Page 77 - Drumul_socialismului_1971_04

i i—
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5066 O VINERI 23 APRILIE 1971
' uKM TirW M R H M
m w — f n i . n r a

E x i s t ă o c h e m a r e ta i ­ re a croit d r u m de fie r pe bu, la G r î b a v u şi la V a l e u lescu. şefu l s e c t o r u l u i G r ă esprinşi, d i n m e d i u l
Mică, la V i r t o a p e şi la Gu­
dişie, a m i n t i r e a o ra ş u l u i n a ­
pî nă la
V a l e a A n i n e ş u l u i
nică,
ce
te
c e v a
a t r a g e i re zis ti bi l s p r e De a l u l G r â d i ş t e i , pe V a le a ra Văii Rele, la B o r d u şi la rai, a an i l or de şcoală şi d e D lor Utcui, co pac ii
un a n u m e loc. s p r e o Mică, V a l e a A l b ă , la T i m p u C e t a t e , d i r i j a t de o a m e n i i s p e c i a l iz a r e , c încă p r o a s p ă ­ u m b l ă o v r e m e p ri n
a n u m i t ă m u n c ă . C o d r u l — — sp r e a da „liber" l e m n u ­ p ă d u r i l o r . S e s p u n e că tă A s c h i m b a i B r a ş o v u l cu... l u m e n e d e f i n iţ i , p ri n l u ­
cu ala iu l său d e a t r i b u t e — lui d i n m u n ţ i. D e t u n ă t u r i l e , ş a n t i e r e l e m a r i sin! şcoli, a ­ V a l e a A n i n e ş u l u i . A r e un m e a t r a n s f i g u r ă r i l o r d u ­
e, po a te, locul s p r e ca r e cei eu d i n a m i t a pusă de el in d e v ă r a t e u n i v e r s i t ă ţ i vii. g e ­ rol gr e u in s t a t u s u l ocupat se piuă la r e n e g a r e a c h i ­
m a i m u l ţ i d i n t r e noi ne s i m ­ s t i n c i, p e n t r u a tăia căi noi, n e r o a s e şi î n ţ e l e p t e , d a r m a i aici. A i n ţ e l e s că p os t u l d e pului. C î n d v a , insă, se o-
ţ i m î n d e m n a ţ i să n e î n ­ au t r e z i t p ă d u r e a , c h e m i n - al es f o a r t e s o l i d a r e cu o a ­ r ă s p u n d e r e e o poliţă in al b, pre se, Se i t s l a l o r n i c e s c în
d r e p t ă m . A f l ă m in el li n iş­ d - o la va le , s p r e c i vi li za ţi e. m e n i i lor. A m z i c e că p ă ­ c a r e t r e b u i e o n o r a t ă prin- r ă d ă c i n i noi. P oa te că intim-
tea de c a r e a v e m n e v o i e , ne Şi îşi ju st i f i că s i m p l u s t a t o r ­ d u r e a e un a s e m e n e a ş a n ­ t r - o m o b i l i z a r e a t u t u r o r r e ­ pl nre a Iace ca şi oamenii
d e c o n e c t ă m de p r e o c u p ă r i l e nicia pe a c e s t e l o c u r i : „Nu tier. Cei ce i-au c u n o s c u t as ­ s u r s e l o r p r o f e s i o n a l e , po l i t i ­ pădurilor să albă un d r u m
co t i d i e n e , n e r e g ă s i m î n v i o ­ e b i n e să s c h i m b e o m u l pr ea p r i m e a si f r u m u s e ţ e a , se r e ­ ce şi m o r a l e . P o a t e d e a ce ea a s e m ă n ă t o r . La A r e a n u . în
raţi, r e v i t a li z a ţ i , m a i plini m u l t e î n t r e p r i n d e r i . Eu in î n t o rc m e r e u la el. Fr aţii n u î n l i ln e ş i i la el n o s t a l g i a s p a t e l e R e t e z a t u l u i , se află
su fl et eş te . R e f u g i u l , insă, un a si n g u r ă a m m u n c i t : O n o f re t pe a s e m e n e a ş a n t i e ­ d u p ă v i a ţ a cit adi nă . ,,D e o ­ o a m e n i cure n - a u bă n u it
d u r e a z ă p u ţ i n : o zi, do u ă , o aici". re îşi p o a rt ă v i a ţ a de pe s te c a m d a t ă e m a i g re u d a r la c i n d v a că v o r c o n v i e ţ u i :
