Page 78 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 78
3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5066 © VINERI 23 APRILIE 1971
Potbal-comentai iu
Cu 8 etape înainte de finiş,
divizionarele C intre
mume cu itmisii satisfacţii şi griji
1 natului divizionar C se apropie situaţia reprezentantelor huoedo-
Linia de sosire a curse) cam pio
rene, şaso la n u m ăr, polarizează
vertiginos, cu viteza ultim elor 8 atenţia, speranţele, dar mal ales
etape de întrecere — ce!« mal p a
Viul Interes manifestat tului — care va prelua şta sionante, hotărlfoaro tn stabilirea grijile suporterilor. S peranţe $1
satisfacţii alo
din
spectatorilor
faţă de Intîlnlre — ca me feta construcţiei societăţii Deva şl CAlan (Mureşul — can
{Urmoie din pag 1) Ierarhiilor seriilor respective. Pe
todă de lucru — a-a vădit socialiste multilateral dez ultim a tu rn an tă, echipele vor cău didată (o titlu. Victoria — cu o
în numărul celor care au ţi voltate şl a celei comuniste ta să recupereze ce an pierdut co m portare bună, fruntaşă a cla
sam entului). S peranţe $1 griji ale
do-a lungul a 2? de „obstacole"
nut sâ-şl spună părerile, —, cum sprijină organele şl ■ au sA consolldozc acum ulările tic suporterilor din Slmcrln, Tclluc
eforlurilor creative ale în gîndurlle, preocupările pre organizaţiile de partid In di pe acelaşi traseu spinos al c a m Şl chiar Brad ; o linişte... neli
tregului popor pentru trans cum şl In problematica ma ferite acţiuni. In munca * r?t r **• pionatului. niştitoare a celor din Ghelar.
No afllni, deci. In
faţa unei
In
ta |a finişului, divizionarele
punerea în viaţă a Directi complexă şi permanentă de C hunedoreno se află (cu 8 e ta situaţii care o e-a în dem nat 6â
velor Congresului al X-lea joră abordată. Au participat educare a tinerei generaţii, pe înaintea încheierii cam p io n a solicităm uncie explicaţii to v a ră
tului» gru p ate In Jurul celor două
a! PC.R. la dialog tovarăşii Alexan mulţi din cei care au luat extrem ităţi ale clasam entelor. In şului prof. Mlrcca Mlron, vice
preşedinte la C.J.E.F.S. Explica-
Prezentînd preocupările dru Bîrţan, din Slmeria, cuvîntul au sugerat ca seria a V-a, cele două formaţii (II m enite nu sa Justifice, pen tru
actuale şi de viitor ale or Aron Cristea, Iosif Varyasl. prlntr-o activitate mai di huuedorcne, Ştiinţa P etroşani fi că Justificarea au dat-o Jucătorii
po gazoane, cl sâ lăm urească, tn-
ganizaţiei Judeţene de par Ioslf Eşanu, Ioan Mâgurea- ferenţiată să cultivăm în Minerul Lupcnl, slnt adevăratele trucltva, dacă esle vorba do un
an im atoare ale întrecerii, am bele
tid piimul secretar a subli rîndnrile tîneretulni sen tatontnd, ptnă la un m om ent dat, declin al fotbalului hun cd o rcan .
niat atenţia ce .se acordă, în nu, Ioslf Cotoţ, Ştefan Mu- fru n tea clasam entului, tn prezent do o scădero valorică şl caro ar
fl cauzelo el, sau o dispersare a
minerit, creşterii productivi şlc, din Valea Jiului. Ioan timente de dragoste fată de d o ar Ştiinţa răm tnlnd candidată valorilor, o fărlm lţare (n prea
muncă, de patrie, de trecu
tăţii muncii şi a vitezelor Alic, din Chelar, Adolf tul de luptă al poporului Puţuri in construcţie la E, M. Livezeni. la şefie. Dincoace, în sorla a VI-o, m ulte echipe, sau alto cauze.
