Page 79 - Drumul_socialismului_1971_04

4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5066 • VINERI 23 APRILIE 1971

Vizita delegaţiei P.C.R., Lucrările celui de-a! X-lea intervenţia şefului delegaţiei române,

condusă de tovarăşul Congres al Partidului Nioolae Ecobescu, în cadru! dezbateriior

Bhsorghe Pană, la Sofia Comunist Bulgar

SOFIA 22 — Coresponden­ centrul integrat pentru cerce­ in Comisia economica a Naţiunilor
tul Agerpres, C. Amantei, tarea, proiectarea şi execuţia SOFIA 22. — Trimişii spe­ de armată Dobri Djurov, mi­
transmite : In cursul dimine­ electrocarelor şi motocarelor, ciali Agerpres transmit : La nistrul apărării populare a
ţii de joi, delegaţia Partidu­ delegaţia a fost invitată să Sofia au continuat joi lucră­ R P. Bulgaria, Elena Lagadi-
lui Comunist Rom'in, condu­ viziteze laboratoarele, stan­ rile Congresului al X-lea al novn, preşedintele Comitetu­ Unite pentru Europa
să de tovarăşul Gheorghe durile de probă şi halele de P.C.B. In deschiderea şedinţei lui femeilor bulgare, Gancio
Pana. membru al Comitetului execuţie a prototipurilor. de dimineaţă a luat cuvîntul Cristev, prim-secretar al Co­
Fxecutiv, al Prezidiului Per­ In timpul discuţiilor şi al Gheorghi Troikov, secretarul mitetului judeţean Tolbuhin rnre autentică presupune par­ darea dc a se crea un orga­ schimburilor comerciale îl
manent, secretar al C.C. al vizitei, membrii delegaţiei Uniunii Populare Agrare din al P.C.B., şi Todor Stoianov, GENEVA 22 (Agerpres). — ticiparea liber consimţită a nism special pentru ştiinţă şi constituie cooperarea indus­
P.C.R , a vizitat Institutul de P.C.R. s-au interesat de rela­ R.P. Bulgaria, preşedintele director general al Radiotele- In cadrul dezbaterilor Co­ unor parteneri egali în drep­ tehnică şi înţelege să acţio­ trială. Practica relaţiilor eco­
cercetări pentru electrocare ţiile de colaborare ale insti­ Prezidiului Adunării Popu­ viziunii. Vorbitorii s-au refe­ misiei economice a Naţiuni­ turi, bazată pe respectarea neze, în colaborare cu celelal­ nomice internaţionale, ca şi
lor Unite pentru Europa au
şi molocare din Sofia. In tutului cu uzinele producă­ lare. EI a vorbit despre suc­ rit la documentele supuse luat cuvîntul şefii delegaţii­ reciproca a intereselor păr­ te state, pentru traducerea în studiile întreprinse în ultimii
timpul vizitei, delegaţia a toare şi celelalte unităţi eco­ cesele obţinute de oamenii dezbaterii — exprimînd hotă- lor Finlandei. Turciei R.S.S. ţilor, că o asemenea coopera­ viaţă a acestei recomandări. ani în cadrul comisiei au pus
fost însoţită de M. Ivanov. nomice care au &arcini în muncii bulgari în perioada rîrea comuniştilor, a întregu­ Ucrainene, Italiei. Ungariei, re trebuie să contribuie la Vorbitorul a relevat că ţara în lumină avantajele eviden­
membru al C.C. al P.C.B.. mi­ producţia de electrocare şl care s-a scurs de Ia ultimul lui popor bulgar dc a transpu­ Angliei şi României. progresul şi prosperitatea fie­ noastră este bucuroasă să te ale acestei forme de conlu­
nistrul industriei construcţi­ congres al partidului în con­ ne în viaţă sarcinile stabilite In intervenţia sa, şeful de­ cărei ţâri participante. Ca ţa­ găzduiască în 1972 şi 1973 crare între state, care îmbină
ilor de maşini, şi de Spas molocare. de preocupările ac­ strucţia economică, în toate de congres. legaţiei române, Nicolae Eco- ră europeană, a subliniat re­ seminarul privind aplicarea interesele reciproce ale par­
Gospodov. ambasadorul Bul­ tuale şi de perspectivă ale domeniile de activitate. Vor­ In şedinţa de Hupă-amiază, beseu. adjunct al ministrului prezentantul ţării noastre, efectivă a ştiinţei şi tehnicii tenerilor în acţiuni din cele
gariei la Bucureşti. specialiştilor bulgari în do­ bitorul a relevat apoi sarcini­ nu continuat dezbaterile la afacerilor externe, a prezen­ România este preocupată de în industrie, precum şi pe cel mai variate domenii ale pro­
meniul specializării.