v a r ă îmi voi p u t e a a d u c e şi
s ă p t ă m i n ă . N e r e c h e a m ă
f a m i l i a aici. S o ţ i a l u c r e a z ă g o r j e n i , s ă t m ă r e n i , ar de l en i,
munca, v i a ţ a ci t a d i n ă , c ă m i ­ m o l d o v e n i . Şi, to tuşi, aş a es ­
nul. Şi. de ce să n-o r e c u ­ în (nvăţămlnt. T e r m i n ă m t e — c o n v i e ţ u i e s c as tf el i n ­
n o a ş t e m , c o n c e p e m p ă d u r e a c o n s t r u c ţ i a şcolii, aici în cit nu c o n c e p a l t c e v a . Aici
d o a r în o r e l e d e răgaz. pen­ E M A R E V a l e a A n i n e ş u l u i , şi a ­ a m c u n o s c u t p e V a s i l e Cos -
tru că ii cunoaştem şi c e a ­ l unei,..". tea. u n s ă i m ă r e o n , sc u n d ,
laltă f aţ ă — b r ă z d a t a d e Si atunci... S i l v i u G a v r i - s u b ţ i r e şi usca t, d a r n e r v ,
tdoi şi- v i n t u r i , de vi sc ol sau l es cu se va d e p ă r t a şi m a i c a r e şi-a s c h i m b a t ca sa prin
ger. Şi, totuşi, m u l ţ i d i n t r e m u l t d e t u m u l t u l o r a ş u l u i şi p u t e r e a A r c a n u l u i .
s e m e n i i no ştr i şi-au legat îşi va c o n s t r u i m i c r o s o c i e i a - — C u m d e v - a ţ i st ab il it
m u n c a , în săşi viaţa, de p ă ­ — Noi t r ă i m istoria fn fie­ d ou ă dece ni i. C a s a le e la tea d i n m u n ţ i , a leasă cu b u ­ aici ?
dure . care zi. Că nu -i p i a t r ă car e C i m p u l u n g M u s ce l, d a r au nă ştiin ţă. A ş a c u m şi-a a ­
D u m i t r u A d a m c s c u a fm- să nu v o r b e a s c ă , să nu ne o alfa. aici, ih m u n ţ i Ş i -a u les-o şi M a r i u s Filip, t i n ă r — M i n i s t r u îi d e vin ă. El
p r u m u t a l in s f e r t u l d e v ea c amiufcască de u n d e ne t r a ­ a d u s şi n e v e s t e l e , sînt m u n ­ şi el, t e h n i c i a n , r e î n t o r s a ­ m-o t r i m ă s să a d u c o a m e n i
d e ci u d c o d r u l îi e frate, t o ­ g e m , c a r e ne e l eag ăn u l. Eu cito are în e c h i p e l e lor. Aici ici d u p ă armată, p e n t r u că p e n t r u e x p l o a t ă r i l e d e ai ci.
v a r ă ş de m u n c ă şi a d ă p o s t de aici sint, d i n G r ă d i ş t e , li s-a u n ăs cu t şi c o p i i i . l - a m nu a c c e p t ă m o d i f i c ă r i p r o ­ A m tot a d u s p î n ă m - a m p o ­
c e v a di n a s p r i m e a şi d u r i ­ iar c o d r u l m-a chemat m e - în li lni t la 45 d e k i l o m e t r i in f e s i o n a l e , ci n u m a i m a t u r i ­ m e n i t a d u s eu. Era p r i n
tat ea m u n ţ i l o r , da r şi c e v a ţeu. A m 22 dc ani d e m e s e ­ i n i m a M u n ţ i l o r O r ă şt i e i , i n ­ zări. î n c r e d e r e a lu p e r f e c ­ 1949-1950 M - a m în li ln i t c-o
din m ă r e ţ i a şi ta in a lor. rie pa locu rile a s t e a T o a t e tr-o c a b a n ă cu e t a j , cu z i ­ ţ i o n a r e in c a d r u l unu i c o l e c ­ f e m e i e şi d u p ă c î ţ i v a ani
— tn aer ul ăsta f r u m o s de ru şi n o as ele dc ţie V a l e a G o- duri p u t e r n i c e , in ca re -şi a ­ t iv d i s p e r s a t , d a r s u d a t in ­ m i - a m f ă c u t ca să aici în
m u n t e , cu apa lui bun ă, cum dc an ului s-au s c u r s s u b o ­ flă o d i h n a zi l n i c ă 40-70 de t r - u n fel a n u m e . C i m p . C u ea.