— Da, m al ales alte rauze. Dar,
de avansare. Intensificării Druker, din Câlan, Mlron cred că p rim a se referă la lipsa
dotării tehnice, creării de nostru, fată d© partid. In a valorilor fotbalistice de nivelul
noi capacităţi de producţie, Lazâr, Constantin Radu, Eu celaşi timp, să arătăm tine diviziei C din loturile echipelor,
punerii în valoare a noilor gen Popper, Ladislau Ltfbl, rilor şi obligaţiile ce le au ceea ce, Im inent, scade p o ten ţia
lul activ ni formaţiei. Do asem e
zăcăminte dc minereuri, în Gheorghe Mihâlţâ, din De faţă de societate ca cetă nea, loiurllo rostrlnse. In Jurul
locuirii lemnului de mină ; va. Cuvîntul lor, Jrvorît din ţeni, să le explicăm că şi form aţiei âe bază, ca la Minerul
in siderurgie — calităţii me Telluc şl C.F.R. Slm eria, nu o fe
ră posibilităţi pentru practicarea
talului. sporirii indicilor de conştiinţa militantului co ei la rîndul lor vor trebui 17.00 TeleşcoalA. Ciclu dc eml- unul Joo cu rao d am en t m axim .
utilizare a agregatelor side munist, a reliefat pregnant să predea cu cinste şi dem slunl-consultafll pentru Cele două cauze sînt dc fapt...
rurgice. reducerii consumu drumul pe care l-am par nitate ştafeta generaţiilor exam enul dc adm itere tn efectul slabei p reocupări pcotru
creşterea elem entelor noi, capabi-
rilor specifice de cocs şi curs sub conducerea parti care îl vor urma. lnvă(Amintul superior. F i lo eă înlocuiască Jucătorii d e p ă
zică (clasa a XII-o). Op
mclal : la investiţii — pu tica — Interferenţa. Lite Gchanu Frietîrich, din Ha ne spune că recent i s-a des reseazâ vă pot da tovarăşii de şiţi. De aici, scăderea valorică,
nerii în funcţiune la terme dului. locul de unde am ple Cum era şl firesc — ratu ra rnm ăn ă (clasa a ţeg. ar vrea să ştie de ce făcut contractul de muncă, în la Inspectorat»! şcolar jude de-a lungul anilor, a un o r ech i
pe. S-ar mal cuveni să am intim
ne si înainte de termene a cat şl unde am ajuns, ma fiind o problemă de mare Xir-a',. Evoluţia teatrului drepturi se bucură nn anga baza art. 20, litera b. din Co ţean. că rezultatele un o r echipe slnt
vomă n esc;
noilor obiective industriale, rile eforturi depuse pentru însemnătate în etapa actua t8.no Căminul; jat care se transferă de la o dul muncii. Cititorul la ora d im inuate de Inoportuna orien ta
ronlizării ritmice a planului a realiza ceea ce avem as lă — discuţiile s-au axat şl 18,43 Lum ea copiilor. Anton unitate la alta, în baza art. actuală lucrează ca flotant la Lucreţia C., din Brad, do re tactică Im prim ată un o r Jucă
la lominte şl alte obiective m uzicantul — film de a- II. litera a. din faegea 1/1970. o altă unitate. „Perioada cînd reşte sâ-l dăm răspuns la trei tori fără posibilităţi flzlco-tchnl-
ce adecvate
respective.
tacticii
nlmafle;
social-culturale : în agricul tăzi. Ei şl-au exprimat re pe aspectele legării strînse 10.10 Tragerea Loto; De aceleaşi drepturi pe ca lucrez în această formă mi întrebări: a) Cum se produce Cazul form aţiei C.F.R. Slmeria şl
tură — concentrării şi spe cunoştinţa pentru grija deo a învâţămîntului de produc 11.20 l OM de Seri - re le-a avut şi la unitatea de cerneala neagră ? Jocul el de dum inică slnt cioc-
cializării producţiei în sebită cu care sînt înconju ţie, formării profesionale şi 10.10 Tclojuvnalul de seară; nnde a plecat. In căzni cînd se la în calcul la stabilirea Deşi In munca noastră de veDto. Faptul a fru strat echipa
feroviară de un p u n ct atit dc n e
20.00 50 do ani In 50 do evo
C A P ., dezvoltării sectoru raţi veteranii mişcării revo civice a viitorilor muncitori cări; pensiei 7* — ne întreabă ci fiecare zl ne folosim de cer cesar p en tru evitarea retro g ra
lui zootehnic şi a bazei le 20.20 Film artistic „CaUlnl"i se transferă la întreprindere titorul. Răspuns t Da, se la în neală, nu ne-am pus întreba dării.