După ce directorul general le ce revin organizaţiilor U­ documentele de lucru ale tat punctele dc vedere alo ţă­ extinderea şi diversificarea referitor la previziunea teh­ ducţiei.
al trustului „Balkankar", Cia- In încheierea vizitei gazde­ niunii Populare Agrare pen­ congresului. Vorbitorii, între rii noastre fală de probleme­ colaborării economice între nologică — acţiuni înscrise în Reprez.entantul român a
kîrov Toncio, şi directorul in­ le au organizat în curtea in­ tru transpunerea în viată — care Nicolai Iribndjacov, rc- le cooperării europene, rele- ţările Europei, în condiţii dc programul de lucru al comi­ scos. de asemenea. în eviden­
stitutului, ing. Pctko Mircev, stitutului o demonstraţie în strînsă unitate cu organi­ dactor-şcf al revistei „Novo vînd importanta pc care o n- pace şi securitate. siei. Reprezentantul român a ţă atenţia de care trebuie să
au făcut o scurtă prezentare practică, cu cîteva din cele zaţiile partidului comunist Vreme”, şi Penka Doduneco- cordn guvernul român extin­ In continuare, adjunctul scos în evidenţă importanţa se bucure mediul înconjură­
a unităţii, arătînd obiective­ peste fiO de tipuri de maşini — a programului dc edificare va, preşedinte al Consiliului derii şi diversificării relaţii­ ministrului de externe ro­ pe care o dobîndeşte în eta­ tor, colaborarea europeană
le urmările şi locul ei în ca­ aflate fie in producţia de se­ a societăţii socialiste dezvol­ judeţean sindical Gabrovo, au lor dintre statele europene, mân a evidenţiat aportul Co­ pa actuală intensificarea co­ în ramurile energiei şi trans­
drul noului sistem organiza­ rie o celor 5 uzine sprcializale tate, ale cărui linii directoare înfăţişat realizările obţinute participarea activă a Româ­ misiei economice O.N.U. pen­ laborării în domeniul siste­ porturilor Rclevînd tendinţe­
toric adoptat de la 1 ianuarie ale centrului, fie in faza de vor fi stabilite dc congres. în construcţia economică şi niei Ja eforturile pentru crea­ tru Europa la stimularea melor informaţionale şi al fo­ le dezvoltării sectorului ener­
1971, cînd a fost înfiinţat protopit sau experimentare. Au mai luat cuvîntul general social-culluralâ în ultimii ani rea unui climat do destinde­ contactelor şi întreţinerea losirii materialelor noi. In­ getic în Europa, el a subliniat
şi au analizat sarcinile ce re­ re. înţelegere şi cooperare în dialogului generat european. tr-o primă etapă, a spus vor­ că eforturile comisiei ar tre­
vin oamenilor muncii din in­ Europa. Importanţa pe care România bitorul, ar fi deosebit de util bui să sc concentreze în mod
dustrie şi agricultură, intelec­ După ce a subliniat că o acordă rolului comisiei de­ ca secretarul executiv să în­ sistematic şi de o manieră in­
tualităţii. în lumina obiective­ România acordă o importan­ curge, înainte dc toate, din tocmească un studiu care să tensivă în vederea găsirii de
faptul că aceasta este unicul
pe
facă o evaluare pc
ţă deosebită dezvoltării
termen
avantajoase
soluţii reciproc
lor trasate in raportul prezen­ multiple planuri a relaţiilor organism general european lung a nevoilor şi tendinţe­ în asemenea probleme impor­
Adunarea festivă de la Berlin consacrată tat congresului. sale cu toate ţările socialiste, de cooperare, precum şi din lor pc plan european in acest tante cum sînt interconexiu­
Congresul a adoptat decla­
raţii cu privire Ia situaţia din vorbitorul a arătat că ţara convingerea că. în etapa ac­ domeniu, pentru identificarea nea sistemelor energetice na­
cooperare
de
posibilităţilor
tuală, ca poate şi trebuie să
noastră acţionează, în acelaşi
întregului
la scara
ţionale
Indochina şi din Orientul A­ timp, pentru extinderea ra­ aducă o contribuţie sporită internaţională. continent, previziunea pe ter­
I • R OP • U • U M propiat. porturilor dc cooperare cu la dezvoltarea relaţiilor mul­ Abordînd problema comer­ men lung a producţiei şi con­
celei de-a co-a aniversari a cream fost salutat de reprezentanţii celelalte ţări ale lumii, fără în domenii de interes general. ţului intcr-curopean, domeniu sumului de energie în Euro­
a
In aceeaşi zi congresul
ţările,
tilaterale între toate
prioritar pentru
activitatea
deosebire dc orînduirc socia­
unor partide comuniste şi lă. pornind de la necesita­ In continuare, vorbitorul a comisiei, reprezentantul ro­ pa. tehnicile noi privind con­
strucţia centralelor electrice,
muncitoreşti rare participă la tea participării active la di­ subliniat că. după părerea de­ mân a apreciat că. in ultimii inclusiv a celor atomo-elec-
lucrări congresului con- viziunea internaţională a legaţiei române si asa cum ani, au fost realizate progre­ trice.