.să n-ai p l ă c e r e de j iă du rc ? ! chii m ei : 1.16 000 m e t r i cubi. o a m e n i ai pă d u ri l o r . ,,E c u ­ C e -i a d u c e pe o a m e n i i a- A z i , C o s t e a e ş e fu l u n ei
Ma>strul A d a m c s c u sintt'ti- C'ifra a st a n-o uit. că rată m e s e r i a n o a s t r ă ", A t i - cc ş t i a tn p ăd u ri , ce-i lea gă brigăzi la d e p o z i t u l i n t e r ­
z e a z ă in ac eas tă „p l ă c e r e de m u l t e zil e cu v r e m e a a sp r ă , ta s p u n fraţii O n o f re i , s i m ­ de e l e ? A m c ă u t a t r ă s p u n s m e d i a r . Ma i m e r g e şi a c u m
p ă d u re " şi ace l d r u m lu n g d a r şi cu f r u m u s e ţ e a pe care plu. Din 1964, V a s i l e Ş i m o n , şi in M u n ţ i i O r ă şt i e i , şi In pri n l o cu ri le n at al e, n el ri -
pe ca r e o m u l din M u n ţ i i O- ţi-o d ă p ă d u r e a , m - a u legal d i n Vi şe u , se re î n t o a r c e m e ­ R e t e z a t , şi în cei ce s t r ă j u ­ m i s dc m i n i s t r u , d a r r e v i ­
răştiei l-a s t r ă b ă t u t de la de ea. re u la f i e r ă s t r ă u l m e c a n i c iesc V a l e a Jiului. La A r c a ­ n e la va t r ă ,
f i e r ă s t r ă u l dc m i n ă si t r a n s ­ O cifru c a r e a r ă m a s in de la V a l e a A l b ă : „ A po i. nul, a p r o a p e de c u m p ă n a
p o rt u l l e m n u l u i cu carul, la m i n t e a m a i s t r u l u i M i h ă i l ă u n d e să m e r g e m da că aici J iu lu i cu C e m a , i - a m s p u s
f i e r ă s t r ă u m e c a n i c . t r a c ­ B o gd an ca un ce as o pr it a ­ n e - a m d e d a t ? B a n u l se cîş- t r a c t o r i s t u l u i M a t y a s F r a n ­
tor, b n l i n d c r , fu n i cu l ar . n u m e, la o a n u m i t ă oră. N u ­ tigă o r i u n d e , e d r e p t , d a r ci sc : „N u vi se p a r e că a ­
d r u m d c fior. U n u l d i n ­ m ai că ru şi n o as el e, buştenii, d a c ă p ă d u r e a ţi-e m a i a ­ ici, d e p a r t e , v i a ţ a e să r a că ?"
tr e artificierii. ca r e to( l e m n u l sens d e pe v a t r a - i p r o a p e dc i n i m ă , c u m s-o D r e p t r ă s p u n s , o m u l n e- a î n ­ \
d e un sfert de v e a c şi-a le ­ s t r ă b u n ă . c o n t i n u ă să laşi *‘ t r e b a t : „ D e ce v ă fac eţi
ÎNTOARCERI
gat m u n c a şi v i a ţ a de p ă d u ­ „curgă" lu C e a t a şi la S l r î m - I n g i n e r u l u i S i l v i u G a v r i - p r o b l e m e d a c ă nu sint
ÎN

încărcatul buştenilor în re­
morci sau in vagoane e acum
o operaţie aproape in între­
In f o r m a ţ i e l u c r e a z ă şi
gime mecanizată,
t r a c t o r i s t u l M a t y a s Fr ancisc.
E tinăr. A lu cra t o v r e m e ,
ap o i a jo st c h e m a t in a r m a ­
tă, d a r a re v e n i t .
— N u v - a u t e n t a t alte lo­
curi, a l t e m e s e r i i ?
— Nu. A m fost c h e m a t ,
d a r n u m - a m dus. lini p l a ­
ce aici.
— C e vă a t r a g e ?
