Page 76 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 76
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
\
sg Adunarea festivă de la
Berlin consacrată celei de-a
25-a aniversari a creării
Partidului Socialist Unit
I din Germania
m Lucrările celui de-al X-lea I
Congres al PX. Bulgar
4 PAGINI - 30 BANI i n Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5066 VINERI 23 APRILIE 1971
t • TELEX 4 TELEX * TELEX • TELEX 4 TELEX * TELEX •
NOUL MERS Constanţa. S-a avut In ve
dere şi scurtarea timpului
AL TRENURILOR
dc parcurs la personalele
directe din Bucureşti spre
Cu începere de Ia 23 mai — Timişoara, Cluj, Con
va intra în vigoare noul stanţa. Galaţi, Satu Mare
mers al (renurilor, care va şi Iaşi. Durata călătoriei do
rAminc valabil pînă la da la Bucureşti la Timişoara
ta de 27 mai 1972. se reduce, de pildă, cu 107
Printre noutăţile care ni
întîlnire cu ilegalişti le oferă noul orar al Căi minute, iar cea pînă la Sa
tu Mare cu aproape două
lor Ferate Române remar
căm aceea că pe magistra ore şi jumătate.
lele Bucureşti — Craiova Au fost luate, de aseme
— Tr. Severin — Timişoa nea, o serie dc măsuri pri
Teri, a avut loc la Comi înconjoarâ în permanenţă Cele mai mari realizări din vind îmbunătăţirea traficu
tetul judeţean de partid o pe cei care au luptat în întreg cincinalul trecut au ra. (renurîlo rapide „Tra- lui feroviar în sezonul es
întîlnire de lucru a mem condiţiile grele ale ilegali fost obţinute în 1970, fapt ian" şi acceleratele 101/102 tival spre staţiunile situa-
brilor de partid hunedoreni tăţii, pentru ducerea la în pentru care judeţul a fost vor circula în unele sectoa
cu activitate îndelungată în deplinire a sarcinilor trasate distins cu Ordinul Muncii re cu o viteză de pînă la to pe litoralul românesc al
lupta revoluţionară. în miş de Partidul Comunist Ro clasa a 111-a. In acest an, 140 do km pc oră : astfel, Mării NegTe, numărul locu
carea muncitorească, cu pri mân în sindicate, organiza în marea întrecere închina distanţa dintre Capitală şi rilor In trenurile spre a-
mul secretar al Comitetului ţia U.T.C., în rindul mase tă gloriosului semicentenar staţia terminus se reduce ccastA destinaţie dublîn-
judeţean de partid, tovară lor largi, o expresie a pre al Partidului Comunist Ro cu 40 de minute. Totodată, du-se. Pe acest traseu, ra
şul Ioacliim Moga. La întîl ţuirii experienţei revoluţio mân, s-au obţinut de ase amintim punerea în circu-
nire au luat, de asemenea, nare, de muncă şi de viaţă menea rezultate de presti laţio a unor noi trenuri cu pidele „Tomîs" şi accelera
parte tovarăşii Davjd Lazâr. pe care aceşti oameni — giu în îndeplinirea şi depă o viteză do 120 de km la tele 851/852 nu vor avea
secretar al Comitetului ju mulţi încărcaţi de ani — şirea angajamentelor în in oră, cum ar fi rapidul nici o oprire Intre Bucu
deţean de partid, Gheorghe au dobîndlt-o, a eforturilor dustrie. Economia naţională „Maramureş", pe distanţa
Câlînescu, şeful secţiei or şi contribuţiei lor In lupta a primit suplimentar, peste reşti şi Constanta. So are
ganizatorice a Comitetului pentru construirea noii so angajamentele luate pînă la Bucureşti — Teiuş — Sa- în vedere şi crearea unor
judeţean, Emil Pleşa, pre cietăţi. 8 Mai. 2 000 tone fontă. 2 000 tu Mare. acceleratele 831/ condiţii mai bune pe tra
şedintele Colegiului judeţean Tovorâşul Ioachim Moga tone oţel, 1 300 tone lamina 832 de po traseul Bucureşti seele foarte solicitate, res
de partid, Nieolae Andro- a prezentat în faţa partici te şi alte produse în valoa — Tulcea, precum şi cele pectiv spre staţiunile bal
nache. redactor şef al zia panţilor la întîlnire princi re de 50 milioane lei. Co
rului „Drumul socialismu palele realizări obţinute în muniştii, oamenii muncii de pe ruta Bucureşti — neoclimaterice.