<— T im pul p entru „retu şu ri" fi
gumicole ; în comerţ — îm luţionare şl muncitoreşti, şi specialişti. 21.10 Film doro m o n tar TV. In dintr-o altă localitate se bu rea cum se produce. Dacă ci ind destul de înaintat, ce so mal
această tară: comuniştii
bunătăţirii continue a apro mulţumirea pentru atenţia Flecare participant la cu- fin i cură şi de prevederile art. calcul. titoarea ţine neapărat să-şl poate tace totuşi acum , atit p e n
vizionării şi deservirii popu care o manifestă Comitetul vlnt nu a venit numai cu 22,40 Studio dnns; 16/2 din Codul muncii. E. Zerbea — Deva. Răspun fabrice la domiciliu un astfel tru salvarea u n o r echlpo am en in
ţate, cit şl p en tru consolidarea
laţiei. Au fost. de asemenea, Judeţean de partid de a-1 23.00 T elejurnalul de noapte. Sîmion Trepleş, din Balşa, sul la întrebarea ce vă lnte- de produs, e sfătuim să la şl am eliorarea poziţiilor echipelor
relevate preocupările în sugestii şi propuneri ci s-a legătura cu Fabrica de pro fruntaşe 7
problemele muncii de edu consulta In cele mal Impor angajat să sprijine cu în duse chimice „Victoria' Bucu — So Im pune ca C.F.R, Slme-
caţie. perfecţionării stilului tante probleme. treaga capacitate activitatea reşti. rln, Minerul Telluo şl chiar Au
rul Brad şl Mloerul G helar 3ă-şi
şi metodelor de muncă ale Vorbitorii s-au referit organelor Şi organizaţiilor b) De unde se pot precura mobilizeze toate forţele — Ju că
apoi )a felul în care par* Băii Judelui Hunedoara si-a torii, antrenorii, aectlUe — p e n
organelor Şi organizaţiilor în îndeplinirea sarcinilor lentile colorate 7 De la Ofici tru asig u rarea unul potenţial m a
de partid, pregătirii cadre tlcipă Ia munca de edu care stau astăzi In faţa so DEVA: Haiducii Iul Şaptccal ul farmaceutic Deva. xim de Joc, lnţetegtnd prin aceas
ta desfăşu rarea u n o r o n tr e n a m e n -
lor care multilaterala a tinere cietăţii noastre socialiste. („Patrln"); Klng Kong eva c) Cum se poate curăţa la to corespunzăto&ro etapei şl ce
dează („Arta"); SIMERIA : îndeplinii angajamentele rinţelor Impu9c de flecare joc tn
B. n . Intră in acţiune („M u domiciliu e blană artificială parte. De asem enen, „ a n tre n a
reşul"); HUNEDOARA : Cla albă? m entele Invizibile" să decurgă cît
nul sicilienilor („Sldcrurgi.s- luate în întrecerea patri Ne abţinem să vă dăm un m al rAţlonal, să fie sever respec
ACTIW1I CARE POLARIZEAZĂ PHEOCU fu l"); Călugărita din CALAN : astfel de sfat. tate p en tru ea, Îm p reu n ă cu n d ă
Monza
(„C o n stru cto ru l");
ru ire totală a Jucătorilor, echipe*
Degetul d t fler (,,11 Iunie");
TFLIUC: Sentinţa („Minerul") Gh. Anca, din Zam, ne In le să ofere publicului satisfacţii
reuşitei scopului propus. In ace
PETROŞANI: Pe luciul ghrţii otică pînă la 8 Mai formează că este pensionar laşi sens, va trebui ca echipele
(,,7 N o iem brie"); (JMImul m o
PARtLE CERCETĂTORILOR ISTORIEI hican („Republica") ; MJ- Brad, LupenI, Vulcan. Petri- I.O.V.R. Deşi este încadrat tn funcţlo de m eciul p e teren pro
să adopte
tactici adecvate
In
PENJ: Uium ul sam urai („Cul
gradul îl de invaliditate, sem
priu sau In deplasare şl tn fu n c
LONEA:
tu ral");
Var-
(„Minerul"); Frum oasa Ş arada la, Sîmeria. Oiâştie, unde va natarul scrisorii a prestat ac ţie de potenţialul şl tactica ech i
pei adverse.
vara („7 Noiembrie"); ANI- loarea lucrărilor executate tivitate la C A P. Ar vrea eâ N. 5TANCIU
NOASA : Corabia nebunilor ştie dacă se poate pensiona
p e n t r u a o „citi" t r e b u i e să-i n i z a t ă d e C o m i t e t u l j u d e — seriile I-II („iMuncitorcsr"); este cuprinsă, în fiecare lo ------------------------------------------------------------------1
faci o vi zit ă. V ă s o l i c i t ă m ţ e a n p e n t r u c u l t u r ă şi a r t ă PFTRILA : Să ucizi o pasăre calitate, între 1.5—3 milioane la vîrsta de 60 de ani.