muncii, dc la premisa că tu­
Lucrările
Partidului Socialist Unit din Germania tmuă. turor statelor le revine, deo­ rezultă din aprecierile secre­ se pc linia unei abordări mai activitate pe care Comisia eco­
Bilanţul celor 25 de ani de
dez­
realiste a problemelor
tarului comisiei, există mul­
potrivă, dreptul şi obligaţia
tiple posibilităţi reale dc a se
voltării comerţului între ţă­
dc a contribui la promovarea da. prin intermediul Comi­ rile europene. Mai există în­ nomică O.N.U. pentru Europa
Seara, în onoarea delegaţi­ înţelegerii şi apropierii între siei economice O.N.U. pentru că — a continuat vorbitorul îl va face anul viitor, a spus N.
lor şi invitaţilor la congres, popoare, la cauza păcii şi Europa, noi dimensiuni cola­ — unele practici restrictive Ecobescu, ne va oferi, desi­
B ER LIN 22 (Agerpres) — Ulbricht a relevat apoi fap­ nă dezvoltarea complexă, pe la Opera populară din Sofia progresului în lume. Vorbito­ borării general-europene. El şi protccţioniste, care împie­ gur, un prilej potrivit pentru
ba adunarea festivă de Ia tul că în zonele de ocupaţie bază ştiinţifică, a economiei, a avut loc un concert de rul a menţionat, în continua­ a prezentat unele idei şi pro­ dică intensificarea schimburi­ discuţii mai aprofundate asu­
Berlin consacrată celei de-a occidentale a fost pregătit te­ ştiinţei şi tehnicii, a ideolo­ gală. re, că orice relaţie de coope- puneri concrete, a căror a­ lor de mărfuri corespunzătoa­ pra sarcinilor de perspectivă
25-a aniversări a creării Par­ renul pentru restaurarea pu­ giei, învăţămîntului şi cultu­ plicare în activitatea comisiei re gradului de dezvoltare şi ale comisiei. în scopul întări­
tidului Socialist Unit din terii monopolurilor. In ace­ rii, precum şi a altor domenii, ar contribui nemijlocit la ex­ potenţialului economic al ţâ­ rii şi amplificării funcţiei sa­
Germania, a rostit o cuvînta- laşi timp, conducerea social- spre binele poporului. tinderea şi diversificarea coo­ rilor membre. Eliminarea tu­ le esenţiale dc cooperare, de
re Walter Ulbricht, .prim-se- democraţici vest-germane a Walter Ulbricht a făcut cu­ perării dintre statele europe­ turor obstacolelor care frî- promovare a bunelor relaţii
cretar al C.C al P.S.U.G., afirmat că un front unit al noscut că planul economici Adunare festivă consacrată ne în diferite domenii. neazâ dezvoltarea şi diversi­ între toate statele de pe con­
preşedintele Consiliului de clasei muncitoare şi al tutu­ naţionale în perioada 1966­ Unul dintre aceste domenii ficarea schimburilor dc măr­ tinentul nostru. Noi conside­
Stat al R D. Germane, trans­ ror oamenilor muncii nu ar 1970 a fost îndeplinit. Pro­ îl constituie cooperarea ştiin­ furi între toate ţările euro­ răm că organizarea unor şe­
mite agenţia A.D.N. fi posibil deoarece partidul gramul socialismului, a sub­ împlinirii a 101 ani de la ţifică şi tehnologică. Româ­ pene constituie o cerinţă im­ dinţe speciale, cu participa­
Principiile şi talurile adop­ comunist nu se pronunţă pen­ liniat el. se realizează datori­ nia. carc se numără printre perioasă. de care trebuie să rea la nivel ministerial. în
tate în unanimitate la Con­ tru democraţie, a spus vorbi­ tă muncii cetăţenilor repu­ ţările iniţiatoare ale unor se tină seama în activităţile cadrul viitoarei sesiuni jubi­
gresul de unificare — primul torul. Noi nu numai că am blicii noastre şi conducerii naşterea lui V.l. Lenin măsuri menite să ducă la in­ comisiei. liare, ar fi de natură să con­
tensificarea activităţilor
Un factor deosebit de im­
de
fere acesteia caracterul unui
congres al Partidului Socialist demonstrat angajarea comu­ consecvente de către partidul cooperare ştiinţifică şi tehno­ portant pentru intensificarea amplu dialog constructiv, a
Unit din Germania — au fă­ niştilor pentru democraţie, revoluţionar al clasei munci­ MOSCOVA 22 — Corespon- tar al C.C. al P.C.U.S. El a logică în cadrul comisiei, şi asigurarea unei dezvoltări spus în încheiere şeful dele­
cut posibilă unirea tuturor dar am realizat pentru prima toare şi organele de stat ale tul Agerpres, Laurentiu Du- evocat pe larg realizările ob­ sprijină pe deplin recoman­ stabile, pe termen lung, a gaţiei române.