— V i a ţ a nu a Aici m - a m
în su ra t S o ţi a luci cază toi
aici. A m şi o l e l i ţ ă Eu
m i - a m făcut >^afn asia şi dc
| ( P mestru şi jumătate din luna ce s-o s r h i m b ?
aprilie, colectivul fabricii ra­ m întîlnlt !n drumurile noastre pe că­
portează îndeplinirea tuturor rări de munte oameni din toate părţi­ N u guseşli nici n undă
indicatorilor de plan, iar la A ţârii. Amestecul aceste are totuşi o­ l (le regret de resemnare ia
le
Muti/as. Şi, lotuşi, nu reu-
producţia pentru export ra­ mogenitatea sa. Munca laolaltă îi uneşte pe oa­ şcşii. să shăbati întreaga
portează depăşiri. Lemnul din meni şi-l stîrneşte în ambiţiile lor bune. Aspe­ (ui'jăţie a eoni iiiac-ni şale.
Unitatea de exploatare' şi ' te o parte bună, dreaptă şi despre creşterea de la an Ia -Munţii. Orăştiei, prelucrat în ritatea muncii în pădure întinde între sufletele lor Stă usc un.' cei a in el Aici.
industrializare a lemnului O- sănătoasă din care să poată an a valorii unui mc de ma­ fabrica de aici, ajunge depar­ punţi nevăzute şi oameni din două puncte cardinale a incului s e n e xă ci­
răşlie dispune, spre deosebi­ ieşi ceva de valoare, ceva ca­ să lemnoasă. Toaleta despre te peste graniţele ţârii în An­ opuse se simt prieteni. După muncă, însă. vine un tească, (le ai v c< lusl Irnn.s
Cîţiva din „feciorn" pădurii, re de alte „surori" din C E.l L. re să justifice doborirea lui care spuneam că î se face glia, Elveţia, Italia, Austria. alt moment al zilei cînd se regăsesc laolaltă : masa, I: i şcoala ut traci trişti n s-a
Ucva. şi de o subunitate pre­ din munte şi pai curgerea u­ buşteanului brut e doar o ve­ Republica Federală a Germa­ odihna, pacea tihnită a lecturii unui ziar sau ascul­ înapoiat. Poale că nicio-
lucrătoare — fabrica de che­ nui drum atît de lung. Ochii rigă în lanţul care duce la a­ niei. Ungaria, Cehoslovacia. tării unei melodii Ia radio. Pădurea şi muntele le sînt d / ă â in v i a ţ a nu t r e b u i e vi
restea. După ce a străbătut sortntorului sînt, cum se o- cest spor realizat in interio­ Uniunea Sovietică. Numeroşi oamenilor acestora terenul de încercare a dîrzeniei. f uiţi de u n d e ai ],U.cal ’l n-
povîrnişuri abrupte, coborînd bişnuîeşle să se spună, în rul fabricii. parteneri interni, fabrici de In clipele cînd lasă din mînâ uneltele muncii şl se tăl Său a l u cr at pe vă i l e A r ­
de pe ţancuri pe rampele de orice meserie, ochi formali Alţi ochi la fel de experi­ mobilă, în special, îşi au aici retrag către case — casele construite în pădure pen­ ca n u l u i v r e o 30 de. ani. i l i n d
încărcare, după ce a călătorit Ghicesc dintr-o privire care mentaţi triază scindară ieşi­ una din sursele de materie tru el — pădurea le dă mai puternic decît orice alt a ieşit la p e n s i e i s-a p r o ­
pe rînd ,,pe jos", cu funicu- e partea aceea sănătoasă şi tă de sub fierăstraie, pe lun­ primă. decor sentimentul întrajutorării, al solidarităţii ome­ pus să se m u t e in Ur ic an i,
larul, cu camionul sau cu bună. în stare să răsplăteas­ gimi, pe lăţimi, pe calităţi. Noile înfăţişări pe care Ie neşti. Am Intrat în multe din cabanele care le ser­ i n t r - u n a p a r t a m e n t Hâtri-
trenul, buşteanul coborît din că înzecit o muncă anterioa­ Aici, în ierarhizarea valori­ ia lemnul în fabrica de la O- vesc muncitorilor forestieri drept casă — la Areanu, nul insă a r ă m a s lo c o n v i n ­
ge r e a sa
munţi de tăietorii de lemne ră. Cîteva semne dc ei ştiute, lor, foarte uşor o bucată de râştie se numără cu zecile. dincolo de Cîmpu lui Neag, la Subrotundn în Rete­ al pă d u rii . Şi azi e lo cu i t o r
înaltul intră în acest amplificator de făcute cu creta colorată. îi a- lemn ar putea nimeri pe o Lucrătorii în specialitate le zat, la Anineş în munţii Grâdiştei. Nicăieri tihna O a m e n i i p r i n d r ă d ă c i n i in
sfîrşitului zilei de lucru nu e mai deplină ca aici.