(Unftote din pog I) c i t e v a a m ă n u n t e , v a r e p r e z e n t a un bi l a n ţ al chit,Moare („Muncitoresc"); VUL baze sporlive şi terenuri de lei. în comunele Geoagin şi Răspuns 1 Numai la data Ieri, pe stadionul „Cetate" din
CAN; ,,Z“
(„Muncitoresc") ;
— E x p o z i ţ i a d e ca r e a m a c t i v i t ă ţ i i şt i i n ţ i fi ce pe o URICANI: Aşa am venit („7 joacă pentru copii etc. în 11ia s-au executat lucrări în cînd va împlini 65 de ani poa Deva, s-a desfăşurat meciul am i
cal de fotbal d intre Mureşul De-;
amintit se va d e s c h i d e in lu n g ă p e r i o a d ă şi s î n t e m Noiembrie") ; KARDATENl : făptuirile pe frontul muncii valoare de 483 000 lei şi res te cere pensie de bâtrîneţe. va şl Jiul Petroşani. încheiat cu:
Mireasa rrn In negru („6 A u
z e u l u i j u d e ţ e a n şi A r h i v e l o r m o d oficial p e s t e c i t e v a zile. c o n v i n ş i că ea v a î n s e m n a gust") ; ORAŞTIF : Pe luciul patriotice an condus la rea- pectiv 433 000 lei. L& Crişclor. Pensie de invaliditate de la scorul dc 1—1. Golurile au fost
.Untului, î m p r e u n ă cu a c t i t o t o d a t ă un e v e n i m e n t şt i i n Choţ 11 („Patria") ; Aşteaptă liznren şi depăşirea angaja Brânîşca, Gurasada şl alte m arcate In prim a reprlzfl dej
In r e z u m a t , ea v a c u p r i n d e C.A.P. nu poate primi, întru-
vişti de p a r t i d şi unii p r o ţific r e m a r c a b i l pe p la n j u piuă «ir* întunecă („Flacăra’'); mentului luat în cinstea zilei comune lucrările executate se către Rom an (Mureşul) şl L I -
d ou ă c o m p a r t i m e n t e d i s t i n c GEOAGlU-DAl; Tiffany m e cît boala nu a survenit de Ia bardl (Jiul).
feso ri d e i sto ri e cu p r e o c u d e ţ e a n . N u m a i in c a d r u l u de 8 Mai. valoarea lucrărilor Meciul a fost plăcut, mal a-;
te : p e r i o a d a 1920-1950, dec i m o ran d u m ; UAŢFG: F antasm e ridică, din punct de vedere acest loc de muncă.
pări în d o m e n i u l ce r ce tă ri i, n o r a st f e l d e r e u n i u n i (şi in („P o p u ln r"); BRAD: Ultimul executate ridîcîndo-se la pes Ies In prim a reprlzâi datorită
m i ş c a r e a m u n c i t o r e a s c ă hu - valoric, la sute de mii leî.
au s u s ţ i n u t f r e c v e n t e x p u p u b l i c a ţ i i l e d e s p e ci a lit at e) , sam urai („Steaua roşie*’); te 50 milioane lei. In cadrul frum useţii golurilor m arcate. ;
n e d o r e a n ă , lupta şi a c t i v i t a CURARARZA: Apoi s-a n ăs Localităţile judeţului nos N, PANAITESCU
neri, m e s e r o t u n d e , s i m p o se concretize.ază m u n c a acţiunilor iniţiate pentru gos
tea p a r t i d u l u i n o s t r u d e la cut legenda („Minerul"); U.IA: tru — municipii, oraşe, co
z i o a n e ş a . în d i f e r i t e i n s t i noastră. P e n t r u sesiu ne , d i n Iubirea strict oprită („Lum i podărirea şi înfrumuseţarea
c r e a r e a sa, şi p e r i o a d a 1950 mune şi sate — an devenit,
tu ţi i şi lo ca li tă ţi d i n j u d e ţ . tre i n v i t a ţ i a r fi d e c o n s e m na").
1971, i l u s t r tn d d e z v o l t a r e a localităţilor s-au făcut lu prin hărnicia şl spiritul gos
P r o p u n i n d t e m e i n t e r e s a n t e , nat p r e z e n ţ a u n o r c e r c e t ă
R o m â n i e i socialiste, a j u d e crări de construcţii, reparaţii podăresc al cetăţenilor, mal
a c e s t e în ti ln ir i au fost a u tori d i n B u c u r e ş t i şi C lu j, ca
ţu lu i H u n e d o a r a tn sp ec ia l, şi întreţineri pe 10 0 0 0 mp frumoase şl mai ospitaliere.