forţelor antifasciste, au trasat R.D.G, Graţie iniţiativei crea­ ţă. transmite: In marea sală ţinute de poporul sovietic în
calea înfăptuirii cu succes a dată democraţia pe pămîntul toare a muncitorilor, ţărani­ a Palatulai Congreselor din construirea comunismului,
revoluţiei democratice anti­ german, pe baza unităţii re­ lor, intelectualităţii, graţie Kremlin a avut loc, joi dupâ- subliniind totodată hotărîrca \
fasciste şi au orientat privi­ voluţionare a comuniştilor şi întrecerii socialiste şi econo­ amiază, o adunare festivă oamenilor muncii din U.R.S.S. Conferinţa cvadrlpartită
rile către drumul spre socia­ social-democraţîlor şi a fron­ miei planificate socialiste, ve­ consacrata împlinirii a 101 de a îndeplini sarcinile tra­
lism, a spus Walter Ulbricht. tului unităţii lor cu toţi oa­ nitul naţional a crescut faţă ani de la naşterea lui V. I. sate de recentul Congres al
Refcrindu-se la faptul că menii muncii. de anul 1950. de la 27,2 Ia Lenin, întemeietorul P.C.U.S. XXlV-lea al P.C.U.S. Vorbi­ de la Paris în problema g ţ \ f & t
108.3 miliarde mărci în anul
clasa muncitoare germană Istoria a demonstrat In 1970, adică dc aproape patru şi al statului sovietic. torul a făcut o amplă trece­
Despre semnificaţia moşte­
datorează eliberării de către mod incontestabil, a declarat ori. Producţia industrială de nirii leniniste şi aplicarea ei re in revistă a politicii inter­
Uniunea Sovietică şansa isto­ Walter Ulbricht, că nu există mărfuri a crescut, în aceeaşi în viaţă de către P.C.U.S. a ne şi externe a P.C.U.S. şi a Vietnamului
rică de a smulge din rădăcini alt drum decît acela al fron­ perioadă, de la aproximativ vorbit K. F. Katuşev, secre­ statului sovietic.
imperialismul german, de a tului unităţii antiimperialiste .10 la peste 160 miliarde mărci, CUTREM UR LA P O A LELE
desfăşura cu succes lupta in lupta pentru pace şi pen­ iar nivelul de trai al PARIS 22 (Agerpres). — lui american, cît şi al celui C VU LCA N U LU I ETNA
pentru puterea politică şi de tru interesele oamenilor mun­ populaţiei s-a ridicat perma­ La Paris a a v u t loc joi cca vietnamez, al păcii în întrea- ,
a crea pe o bază marxist-le- cii, cu scopul impunerii unei nent. Este un mare succes că de-a 110-a şedinţă a Confe­ ga lume. a spus în încheiere \ Jn localitatea it al ia nă
nînistâ partidul unit al cla­ democraţii reale pentru po­ am izbutit, pnntr-o muncă ăfură cu redeschiderea rinţei cvadripartite în pro­ Xuang Thuv. Ea rîndul ei. ^ S ci ar a di S a n C i o v a n i , si
sei muncitoare, Ulbricht a por. ştiinţifică consecventă, să ne blema Vietnamului. conducătoar ea delegaţiei Gu- < t u a t u la po a l e l e v u l c a n u l u i
declarat : ,,Unirea clasei mun­ Vorbitorul a relevat apoi includem în revoluţia teh- In intervenţia sa. şeful de­ vernului Revoluţionar Provi- 1 Etna, la 45 de k m de C a -
citoare în zona de ocupaţie procesul realizării unităţii nico-şliinţifieâ. CarţaSuEui de Suez legaţiei R.D. Vietnam. Xuang z.oriu al Republicii Vietnamu- ^ tan ia. a fost i n r e g i s t i a t un
sovietică s-a realizat în fa­ P C G. şi P S D ., precum şi Walter Ulbricht a relevat Thuy. a subliniat că demon­ lui de Sud. Nguycn Thi Binh, i c u t r e m u r de p â m i n i , a c ă ­
voarea poporului intr-o luptă rolul conducător al P S U G. că este necesar ca legile eco­ straţiile organizate în Statele a evocat importanţa acţiuni- J rui i n t e n s i t a t e a a t i n s 7
de clasă aprigă şi complicată în două revoluţii, cea demo­ nomice ale socialismului să WASHINGTON 22 (Ager­ ne a Canalului de Suez. gu­ Unite în vederea încetării lor pacifiste din S.U.A. în ac- \ g r a d e în sc ara Me rca lli.