Peste
valori care e fabrica.
numesc sortimente. Le ştiu pe
jutâ celui ce face secţionarea
treaptă inferioară, dar nu ni­
60 0 0 0 de metri cubi de ma­ să elibereze trunchiul de tot mereşte. C.ateriştii ]uî Florea de rost dimensiunile, calită­ Domneşte în aceste momente o atmosferă de calm de l o c u r i l e care le u m p l u l i n ­
in
să lemnoasă intră anual Vine ce e „încărcătură'’ inutilă. Acurmuloaie sau sortatorii ţile fiecăruia aşa cum cu­ ia. Ion D a n e se u îţi ara r ă ­
dă c i n a tot in p ă d u r e . talul
fabrica de la Orâştie.
noşti datele personale înscri­
Tăietorii de lemne ai Ini
bradului lemnul de la Grădiştea de Ion Mîrza, Napoleon ori Ste- lui Dumitru Sava veghează ca se într-un act de identitate. său a fost ţ a p i n a r m a i bi ne
in ierarhia aceasta de valori
d e 20 d e ani. A cr es cu : un
Munte ori din Retezat şi cu­
Cherestea din fag. prize pen­
noaşte aici prima etapă a li­ lian Negru ştiu că lemnLil do- fiecare bucată de lemn sâ tru parchet, ambalaj, traver­ t r u n c h i b u n d i n ţ a p i n a r , un
dc
borît de ei în munţi are
ajungă acolo unde îşi justifi­
m a i st r u . A r e co pi i şi s t gin-
f U n m a i s t r u fo re s t i e r, pe nul lung drum de înnobilare. străbătut drum lung şi se că prezenţa după normative, se normale sau speciale, doa­ d e ş t e ca u n u l d i n b ă i e ţ i să
încă din momentul ajunge­ străduiesc încă din pădure să ge pentru butoaie sînt cîteva
r n u m e Ion S t a n c a , d e loc d e după pretenţiile partenerului r e v i n ă la p ă d u r e ca in giner.
rii lui pe rampă, buşteanul de le facă mai uşoară sarcina din produsele finite sau se­ PĂDURILOR
[ p ri n p ăr ţi le N ă s ă u d u l u i , a­ cu care fabrica face comerţ- R ă d ă c i n i l e s ă n ă t o a s e d a u ar­
I dieă om d e - a l m u n t e l u i d in lemn e supus în diferite eta­ celor de la rampe, din depo­ Pretenţiile sînt mari. Cu toa­ mifinite pe care colectivul Fa­ bor i pu t er n i ci , r a m u r i vii.
I c o pi lă ri e, n e - a pu s In f a ţ a pe ale procesului de lucru )n zitele finale, din fabrica de te acestea din întreaga pro­ bricii de cherestea de la O- M i h ă i l ă B o g d a n c un m a i s ­
u n e i a l ă t u r ă r i ce cu g r e u un întreg lanţ de sortări. In­ la Orâştie. ducţie 42.61 la sulă e destina­ răştîe le realizează cu maxi­ t r u d e p a r c h e t la G r ă d i ş t e .
o b ăn u ie şt i. S p u n e a că p ă ­ tr-un buştean fie el cît de no­ Inginerul Ion Şcrbânescu tă exportului Sporul repre­ mum de răspundere pentru Fiul să u e Jaso na tn r
d u r e a a j u n g e la sac rif ici ul duros sau atacat de putrezi­ de la U .E.I.L Orâştie vorbea zintă ă.7n !a sută ‘fată de a­ calitatea muncii pe care o început de lume, în care ocupaţiile cele mai „domes­ m e c a n i c şi s o r t a t o r P a ­
s u p r e m p e n t r u o m u l ce-i ciune nu se poale să nu exis­ convingător, pe bază de cifre nul trecut. După primul tri­ desfăşoară tice" au pentru cel venit „dinafară" alte semnificaţii tr u f el e pe eg r e le arc
stă a p r o a p e . B r a d u l , car e decît cele obişnuite. Pentru oamenii munţilor, ocupa­ b ă l rî n u l , t o a t e sini m ă r i ­
nu s-a î n c h i n a t ze ci de an i ţiile din momentele de râgaz au însă valoarea obiş­ t a t e cu m u n c i t o r i fo res ti eri .