d i a t e de un n u m e r o s a u d i t o dr. M ih n i F ă t v, dr. C o n s t a n Liceul industrial
în t o a t e r a m u r i l e d e a c t i v i străzi şi trotuare la Deva şi Toate aceste realizări obţinu
riu, aşa cum a fo st d e p i l d ă tate. De r e m a r c a t că un tin E n e e a şi d r D u m i t r u Fi- Turneul Circului de 5 000 mp la Hunedoara. Au
la Regionala C. F. Deva, roiu. T o t o d a t ă , p a r t i c i p ă la te de cetăţenii Judeţului sînt
f o a r t e m a r e n u m ă r d i n d o fost plantaţi 44 200 arbori şi
H e r e p c i a ( c o m u n a V e ţe l) , c u m e n t e l e e x p u s e stnt ine s e s i u n e un n u m ă r d e z e c e de stai din Fi aga arbuşti ornamentali, din ca închinate semicentenarului
Ca sa de cultură di n H u n e dite. cercetători şi p ro f e s o ri d in partidului şl ele constituie o de construcţii Deva
d o ar a , B r e t e a S t r e i u l u i . Pă u- j u d e ţ u l n o s t r u . C o m u n i c ă r i Efectuînd un nou turneu re 30 000 la Hunedoara. 10 000 dovadă grăitoare , că angaja
liş. in şcoli... La sfîrş it ul — Pentru viaţa muzeelor, le a b o r d e a z ă p e r i o a d a c o n în ţara noastră. Circul dc la Deva şl 4 200 la Petroşani. mentul anual luat în între
s ă p t ă m i n i i p l e c ă m la C e r - a a r h i v e l o r , m a i p re cis a t e m p o r a n ă d i n istorin n o a s stat din Praga va susţine De asemenea, s-au amenajat cerea patriotică va fl îndepli ANGAJEAZA :
c e r c e t ă t o r i l o r ştiinţifici. o zeci şi sute de hectare de
t ej u de S u s şi Baia d e Criş. tră, r e s p e c t i v anii 1921-1971. citeva spectacole la Deva nit şi depăşit, că se vor exe
s e si u n e r e p r e z i n t ă un p ri le j parcuri, zone şl spaţii verzi,
— $ t i m că d e c i t v a t i m p S c o p u l se siu n ii pe scurt: în- (în zilele tic 27 şi 28 aprilie cuta tot mal multe obiective — conducător auto categoriile B şi C
a ş t e p t a t care c o n c r e t i z e a z ă s-au plantat zeci de mii de
se lu c r e a z ă i n t e n s p e n t r u ţ c l r g e r e a m a i d e p l i n ă a is a.c.) şi Ia Hunedoara (în zi şi lucrări edilitar-gospodă- Sofarizarea se va face conform H.C.M. 914/
e f o r t u r i l e î n d e l u n g a t e de trandafiri şi milioane de flori.
d e s c h i d e r e a e x p o z i ţ i e i j u b i - toriei partidului, a lu p t e i lele de 29-30 aprilie şt 1-2 reşti care să conducă la mal
d o c u m e n t a r e şi d e creaţie. 1968, relaţii suplimentare la telefon nr. 13 375
lia rc c o n s a c r a t e e v e n i m e n - sale p e n t r u i n t e r e s e l e c e l o r mai a.c.). In program figu Sînt demne de evidenţiat buna gospodărire şi înfru
Ce v a r e p r e z e n t a p e n t r u i s
* m l u i d e la 8 Mai. D es ig ur , rează renumiţi interpreţi rezultatele bune obţinute de museţarea tuturor localită Deva.
toricii h u n e d o r e n i a p r o p i a t a m u l ţ i . a v i c t o r ie i celor m u l ţ i cetăţenii municipiilor Deva. ţilor din Judeţul Hunedoara.
n
e x p o z i ţ i e
d o c u m e n t a r - t e -
I m a t i c ă su s ci tă interes, ea se s i u n e ? s u b î n ţ e l e a p t ă sa co n d u ce r e. | tişti emeriţi — ansamblul Petroşani şi Hunedoara, loca
cehoslovaci ai genului, ar-
i puţind r e p r e z e n t a o a d e v ă r a - — Fără îndo ia lă , p e n t r u l circului avintl înscrise in lităţi în care s-au executat lu
I ta c a r t e de istorie. O c a r t e noi, c e r c e t ă t o r i i istoriei, s e Convorbire consemnată de ţ palmares succese remarca crări in valoare de peste 20
I dc ist or ie bo g a t il u st r a tă şi s i u n e a d e c o m u n i c ă r i o r g a C. DROZD milioane de lei. precum şl a
bile.