in jurul problemei decisive : cratică antifascistă şi revolu­ fie aplicate în modul ccl mai pres). — După convorbirile vernul israeliac cere procla­ războiului din Vietnam, sc lualul moment. ^ M i ş c a r e a s e i s m i c ă , c a r e a
care pe care. în lupta pentru ţia socialistă, în formarea Re­ eficient pentru a spori, avute la Washington cu se­ marea de către R.A.U. a în­ bucură dc sprijinul întregu­ Ambasadorul american. Da- > d u r a t m a i m u l t e s e c u n d e , a
caracterul noii orinduiri so­ publicii Democrate Germane prin aceasta. în continuare cretarul de stat al S.U.A., cetării stării de beligerantă lui popor american. In afara vid Bruce, a respins, in in- > d i s t r u s nunieroasr case, in
ciale. Problema fundamenta­ puterea economică a R D.G. William Rogcrs, şi cu adjunc­ cu Israelul, precum şi asigu­ unui grup restrîns de adopţi tervenţia sa. propunerile con- \ s p e c i a l în sa t u l M n c c h i a di
ca stat naţional german so­ ai războiului, a spus Xuang structivc prezentate cu pi ile- i G ir ar e. Ş a p t e p e r s o a n e au
lă era fie restabilirea unei cialist, precum şi in înfăp­ Menţionînd că mai exis­ tul acestuia pentru probleme­ rarea că malul răsăritean al Thuy, cea mai marc parte a fost rănite. In t r at ă in p a ­
ordini burgbezo-parlamentare, tuirea programului socialis­ tă încă greutăţi, vorbito­ le Orientului Apropiat, Jo- canalului nu va fi ocupat de opiniei publice americane jul şedinţei anterioare de de *’ nică. o p a r t e a p o p u l a ţ i e i
după modelul de la Weimar, mului El a declarat că reali­ rul a spus : această luptă pen­ sepli Sisco, vicepremierul is- trupe egiptene sau ale Fede­ dezaprobă poziţia guvernului legaţia R. D Vietnam, care \ a p ă r ă s i t satul, i n d r e p l i n -
prevedeau, ca o condiţie prea- i
sub conducerea marii burghe­ tru construirea societăţii so­ raelian. Yigal Allon, a ţinut raţiei Republicilor Arabe du­ labilă a începerii unor nego­ d u - s e s p r e ( a r m u l m ă r i i .
zările istorice ale clasei de la Washington de spriji­
zii, fie orînduirea antifascis­ cialisto dezvoltate, în care o conferinţă de presă, în pă retragerea trupelor israe- nire a administraţiei saigo- cieri veritabile, fixarea unei .