nici iernii, nici stîncii, se nuitului. In cabană se pregăteşte masa. în locuri a­ G r e u sc va d e s p r i n d e un
culcă la p i c i o a r e l e o m u l u i. menajate în acest scop, desigur — se consumă mo­
M a i s t r u l t r e c e a d i n z o n a ] FOCUL FURAT 1 O R E mentul mesei şi al odihnei. Dacă unul din ei are fa­ ram di n ac es t „desiş" s ă n ă ­
t o s ! M i n d r i a unei. astfe l d e
m e t a f o r e i in cea a f a p t u l u i I milie, e cu totul altceva. Familia trebuie să-şi trăias­ f a m i l i i nu va p e r m i t e . pen­
re al cu o u ş u r i n ţ ă ce ţi -o I că viaţa ca oriunde în alt loc, netulburalâ de izolare tru că a şc hi a nu sa r e d c
d ă n u m a i i n t e l i g e n ţ a scli- I sau obşte, dar în deplină armonie cli ea. p a r t e d e b u t u c L eg i le aces
pito are . N e - a a m i n t i t d e I „Ca stejarul cel gros ar- Lemnul din munţi a chemat — Părăsit, nu-i bine zis. ie şi sâ încarce lemnul, dar S-au cheltuit bani, bani mulţi pentru ca acest mod tea nu pot fi î n c ă l c a t e o r i ­
C o d r i i C o s m i n u l u i şi ne-a | zînd, unii vîrstnici râspîndesc oameni, Şi omul care s-a în­ Pentru că o am şi aici. Oame­ şi sâ-i asculte cîntul. Serile de viaţă sâ capete valori superioare. In cincinalul tre­ c u m !
v o r b i t d e s p r e un al t f a pt , • dogoare, încălzesc frunţile ju­ frăţit cu lemnul nu mai plea­ nii ştiu sâ cînte peste tot. Iar vin aici, Ia şcoală, cu fluierul. cut s-au cheltuit peste 10 0 0 0 000 lei pentru construi­
a n u m e că, in v i z i u n e a sa, venile şi le exaltă prin ideile că de aici. Şi-a făcut fami­ tovarăşul de drum al omu­ Cîntul s-a născut aici. Nu rea de cabane. 24 de cabane se înşiruie azi în mun­ O a m e n i i p r i n d r ă d ă c i n i in
l e m n u l seamănă de la un şi faptele generoase* 1', De ce lie. Copiii au crescut. Şi cum lui de la munte e fluierul. Am !-am împrumutat de la ni­ ţii judeţului pentru forestieri. La Vata de Jos s-a l oc u ri le c a r e le u m p l u viaţa .
loc cu l a m i n a t e l e d e o ţ e l oare înţelepciunea maximei sâ crească fără carte ? Unii căutat şi aici pe cel ce s-a meni. E „Hora luncâneascâ", construit cantină, la Sibişe) şcoală de calificare pen­ D a r c o p a c i i ? S e o p r e s c l in ­
C u m ? Se cul că pe „caje" lui George Câlinescu ne-am vin de departe, de Ia 5-6 ki­ infrăţit cu cîntul şi l-am gă­ „Bătuta lui Pâtru Toncii" ori tru mecanizatori. Se resimte în aceasta grija perma­ gă o a m e n i şi-i în c o n j o a ră .
de alt fel şi se în al ţă în l u ­ amintit-o şi am trâit-o atît lometri depărtare prin munţi. „a lui Şerban". „Urşicana" şi nentă şi egală a statului pentru îmbunătăţirea condi­ D a u o m u l u i şi a er si c o n ­
cr ur i noi. iMaistrul S t a n c a de intens, tocmai acolo, în Vin ca sâ caute slova. Am 41 sit printre forestieri. Am „Boşorogana", „Costeşteana" ţiilor de muncă şi de viaţă ale oamenilor. E un ade­ fo rt şi cu lt ură . T o n t e c e l u ­
j e s t e nu n u m a i maistru d e Valea Anineşului, cînd ascul­ de şcolari, în patru clase. De­ format o echipă. 15 fluieraşi. şi „Bătuta Iul Crăciun". Şi văr cunoscut şi recunoscut. Pe lîngâ fiecare sector s-au le le vi e ţ i i c i v i l i z a t e au în
| p a rc h e t f o res ti er, ci şi de tam vorbele dascălului Ion ocamdată aici, în bloc, ni s-a De mergeţi prin munţi şi-i dumnealui, maistrul Herban, construit cabane noi, s-au deschis puncte de aprovi­ ele l e m n . T e a p r o p i i cu c-
a u t e n t i c e i m a g i n i art istice. Şerban ? II ştiusem, dintot- dat un apartament. Dar de In veţi întîlni pe fasonato- care vă însoţeşte, zice din flu­ zionare cu alimente şi unele mărfuri industriale, s-au m n ţ i e de o p o a r t ă î n c r u s t a ­
1 An de an, codrii întregi deauna. la Costeşti-Deal. aco­ toamnă... Poate aţi văzut că rul mecanic Ioan Na sta, deschis brutării pentru prepararea pîînii ori chiar tă pe c a r e o m u l a p u s nu-
j se culcă — in locul lor ri- lo unde, cu oamenii satului, ridicăm şcoală mare şi cămin pe sortatorul Petrică Nas- ier In echipa noastră. s-au amenajat şcoli. In aceste condiţii date. obştile t c n t i c c p o d o a b e d e meşteşug.