întreprinderea de construc
acelora din oraşele Câlan,
PROGRAMUL I; 8,00 De la 8 la
9,70; 0.30 Memoria pâm lntulul ro-
fmulatia oaste recorduri ştiri: 10.05 Muzică populară din ţii forestiere Deva
m ănesc (reluare); 10,00 Buletin de
T ran silvania; 10,30 Fonoteca p en
tru copil; 11,00 Buletin de ştiri ;
11,05 n in folclorul muzlcol al p o
poarelor; 11,15 Consultnţle ju rid i
că: 11,25 Prietenii muzicii corale;
12.00 Georges Moustakl — com a n g a j e a z A u r g e n t
pozitor şl Interpret: 12,10 Un in
terp ret şl rolurile sale: Robert
Mcrlll; 12,30 Intllnirt cu melodia — INGINERI CONSTRUCTORI SAU
(Urmo»e din pog. i) populară şl Interpretul preferat ;
13.00 R a d lo ju rral; 13.15 A v anpre FORESTIERI CU EXPERIENŢA IN
mieră c o tid ian a; 13.27 Rebus m e
lodii; 14,00 Compozitorul sfiptâml-
— Cu a s e m e n e a m a t e r i a l , m ă r t u r i s e ş t e m a i s t r u l Ioan nll: Antonio Vivaldl; H.40 Muzi CONSTRUCŢII—INVESTIŢII.
că populară; 15.01) Buletin de
R o m a n de la po st u l d e c o m a n d ă al ca j e i nr. 1, ţi-e d r a g să ştiri; 15,05 Revista economică ;
lu crezi. U t i l a j e l e m e r g struni1.. 13,30 Pagini vocale şl orchestrale Asigurăm locuinţă (apartament în liloc)
din muzica de estrad ă; 16.00 Ra-
N e c o n v i n g e m pe vi u d e j u s t e ţ e a a f i r m a ţ i i l o r sale. căci
dloJuf'fTal; 10,15 Muzică <1e p ro m e în oraşul Deva. Informaţii la serviciul per
c h ia r in ace l m o m e n t se î n d r e p t a s p r e ea jă l i n g ou l i n c a n nadă: 10.30 Clntece de Camelia
d e s c e n t rle. f o r m ă p a r a l e l i p i p e d i c ă , în g r e u t a t e d e circa 5 Dâscâlescu sl Gelu Solom onescu; sonal din întreprindere.
10,50 Publicitate radio; 17,00 P en
tone. Prin c i t e v a m i ş c ă r i ab il e e x e c u t a t e d e m a n e v r a n ţ i el
tru patrie: 17,30 Concert de m u
se î n t i n d e ca un el a s ti c su b g r e u t a t e a şi f or ţ a c i l i n d r i l o r zică populară; 19.00 Orele serii ;
c r e s c i n d In lungime d e p e s t e 10 ori. P a rc ă a r fi o j u c ă r i e 20.00 Tableta de sc ară ; 20,05 Zece
melodii preferate; 20,40 Din reper
in m i n a u n u i uriaş. A m p r i v it la c e a s : p e n t r u a ce a s t ă o p e toriul Măriei T ânase; 20,55 Ştiin
ra ţi e au fost n e c e s a r e d o a r trei m i n u t e . ţa la zi; 21,00 Bijuterii m uzicale;
— C î n d i n s t a l a ţ i i l e f u n c ţ i o n e a z ă bine, a d a u g ă m a i st r u l, 21.25 P.C R. — 30. Consem nări de
Paul Popescu N eveanut 21.30 Re întreprinderea de gospodă
tre i m i n u t e sint s u f i c i e n t e p e n t r u l a m i n a r e a u n u i lingou. De vista şlagărelor: 22.00 R adiojur
c i t e v a zi le tot tn r i t m u l a c e s t a o ţ i n e m . V r e m să mai ro nal: 22,30 Concert de seară: 22.55
M oment poetic; 23.00 Concert de
t u n j i m niţel cifra p l u s u r i l o r d e p r o d u c ţ i e .
seară (continuare): 24.00 Buletin rie comunală şi locaiivă
— C î n d n e - a m a n g a j a t sfl d ă m în cinstea s e m i c e n t e n a de ştiri ; 0,03—6,00 E strada noc
ru l u i 500 t o n e de l a m i n a t e p e s t e plan, d e c l a r ă T e o d o r Vio turnă.
rea, s e c r e t a r u l c o m i t e t u l u i d e p a r t i d p e secţ ie, a m a v u t In Brad
v e d e r e f u n c ţ i o n a r e a la c a p a c i t a t e a ma.rimd a uti la jelo r. Cî-
f e v a o p r i r i a c c i d e n t a l e n e - a r r ă s t u r n a t o a t e cal cu le le . D e
a c e e a a m lu at m ă s u r i ca ele să nu a p a r ă .