lui". judeţul Hunedoara în anii hunedoreni sînt hotârîţi ca Grupul de ilegalişti hunedoreni care a participat !a intîlnirea de ieri de la Comitetul
Intîlnirea a prilejuit un cincinalului în domeniul In în acest prim an al noului judeţean de partid. Foto: V. ONOIU • TELEX 4 TELEX * TELEX * TELEX + TELEX * TELEX
dialog util şl interesant, o dustriei, Investiţiilor, învă- cincinal să obţină asemenea
discuţie de lucru, de Infor ţâmîntului, creşterii nivelu realizări care să situeze ju
mare şi schimb de păreri lui de trai al oamenilor deţul in primele rînduri ale
Ra a constituit, totodată, o muncii, înfloririi municipi
dovadă a stimei şi conside ilor, oraşelor şi comunelor, m MAREA ÎNTRECERE ÎNCHINATA
raţiei cu care Comitetul ju în întărirea rîndurilor orga (Continuare in pag. a 3-a) Timp de două zile la
deţean de partid, biroul său, nizaţiei (judeţene de partid. E.M. Deva a avut loc un
schimb de experienţă pri
vind modul de indeplinire
a indicatorilor din planul SEMICENTENARULUI PARTIDULUI
tehnic şi a normelor dc
— I n a n s a m b l u , m u n c a şi consum la unităţile minie
Acţiuni care polarizează e f o r t u r i l e n o a s t r e s - a u a x a t re din cadrul Centralei mi
p ri n ci p a le .
p e t r e i d i r e c ţ i i
nereurilor neferoase Deva.
E s t e v o r b a , în p r i m u l rin d,
Au participat inginerii
d e ci cl u l m a n i f e s t ă r i l o r p r i Judeţul Hunedoara si-a
v i n d p o p u l a r i z a r e a in r i n d u - şefi şi şefii serviciilor teh 9 9
preocupările cercetăloriior rile l a rg i al e p o p u l a ţ i e i a nice de la cele 10 între- îndeplinit angajamentele EilIATIA NAŞTE « I I
is to r ie i p a r t i d u l u i n o str u . A
poi, c o n t r i b u ţ i a la p r e g ă t i
rea e x p o z i ţ i e i j u b i l i a r e „50
d e a n i s u b f l a m u r i d e p a r
istoriei t i d b i ru it o a r e" , o r g a n i z a t ă Schimb luate în întrecerea l a m i n o r u l u i „800m d e la H u n e d o a r a , î n f ă ţ i ş e a z ă a n g a j a m e n
U n p a n o u , a m p l a s a t la i n t r a r e a in u r i a ş e l e h a l e ale
d e c ă t r e C o m i t e t u l j u d e ţ e a n
d e p a rt i d . In al t r e il e a ri n d , t e l e p e c a r e s a l a r i a ţ i i a c e s t e i s e c ţ i i şi l e - a u l u a t in î n t r e
a c t i v i t a t e a n o a s t r ă a f o s t în patriotică pînă la 8 Mai c e r e a î n c h i n a t ă m a r i i s ă r b ă t o r i d c la 8 M ai . C h i a r şi n u
Au m a i r ă m a s c î t e v a zile t i n d p e n t r u e d i f i c a r e a un ei dreptată spre pregătirea şi de experienţă m a i s i m p l a p a r c u r g e r e a c i f r e l o r r e d ă e l o c v e n t d i m e n s i u n i l e
p în ă c i n d î n t r e g u l n o s t r u l u m i noi, c o n f i g u r î n d d i p a r t i c i p a r e a la s e s i u n e a d e re a l e a l e h ăr n i ci ei , p a s i u n i i şi a b n e g a ţ i e i a c e s t u i c o l e c t i v
c o m u n i c ă r i şt i i n ţ i fi c e „ P a In tonte municipiile, ora cerea patriotică ca răspuns la d e c i s să a t i n g ă d e la an la a n n oi t r e p t e a l e p e r f e c ţi u n i i .