tă democratică, sul) conduce­ muncitoare şi ale partidului apar deja germeni ai comu­ cursul căreia a expus poziţia lienc (vicepremierul nu a neze. In prezent, a adăugat date sigure a încheierii rctrn- i
rea clasei muncitoare. Avan­ ei In construirea cu succes a nismului, clasa muncitoare sc guvernului de la Tel Aviv precizat. însă, distanţa pînâ şeful delegaţiei R D. Viet­ gerîî trupelor S.U A , înceta < INCENDIU VIOLENT
garda clasei muncitoare a bazelor socialismului trebuie ridică tot mai mult deasupra fată dc cunoscuta propunere la care urma să fie retrase nam. pacifiştii americani fac rea totală a bombardamente- 1 IN SUDUL
soluţionat această problemă apreciate cu alît mai mult cu vechii lumi a exploatării o­ a preşedintelui R A U.. An- trupele israeliene). Această eforturi pentru a determina lor americane asupra R. D. 1
în favoarea sa, deoarece a ţi­ cit ele au fost obţinute în- mului de către om Devine war Sadat. în legătură cu retragere, a adăugat el, nu guvernul să fixeze o dată Vietnam şi înlăturarea aetua- < STATU LU I FLORIDA
nut seama de învăţămintele tr-o luptă de clasă aprigă tot mai evidentă în toate do­ problema redeschiderii Cana­ constituie, în concepţia gu­ precisă privind retragerea lei administraţii de In Sai- 1
istoriei, a acţionat unit şi a împotriva imperialismului. meniile superioritatea dc lului de Suez. vernului israelian. un anga­ completă a trupelor S.U.A. gon. \ C e l m a i m a r e i n c e n d i u
abordat toate problemele în Clasa muncitoare şi aliaţii principiu a sistemului socia­ jament pentru evacuarea tu­ din Vietnamul de sud. Noi Delegatul sud-vietnamez a l di n istoria S t a t e l o r U n i t e
mod principial, de pe poziţii săi — a spus în continuare list fată de cel imperialist. Yigal Allon a declarat că. turor teritoriilor arabe ocupa­ apreciem că aceste acţiuni reafirmat poziţia cunoscută a î a pir joiit pia n a c u m circa
5 m i l i o a n e d e acri d e p ă ­
marxiste". vorbitorul — au condus la Iniţiativa creatoare a oa­ pentru repunerea în funcţiu­ te după războiul din 1967. sînt atit în interesul poporu­ autorităţilor dc la Saîgon. 1 d u r i si. p ă ş u n i din s u d u l
O sarcină fundamentală a victorie relaţiile de producţie menilor muncii, cunoştinţele s t a l u l u i Flo ri da I n c e n d i u l
revoluţiei antiimperialiste a socialiste în Republica De­ lor profesionale. înţelegerea a p r o v o c a t m a r i p a o u h e in
fost soluţionată de clasa mun­ mocrată Germană, prin tre­ de către ei a corelaţiilor so­ d i s t r i c t u l E v e r g l a d c s . u n d o
citoare prin faptul că a dis­ ciale şi conştiinţa lor cetă­ cadrul actualei runde, va neaţa la Alger, intr-o şedin­ kolai Baibakov, vicepreşe­ se află u n a d i n t r e ce te m ai
cerea tuturor mijloacelor de avea loc la 28 aprilie la. ţă comună prezidată de şe­ dinte al Consiliului de Mi­
trus baza economică a domi­ producţie industriale holărî- ţenească capătă noi dimen­ ambasada americană. ful statului. Ilouari Boume- niştri al U.lt.S S., preşedin­ m a r i r e z e r v a ţ i i n a t u r a l e
naţiei imperialismului, a toare în proprietatea poporu­ siuni, a relevat Walter Ul- dicne, relatează corcspon- d i n S t a t e l e Un it e. I n c e n d i u l
spus în continuare Walter lui, prin organizarea econo­ hrîcht Dc aceea, este necesar LISABONA. — Măsurile tul Agerpres la Alger, Con­ tele Comitetului dc Stat al a fost p r o v o c a t d e se cet a
purta
planificării, care va
Ulbricht. Bazîndu-se pe pu­ să se îndeplinească consec­ c u m p l i t ă c a r e s-a a b ă t u t
miei planificate socialiste şi vent sistemul de instruire u- declanşate de autorităţile stantin Benga. convorbiri în legătură cu a s u p r a acestei, zone. T o a t e
terea politică cucerită prin prin unirea tuturor ţăranilor nîtar, să se impună pas cu portugheze în scopul repri­ Potrivit unui comunicat o- dezvoltarea colaborării eco­ u n i t ă ţ i l e d e p o m p i e r i di n
luptă, oamenii muncii din mării acţiunilor studenţeşti fieial, în cadrul reuniunii
în întovărăşiri agricole de pas sistemul de instruire în nomice sovieto-cubnneze, a­ z o n ă l u p t ă zi şi n o a p t e
Saxonia au decis, printr-o producţie. Prin aceasta. a continuare a oamenilor mun­ continuă. In localitatea Por­ au fost examinate relaţiile nunţă agenţia TASS. p e n t r u s t i n g e r e a i n c e n d i i ­
opţiune a poporului, în mod fost îndeplinită sarcina fun­ cii şi să se satisfacă necesită­ to. poliţia a intervenit cu algeio-franceze, după hotâ- lor. In u l t i m e l e zi l e a u fost
democratic. să exproprie/.e damentală a revoluţiei socia­ ţile spirituale crescînde prin brutalitate în timpul unor rirea Franţei de a întrerupe MONTEVIDEO. — Indus­ a d u s e aici şi h i d r o a v i o a n e ,
întreprinderile criminalilor dezvoltarea culturii naţionale reuniuni ale studenţilor dc negocierile dintre cele două triaşul uruguayan Juan Jose c a r e l a n s e a z ă . . b o m b e de
liste De atunci înainte. so­ la facultăţile de economic
nazişti şi ale criminalilor de cialismul s-a dezvoltat în socialiste. părţi. Gări a fost răpit de către apă" d e a s u p r a s u p r a f e ţ e l o r
război şi să le treacă în pro­ R.D.G. pe baza sa proprie. Vorbitorul a subliniat că şi medicină. In capitala tă­ membrii organizaţiei ilegale i n c e n d i a t e .