In a c e a s t ă orrftnr d c idei, s e c r e t a r u l c o m i t e t u l u i d e par- mmi olarilor! str. Horea nr. 18 telefon 1643—1674
tirl. el î nsu şi m u n c i t o r in s e c t o r u l dc î n t r e ţ i n e r e , ne v o r
be ş te d e s p r e re v i z i i l e z i l n i c e ca r e se fac u t i l a j e l o r 51 instn- ANGAJEAZA DE URGENŢA :
lniiilor de c ă t r e e c h i p e s p e c i a l i z a t e , d e s p r e r e s p e c t a r e a
str ict ă a d a t e l o r f i x a t e p e n t r u r e p a r a ţ i i l e pl a n ifi ca te , d e s p r e pe ultimele hectare denotă că tare planificate, pînă ieri «e soldează eu pierderi irecu — zidari calificaţi
c a l i t a t e a şi p r o m j i t i t u d m e a cu care sînt e x e c u t a t e P e n t r u acolo unde munca este bine s-au însâmînţat abia 20 de perabile din recoltă se impu
r e d u c e r e a tim pu lui, a f e c t a t r e p a r a ţ i i l o r s-a a d o p t a t o m e t o mu organizată şi se urmăreşte ca hectare deşi patul germinativ ne ca în fiecare unitate. în Salarizarea se asigură conform II.C.iYl.
dă ingenioasă care constă fn pregătirea p i e s e l o r d e s c h i m b forţele şi mijloacele mecanice s-a pregătit pe 70 de hecta deosebi in cele râmase In ur 914/1968 cu munca în acord sau regie Ia
pe s u b a n s a m b l e . Este a p r e c i a t In m o d d e o s e b i t a p o r t u l pe să fie utilizate în mod judici re. De asemenea, pînă în zi mă. să se intensifice ritmul de
tivele agricole din Cîgmău.
ra r e şi l-an a d u s e c h i p e l e d e lă c ă t u şi c o n d u s e d e G h e o r g h e os se obţin rezultatele aş ua rle 22 aprilie ac., la C.A.P. lucru la semănat, să se folo regim de 8 ore.
A n d r e ş e s c u şi V i r g i l R ad u , e l e c t r i c i e n i i lui Fr a n ci sc S i d e r Crislur. Câstâu LĂpu.şnie şi teptate. lucrările fiind efec Vaţa semănatul nu s-a reali sească eu întreaga capacita
alte unităţi, unde s-au luai te tractoarele şi maşinile a Se asigură cazare în dormitorul comun.
şi W i l h e l m S l a vi c, su do r i i lui P e t r u T o p l i c e a n u sau i n s t a l a din vreme măsuri eficace în tuate in perioada optimă. A zat nici pe 2 0 Ja sută din su
torii di n e c h i p a lui R e m u s Bl ăj an . î n t r e ţ i n e r e a c o r e s p u n z ă vederea aplicării cu rigurozi naliza situaţiei iusămînţârii prafaţa stabilită, fiind un flate la dispoziţia cooperati
to a re şi re p a r a ţ i i l e e f e c t u a t e la timp au avut ca efect c r e ş tate a tehnologiilor impuse porumbului arată că în maxi decalaj de ordinul zecilor de velor agricole.
t e r e a in di ci l or i n t e n s i v i şi ex ten siv i, d e f u n c ţ i o n a r e a a g r e de necesitatea obţinerii unor mum 2 -3 zile bune de lucru hectare între suprafeţele a Prin grija conducerilor sta
g a t e l o r , o b ţ i n e r e a u n o r i m p o r t a n t e s p o r u r i d e p ro d u cţ i e. în cîmp lucrarea respectivă rate, pregătite şi însâmlnţate. ţiunilor de mecanizare a a-
recolte sporite In hectar.