p o p o r v a s ă r b ă t o r i i n t r - u n m e n s i u n i l e t i m p u l u i s o c i a P r i n t r e r î n d u r i s e g ă s e s c c u v i n t e s c r i s e cu roşu care arată
c a d r u s ă r b ă t o r e s c u n e v e n i list al ţării. g i n i d i n isto ri a m i ş c ă r i i . i'. ; şele, comunele şi satele hu chemarea Consiliului popular
m u n c i t o r e ş t i h u n e d o r e n e nedorene, în urma chemării judeţean Neamţ, angajament p a r t e a d i n a c e s t e a n g a j a m e n t e c a r e se v a m a t e r i a l i z a p în ă
m e n t cu p r o f u n d e s e m n i f i D i n a m p l u l p r o g r a m al la 8 M a i — g l o r i o s u l j u b i l e u al p a r t i d u l u i .
caţii : s e m i c e n t e n a r u l p a r t i m a n i f e s t ă r i l o r c u l t u r a l e d e c o n d u s e d e P.C.R.". prinderi şi exploatări mi Consiliului judeţean al Fron care prevede realizarea prin
d u l u i c o m u n i s t . O î n t r e a g ă d i c a t e semicentenarului, un Ţ i n să m e n ţ i o n e z cu, în- tului Unităţii Socialiste, * n- muncă patriotică a unor obi F a p t u l in s i n e e s t e pl i n d e î n ţ e l e su r i . C u t o a t e g r i j i l e
c c p î n d c h ia r d i n p r i m e l e niere subordonate centra dresată consiliilor locale ale ective şi lucrări cu caracter şi p r o b l e m e l e c o t i d i e n e , o a m e n i i au a v u t m e r e u în v e d e r e
n a ţ i u n e , p r i n m u n c a şi a c loc d e s e a m ă 11 o c u p ă cele lei, cercetători şi proiec
t i v i t a t e a ei c o t i d i a n ă , a d u c e i n i ţ ia t e şi o r g a n i z a t e d e c ă 2 ile al e a n u l u i 1971, c o l e c F.U .S, organizaţiilor de masă edilitar-gospodăresc în va acest e v e n i m e n t c ă r u i a s e s t r ă d u i e s c să-i î n c h i n e ce a m a i
t i v e l e d e c e r c e t ă t o r i ai M u - tanţi, care lucrează la şi obşteşti, tuturor oamenilor loare de aproape 72 milioane m a r e p a r t e d i n r o d u l m u n c i i lor. Fi e c a re la lo c u l s ă u d e
u n v i b r a n t omagiu p a r t i d u t re c e r c e t ă t o r i i istoriei. D e centrul dc cercetări mi de leî, din care 33 472 300 lei m u n c ă d o r e ş t e ca m a r c a s ă r b ă t o a r e să -l g ă s e a s c ă in p l e n i
lui, celu i ce s-a c o n t o p i t s p r e c i t e v a d i n aceste preo niere al centralei. muncii de la oraşe şi sate, t u d i n e a e f o r t u r i l o r c r e a t o a r e . La c u p t o r a r i d o r i n ţ a a c e a s t a
d e - a l u n g u l u l t i m e l o r cin ci cupări n e - a v o r b i t p r o f e s o Vizitarea diferitelor locuri in luna aprilie — declarată în cinstea glorioasei aniver se t r a d u c e p r i n a t e n ţ i a cu c a r e s î n t c o n t r o l a t e a p a r a t e l e ter-
şi
„Luna bunei gospodăriri
decenii cu i d e a l u r i l e de rul M i r c e a V a l e a , d i r e c t o r u l de muncă de la mina De înfrumuseţări" — s-au între sări a semicentenarului Par m o t e h n i c e d i n c a b i n a d e coniandă. Responsabilitatea c a r e le
tidului Comunist Român.