rii, vicepreşedintele asocia­
prietatea poporului. Apoi, Sosise timpul ca, pe baza în­ „aceste succese nu ar fi fost ţiei studenţilor de la Facul­ SANTIAGO DE CH ILE. — dc guerilă urbană „Tppa-
Guvernul chilian a preluat
MOSCOVA — Mau-
muncitorii au luat în propri­ văţăturilor teoretice ale mnr- posibile fără sprijinul dezin­ ricc Schuniann, minis­ tatea de drept a fost ares­ controlul asupra băncii maros". Potrivit informaţi­ UN NOU PROCES
ilor furnizate de poliţie, un
ile mîini fostele mari între­ xism-leninîsmului şi a expe­ teresat al Uniunii Sovietice, trul afacerilor externe tat. „Osorno Y la Union". grup de membri ai organiza­ I INTEN TAT LUI
fără prietenia indestructibilă
prinderi ale criminalilor de rienţei primei etape a con­ germano-sovietică". al Franţei, va face, în­ Preluarea băncii „Osorno" ţiei. echipaţi în uniforme î
Preşedintele
BEIRUT —
se înscrie în planul de mă­
război şi ale naziştilor din în­ strucţiei socialiste, să se ela­ In ultima parte a cuvîntâ- tre 4 şi 7 mai. o vizită Libanului. Suleiman Fran- suri elaborat de guvernul militare, s-au prezentat la l C. MANŞON
la
oficială în U.R.S.S.,
treaga zonă de ocupaţie so­ boreze programul socialis­ i-ii sale. Walter Ulbricht s-a gieh, a primit o delegaţie locuinţa lui Jose Gări. ce- . L _ La T r i b u n a l u l d i n L os
mului. Partidul a recunoscut invitaţia guvernului so­ preşedintelui Allende, prin rîndu-i *ă-i însoţească pînâ
vietică, conform deciziilor ad­ ocupat de unele probleme ale vietic. anunţă agenţia militară din Siria, condusă care se urmăreşte restabili­ la sediul Ministerului Apă­ E A n g c l e s au î n c e p u t a u d i e -
ministraţiilor landurilor şi la timp noile probleme şi sar­ situaţiei internaţionale, re- TASS. dc şeful statului major ge­ rea suveranităţii statului rării. unde s-ar desfăşura o ţ ) vile p r e l i m i n a r e in c a d r u l
liefînd marile posibilităţi con­
unui. nou p r o c e s
i n t e n t a t
provinciilor, rcalizînd prin a cini şi a aprobat la cel de-al crete de colaborare a statelor neral al armatei siriene, chilian asupra întreprinde­ reuniune secretă a guvernu­ 1 lui C h a r l e s M a n ş o n , su b
ceasta şi în domeniul econo­ Vl-lea Congres din 1963 pro­ şi popoarelor europene în ca­ Mustafa Tlas. La convorbiri rilor şi instituţiilor contro­ lui. 1 a c u z a ţ i a d e u c i d e r e a m u -
gramul socialismului. De a­ BERLIN. — Wilti Stoph, nu luat parte, dc asemenea, Garî este cea de-a patra
miei dreptul lor la au­ drul coexistenţei paşnice şi al preşedintele Consiliului de ministrul libanez al apără­ late dc capitalul străin. [ zi c i a n u l u i G a r y H i n m a n şi
tunci s-a început construirea persoană care se află se­ ! a lui D o n a l d ..S h ort y" Shea.