dieîndu-se alţii — şi curg învăţătorul a cărat piatră, cu ta, pe mecanicii de funi- Maistrul Mihăilă Herban « pădurilor devin într-un fel nişte mlcrosocietâţi guver­ P r i m i n d u - t e , te i n v i t ă in
puhoi pe văi şerpuite, for- desagii, sâ construiască şcoa­ cultural. Să dăm lumină şi cular Aurel Rîmbetea şi Pe­ secretarul organizaţiei de nate de legile respectului, întrajutorării, dorinţei de casă, u n d e l e m n u l e s t e zeu,
I mind delte largi şi albe, de celor mici, şi celor mari. tru Cîucurescu, pe Ion Bur- partid dîn sectorul Grădişte. a crea în jur un univers cît mai familiar. s t ă p i n i n d a p r o a p e totul.
( und<\ apoi. bucală cu buca- lă şi cămin cultural. — Aţi părăsit şi formaţia zan. Ion Bogdan, Ion Ciucu- De la el am aflat că aproape Coboram în urmă cu cîteva zile din Retezat îm­
I fă. isi caută locul in viaţa — Am plecat greu de aco­ de fluieraşi de la Costeşti- rescu, Arion Jujan, Eponim toţi membrii formaţiei de flu­ preună cu directorul U. E. L. Haţeg şi cu şeful P r e z e n ţ a lui a t n t s t ă p i n i t o a -
I omului. Intr-un cincinal, pe lo, după 21 de ani. Dar tre­ Deal, cu care aţi urcat, cu Vlad. sâ ştiţi că au învăţat ieraşi sînt oameni care, aici. de 6ect®r. Se apropia seara şi oamenii se re­ re c o p l e ş e ş t e şi r e v e l e a z ă
j erei de asemenea şuvoaie buia sâ vin. Mi s-a cerut. succes, scenele concursurilor. nu numai sâ doboare, sâ ta­ in lupta cu lemnul, au cîş- trăgeau la case. Pe drum se discutau probleme cu­ d e o p o t r i v ă o m u l O m u l se
j ale judeţului nostru au co- tigat demnitatea de comunist. rente ale producţiei şi de-ate vieţii în pădure. „De ce, n aş te , t r ă i e ş t e şi a p u n e —
J horit moi bine de şase mi­ Cu Macedon Epure, şef de întreba directorul pe nişte tăietori de lemne întîlniţi
i liuunc de metri cubi de brigadă la Valea lui Brad, di­ în drum, nu faceţi schimb de cabane cu ai lui cuta­ i n tr - o l u m e f ă c u t ă d e el în
, lemn. Milioane de metri alogăm „In mers". Dirijează re ?" „Nu vor aceia. Ei şi-au aranjat bine cabana". m a r e p a r t e d i n l e m n , î n ­
} cubi de lemn trecute prin lemnul la rampa de încărca­ Se naşte în oamenii acestor obşti un puternic senti­ t r e a g a n o a s t r ă b i b l i o t e c ă d in
I fit' ru straie Şi ţa pine. galere, re. „Lucrăm la pădure că ment al casei. Am văzut pe pereţii cabanelor, la ca­ c a r e s o r b i m a t i t a l u m i n ă
j bolindcre. nnn mn de pul patului, fotomontaje cu imagini colorate decLipate
mi ini aspre şi fine. merită. Dacă n-ar merita din reviste. Era o primă satisfacere a nevoii de fru­ şi v i a ţ ă e s t e l e m n u l ra fi n at
] Cine sini cei care fac n-am sta. Şi-avem de toate mos care nu-i părăseşte niciodată pe oameni. la u l t i m a e x p r e s i e C u el
Radio, ziare,
acasă.
cărţi.