v e a c u r i al e p o p o r u l u i , mil i- M u z e u l u i j u d e ţ e a n . va, expunerile şi discuţiile prins şi se întreprind largi r e v i n e e s t e m a r e . F i e c a r e m a r c ă d c o ţ e l a r e o t e h n o l o g i e
purtate cu acest prilej au acţiuni pentru ridicarea gra Rezultatele dobîndite se sp e c i f i c ă d e î n c ă l z i r e c a r e t r e b u i e r e s p e c t a t ă c u s t r i c t e ţ e .
avut drept scop să stabi dului edilitar-gospodăresc al concretizează în realizarea u — D a c ă l i n g o u l e s t e p r e a î n c ă l z i t , n e e x p l i c ă a l i m e n t a -
lească măsuri concrete pen localităţilor. nui mare volum de lucrări t o r u l - ş e f f on B a r b u , d e v i n e rebut. D a c ă e p r e a r e c e se p r o
tru soluţionarea diferitelor Această chemare a găsit o pentru construcţia, întreţine d u c s t a g n ă r i in f l u x u l d e l a m i n a r e şi d e r a n j a m e n t e t e h n i c e .
probleme legate de practi largă audientă în mase şi rea şi repararea străzilor şi Şi i n t r - u n c a z şi în al tul, p i e r d e r i l e s î n t i m p o r t a n t e .
trotuarelor, a drumurilor, a
D eş i cei 6 o a m e n i ai lui B a r b u d e s e r v e s c 14 c u p t o a r e ,
PAGINA A ll-A ca productivă. După cum toţi cetăţenii judeţului nostru menajarea, curăţirea şi în a s e m e n e a s i t u a ţ i i n e p l ă c u t e n - a u a p ă r u t d e m u l t , L i n g o u r i l e
ne informa tovarăşul Vic
au muncit şi muncesc cu dra
tor Henţiu. inginer princi goste şi pasiune pe şantiere treţinerea a sute de hectare ies d i n c u p t o a r e la t e m p e r a t u r i l e s t a b i l i t e u ş u r i n d u - s e m u l t
pal In serviciul tehnic al le muncii patriotice şi obţin dc parcuri, spaţii şi zone sa r c i n i l e l a m i n a t o r i l o r .
C.M.N Deva. astfel dc realizări de prestigiu. Zecile vei zi, plantarea a mii de pomi
Oameni şi păduri— metafore schimburi de experienţă şi sutele de mii de cetăţeni, şi arbuşti ornamentali, con ontinuore in pag. a 3»o)
solidări de maluri şi îndigu
vor fi organizate trimestri
al alcgîndu-se dc fiecare tineri şi vârstnici. deputaţii, iri. construcţii de poduri şi
asociaţiile dc locatari, comi
dată drept gazdă o altă i i-' tetele de cetăţeni, organiza podeţe, amenajarea de noi
şi metamorfoze nilatc minieră din cadrul ţiile de masă şi obşteşti mun
centralei.
cesc cu abnegaţie pentru a
da viaţă angajamentului ju Continuam în pag. p 3»a) I.M. Hunedoara a îndeplinit
’gflBMBMwagr a aBMap jjb v. ^ deţului nostru luat în între
angajamentele
Colectivcle de muncă a- cinile de plan au fost de
T IM P U L E S T E F A V Q R A B IL Ic exploatărilor miniere şi păşite cu aproape 3 milioa
cadrul
ne de
realizîndu-se
de preparare din
Ici,
| Pe ogoarele j I.M. Hunedoara şi-au Înde In acelaşi timp economii
angaja
plinit şi depăşit
I ~ mentele luate în întâmpina suplimentare la preţul de
cost in valoare dc 700 000
rea aniversării semicente
I fermelor I $â se in te n s ific e ritmul in s o m s n ţo rilo r! narului partidului. Preocu lei. Depăşirile amintite Îşi
I : parea tuturor colectivelor găsesc concretizarea în re
alizarea peste plan a unor
| I.A.S. Haţeg j De la începutul acestei săp- cole reuşind să termine se care dau garanţia că recolta pentru a pune in valoare importante cantităţi de
lâmîni. timpul s-a menţinut mănatul porumbului pe în primului an al actualului noi posibilităţi şi rezerve produse, printre care 1500
interne precum şi dorinţa
tone de fier in
minereul
i : deosebit de favorabil pentru treaga suprafaţă planificată. cincinal are asigurată o te acestora de a cinsti marea marfă, 8 300 tone de dolo-
j In toate fermele Intre- • însămînţnren porumbului — Executarea arăturilor in melie trainică. Se detaşează
i prinderii agricole de stat : acţiune care deţine primul toamnă pe majoritatea tere în această privinţă eoopera- sărbătoare de la 8 Mai cu mită şi aproape 4 000 tone
[ Haţeg sc lucrează intens j loc pe agenda cooperatorilor nurilor, fertilizarea din vre rezultate deosebite au con de calcar metalurgic. De a
| — cu toate cele 8 maşini ! şi a mecanizatorilor. Existen me a suprafeţelor destinate dus la realizarea unor suc semenea. la export au fost
j SPC-G — la semănatul po- j ţa unor condiţii climatice pri (Continuare in pag. a 3-a) cese importante. livrate peste contractele în
I nimbului şi sc obţin zii- : elnice şi preocuparea asiduă culturii porumbului şi pregă La producţia marfă, sar cheiate 162 tone dc talc.