— R e p a r a r e a r i t m i c ă şi c o n f o r m g r a f i c e l o r a c u p t o a r e l o r Seriozitatea şi răspunderea se va încheia in numeroase Situaţii similare se întîlnesc gricnlturil, s-an luat măsuri
a d i n e i , a p r e c i a z ă i n g i n e r u l N i c o l a e Pascu, şefu l secţiei, a cu care s-a acţionat în ulti cooperative agricole printre şi la cooperativele agricole ca o parte din tractoare şl întreprinderea de gospodărie
d u s In p r e l u n g i r e a ci cl u lu i d c f u n c ţ i o n a r e a a c e s t o r a şi a mele zile pe ogoare sînt re care amintim pe cele din din Sînrrni, .StrcisînRÎorgiu. maşini să fie deplasate de la
p e r m i s î m b u n ă t ă ţ i r e a p r o c e s u l u i d c încălzire. Efectul.9 Pe d e flectate. de altfel, şi de fap Rrî/nic. Şirei. î\:ădăştia de Unirea. Livadia şi altele. unităţile care au terminat sau
O p a r t e s-a i n t e n s i f i c a t r i t m u l d e l a m i n a r e . iar pe d e alia Jos. Bai'7 . Zlaşii etc. La fie Serioase semne de întreba termină mai repede semăna
tul că ritmul de lucru a spo
s-a i m h u n â t ă ţ i t s i m ţ i t o r c a l i t a t e a l a m i n a t e l o r care din aceste unităţi este a re se ridică în cazul coopera tul la cooperativele nnde re
rit simţitor, ajungîndu-se la sigurat front larg dc lucru comunală şi locativă Deva
...Un alt p a n o u , d e d a t a a c e a s t a amplasat fn i n t e ri o r u l 0 viteză zilnică dc l 090 — tivelor agricole din Băutşti. alizările sini nesatisfâcâtoare
halei, re f l e c t ă la zi r e z u l t a t e l e pe ca r e c o l e c t i v u l de m u n c ă pentru mecanizatori, ceea ce I.ăsău, Rîu Alb. Sînpctru şi De maximă însemnătate este
1 050 ha la însâmînţarca pn
le-a o b ţ i n u t de lo î n c e p u t u l a n u lu i. F a c e m o c o m p a r a ţ i e cu permite ca semănatul porum Sâln.şn de Sus unde. pînă ieri. însă ca deplasarea să fie cît
nimbului Ca urmare se în
d a t e l e e x i s t e n t e pe p a n o u l d e la ini rare S u r p r i z a est e d e o bului să se desfăşoare din nu s-a încorporat nici un bob mai operativă, iar nnităţiJe
trevede posibilitatea — deşi a n g a j e a z A d e u r g e n ţ a :
se bi t de p lă cu tă . La 20 a p r i l i e l a m i n a l o r i i d c la „800'' a v e a u nu sînt epuizate toate rezer plin. de porumb în sol. Orice mo- deservite să asigure front de
la act iii 1 152 frme d e l a m i n a t e p e s t e plan. d c p e s t e dou ă vele de intensificare a ritmu Apare însă inexplicabil liv s-ar invoca pentru a ex lucru şi condiţii corespunză
ori m a i m u l t d e c i t se a n g a j a s e r ă să o b ţ i n ă in c in st ea lui toare de muncă mecanizatori ® zidari calificaţi
8 M a i l,c m a i sînt n e c e s a r e d o a r 48 t o n e p e n t r u a-şi î n d e lui — ca pînă la sfîrşitul lu faptul că într-o scrie de coo plica o asemenea situaţie nu lor. Numai astfel va fi posi ® muncitori necalificaţi
plini i r t o t a l i t a t e a n g a j a m e n t u l a n u a l nii aprilie semănatul să fie perative agricole semănatul are nici uri suport temeinic bil ca zilnic să se realizeze
— Nici nu ne g i n d i m să nu r e a l i z ă m a c e a s t ă p e r f o r încheiat pe toate suprafeţele porumbului este mult rămas afîta timp eîf în unităţile norma pe fiecare utila] şi să © şoferi autobuze
m a n ţ ă !. a f i r m ă c a t e g o r i c ş e f u l secţiei. E m u l a ţ i a c i r c stă- stabilite. Faptul că într-o se în urmă. deşi există pregătit vecine specialiştii au Indicat se obţină randamente sporite Salarizarea se asigură conform H.C.M.
p i n e ş t e c o l e c t i v u l n o st r u e s t e atit d e p u t e r n i c ă incit r e c o r
rie dc unităţi acţiunea respec patul germinativ pe mari su să se lucrez.e intens la semă — condiţii hotârîtoare pentru nr. 914/19G8.
d u r i l e v i n de la sine T r e c e ţ i pe ia no i in j u r u l lui 1 Mai
tivă este terminată, iar în al prafeţe. Spre exemplu. Ia nat. Cunoseînd că orice zi dc încheierea grabnică a semă
si v e ţ i v e d e a că n e - a m ţinu t d c cu vî n t.
k ' AL. BALGRADEANU tele se realizează .-.emAnatul C A P . Teiu, din cele 110 hec tărăgănare a însâmînţârîlor natului porumbului.