todeterminare. In întreprin­ unui sistem de securitate eu­ Miniştri al R.D. Germane, rii. Elias Sabn. şi coman­
pe plan multilateral a siste­ ropeană. Acestui scop îi ser­ HAVANA. — La Havana chestrată de către organiza­ ) D u p ă c u m se ştie, C h a r l e s
derile private care nu l-a primit pe Matyas Timar, dantul şef al forţelor arma­ \ M a n ş o n a f o st c o n d a m n a t
fuseseră expropriate, munci­ mului societăţii socialiste. vesc pregătirea şi ţinerea li­ vicepreşedinte al Consiliului to libaneze, generalul Jean a sosit, la 22 april ie, Ni- ţia ilegală „Tupamaros". d e j a la m o a r t e pr i n g a z a r e
nei
conferinţe de securitate
de Miniştri al R.P. Ungare,
Njcim.
torimea şi-a impus drepul dc Caracteristice pentru aceasta europeană. „Stabilirea de re­ aflat in vizită la Berlin, cu p e n t r u a s a s i n a r e a a c t r iţ e i
participare la luarea hotănri- au fost dezvoltarea democra­ laţii normale între tonte sta­ care a discutat probleme CAIRO. — Comitetul Exe­ SANAA. — Consiliul Republican al Republicii A­ S h a r o n T a t e şi a a l t o r ş a ­
d i n a n t u r a j u l
se p e r s o a n e
lor şi controlul asupra pro­ ţiei socialiste, elaborarea şi tele europene, inclusiv între privind relaţiile în dome­ cutiv Suprem al Uniunii rabe a Yemenului dc Sud a demisionat, transmite a­ aces tei a.
ducţiei. In lupta pentru lichi­ înfăptuirea treptată a siste­ Republica Federală şi Repu­ niul ştiinţei şi tehnicii din­ Socialiste Arabe s-a întrunit genţia MEN. Demisia a fost prezentată preşedintelui
mului economic al socialis­ tre cele două ţâri. miercuri la Cairo, sub con­ noii Adunări Consultative, Abdallah El-Ahmar de
darea puterii economice a blica Democrată Germană, pe ducerea lui Anwar Sadat, către preşedintele consiliului, Abdel Rahman El-Iri- 52 000 LIR E
junkerilor, clasa muncitoare mului şi dezvoltarea culturii baza dreptului internaţional, VIENA — La sediul am­ preşedintele R.A.U., pentru ani Adunarea Consultativă a refuzat să accepte de­ UN „PICASSO"
şi-a consolidat alianţa cu ţă­ naţionale socialiste. a spus vorbitorul, contribuie, basadei sovietice din Viena a examina declaraţia pri­ misia şi i-a însărcinat pe membrii consiliului sâ-şî
ranii muncitori. In cadrul Conştient de faptul că dez­ de asemenea, la progresul 3 avut loc miercuri o nouă vind constituirea Federa­ exercite funcţiile în continuare pînâ la alegerea unui U n t a b l o u al lui Picassn.
şedinţă de lucru din cadrul
reformei agrare democratice, voltarea societăţii socialiste cauzei securităţii europene convorbirilor sovieln-ame- ţiei republicilor arabe, a­ nou Consiliu Republican. Se precizează că membrii i n t i t u l a t ..Leş A d i e u x du
consiliului au refuzat, la rîndul lor, să răniină în func­
nunţă agenţia MEN.
ca a ajutat ca pâmîntul ma­ este un proces de lungă durată, şi stimulează colaborarea paş­ ricane asupra limitării ţie. declarînd că puterea constituţională a Adunării Pe eh eu r" . pictat la B a r c e ­
in a n u l
1.002 ( „ p e r i ­
lona
rilor latifundiari să fie îm­ partidul a trasat, la al Vll-lea nică a tuturor statelor euro­ cursei înarmărilor strate­ ALGER. — Consiliul Re­ Consultative se limitează doar la organizarea ale­ o a d a a l b a s t r ă " ). a fo st v î n - I
părţit ţăranilor săraci, mun­ Congres al său, sarcina con­ pene. în primul rînd în dome­ gice (SALT). Următoarea voluţiei şî guvernul atge- gerilor pentru un nou Consiliu Republican. d u t miercuri la g a l e r ia So- I
citorilor agricoli şi străină­ struirii societăţii dezvoltate a niul economic, spre binele tu­ şedinţă, cea dc-a 10-a din rian s-au întrunit joi dimi- th ebţ f d i n L o n d r a p e n U u y
s u m a d e 52 000 lire s t e r l i r
tăţilor. socialismului. Aceasta înseam­ turor". A
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 26, Telefoane nr. 1 23 17 şi 1 15 88. Tiparul: Întreprinderea poligrafică Etova. 44 OM