I nic rezultate bune. Pînă in : tirea patului germinativ la
! ziua de 22 aprilie sc insă- I a conducerilor unor coopera un nivel agrotehnic superior,
î mînţascră — din cele I 200 j tive, n cadrelor tehnice şi a alături de măsurile întreprin
; hectare porumb pentru i mecanizatorilor pentru a fo se în scopul utilizării unor se
i boabe şi 232 hectare po- ţ losi cu randament sporit minţe din hibrizii dubli cei
I nimb pentru siloz — 730 ■ mijloacele mecanice sînt fac mai productivi, administrării
j şi respectiv III) hectare. I tori care au condus la rezul de ierbieide şi realizării se
* Ferma din Sîntămăria- 1 tate demne de evidenţiat, mănatului cu maximă opera
\ Orlca este prima unitate ! numeroase cooperative agi i- tivitate, reprezintă elemente
; din cadrul acestei între- :
i prinderi care a terminat, in :
j ziua dc 22 aprilie, insăinîn- j
\ (arca in(regii suprafeţe de : Alte unităţi au terminat
! 240 hectare destinată cui- :
i furii porumbului pentru :
i boabe. Rezultate bune au j semănatul porumbului
: înregistrat — după cum |
j nc-a informat tovarăşul j După cooperativele agricole din Cigmău şi Cris-
j Savu Tainaş, ^economistul i lur, alte unităţi cooperatiste au onunţaţ terminarea
: şef al I.A S. •— şi fermele ; insăinînţării porumbului pe toate suprafeţele pla
I din Călan. Bretea Strei, U- j nificate.
Datorită interesului şi răspunderii sporite in
ţ ni rea şi Rin Alb. Datorîlă i
muncă, manifestate dc cooperatori şi mecanizatori,
I ritmului intens dc lucru ee ; în cursul zilei dc ieri s-au Insăminţat ultimele hec
; sc realizează este pe de- ; tare la C.A P. Bretea Streiului, Orăştionra de Jos.
î plin posibil ea semănatul \ Bircca Mică şi Archia Efectuarea lucrării înfr-un
timp scurt, la un nivel agrotehnic corespunzător şi
: porumbului să sc tc-minc j
in limitele epocii optime va avea, fără îndoială, un
: pe întreaga suprafaţă pre- ; efect favorabil asupra recoltei, existind certitudinea
| văzută în ecl mult 5-G zi- • Pentru a osiguro front larg de lucru Io semănatul porum că sc vor obţine producţii sporite la hectar ca ur La insomînţarea celor peste 100 hectare cu porumb - cît s-a realizat pînă acum Ia C.A.P.
\ Ic bune de lucru in eimp. j bului, mecanizatorul Mihai Dragomir execută discuitul terenu mare a respectării tehnologiilor stabilite pentru cul- Vaidei _ o contribuţie substanţială şi-a adus-o şi mecanizatorul Leontin Mihai
lui pe ogoarele C.A.P. Şoimuş. Folo : N. SIBIŞAN i (ura porumbului.
m m—mui— i : 1------------------------------------------------------------------ — -■