[ toate acestea ? Forestierii, La Areanu, 21 de familii de forestieri alcătuiesc un f a c e m p l i m b ă r i d e agrc~
f acei oameni tăcuţi, înroşiţi Mergem şi Ia film, aici, în mic cartier în Inima pădurii. In munţii Grâdiştei. la m e n t pc z ă p a d ă şi pe o g l i n ­
| şi aspriţi de arşiţă şi. vint, Valea Anineşului, de trei ori Anineş, 24 de familii se constituie într-o microsocie-
\ zdraveni, cu firi iuţi. dirji, pe sâplâmînâ de vrem". tate In alte şi alte zone de exploatare a masei lem­ da apei, cu cl ne c i n t ă m b u ­
In Valea Anineş s-au cre­
| care vorbesc in Ir-o limbă at, de mai bine de un dece­ noase — alte microsocietâţi. Dacă se poate vorbi în­ cur ii le. î n t o r s fn ră d ă c i n i
tr-un anume fel de tendinţa de uzinare a activităţii
a tor despre civilizaţie. A-
I ' leruic tn ci. dat, jiontc; de niu, trei posturi : doi agenţi în pădure, se poate vorbi sigur despre tendinţa de le­ pria e x i s t e n ţ ă . O a m e n i i şi
l e m n u l ne î m b o g ă ţ e ş t e p r o ­
erşli oameni au ceva pu-
gare de locuri manifestată de oameni, de stabilizarea
poştali şi un
operator
de
1 luria începuturilor, pe care film. Saveta şi Viorel Andri- lor în vederea practicării unei munci transformate în i co p a c i i se i nt urc In rădă cini,
j o tuni au minerii, mindria • şoiu au aproape zilnic de dis­ profesie pe viaţă. f i e c a r e in c h i p u l lor.
I începuturilor din care se I tribuit 200 de ziare. Opera­ Am înregistrat în Retezat un fapt capabil sâ ema­
] desfăşoară ocu)>aţii Şi m e - toarea Elena Jorj are proble­ ne un întreg univers de semnificaţii. De şeful unită­
| scrii. me : „Oamenii au aflat de la ţii s-a apropiat un ţapinar de prin părţile Maramu­
Forestierii sint. i n t r - u n radio şi din ziare despre „Mi- reşului. „Mi-a scris — zicea — nevasta scrisoare câ-i
fel, in miezul, in mijlocul hai Viteazul", dar cum sâ-1 trebuie o adeverinţă de la serviciul meu. Nu faceţi
unui flux de viaţă, adică aduc pînă nu se copiază pe bine sâ trimiteţi dumneavoastră o adeverinţa ? Să
între cei care plantează şi bandă îngustă ? Că doar nu mai cobor eu de-aici de la Gura Apei pînă la sec­ Reportaje realizate de:
ocrotesc pădurea în linişte, le-am adus tot ce-au cerut: şi tor". încrederea stabilită între oameni, indiferent ce
! şi i n tr e cei ca r e ii d au f o r ­ „Tudor" şi „Spartacus” şi grad de răspundere au ei pentru producţie, a atins CORNEL ARMEANU
m e no i şi va l or i noi. In „Dacii"... cote superioare. LUCIA LICIU
Aşa trăieşte obştea pădurilor, organism viu. d iri­
m i e z au loc î n t o t d e a u n a Sâ fie, oare. un liant în­ jat de legi nescrise, compusă din oameni pe care sin- I
I cele m a i en e r g i c e m iş că r i, tre dorinţele, din orele de ră­ gurătalea şi izolarea aparenta din munte nu-i în sin ­ ION CIOCLEI
I trăiesc o a m e n i i cei m a i m- Pentru muncitorii forestieri s-au construit in munţi numeroase cabane în care găsesc gaz ale oamenilor din Mun­ gurează şi nu-î izolează, ba mai mult, face din ei ca-
j dr ă z n eţ i . condiţiile necesare vieţii în civilizaţie. ţii Orăştiei, şi istoria locu­ S -nctere tari, ferme, loiale. Foto : V ONOIU
rilor in care trăiesc?.