Page 80 - Drumul_socialismului_1971_04

W • ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

B Delegaţia română Ia Con­

gresul al X-lea al P X . Bulgar I

în vizită la Gabrovo
i
m Intîlnire între delegaţia
!
U.G.S.R. şi o delegaţie

a C.G.M. din Franţa i
i

m Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5067 SIMBĂTĂ 24 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BAN!
ţ

k
| la C.T.E. Mintia j
In marea întrecere închinată semicentenarului partidului Intilnirea tovarăşului NICOIAE CEAUŞE8CD
| La montajul i
Minerii din Teliuc vor extrage peste | turbinei nr. 4 — \ cu lucrători si cadre de conducere din domeniul

un avans
j
j
3
j de 30 de zile [
plan noi cantităţi de minereu : In graficul dc montaj al j construcţiilor industriale
1 turbinei nr. 4 de la Terino- j
; centrala Mintia se înscriu j 3
i In aceste zile premergătoa- j
In coloanele ziarului nos­ minerii din Teliuc şi-au luat ani în fruntea întrecerii. j re sărbătoririi gloriosului | —Â fost vizitată expozifta de utilaje pentru şantiere—
tru de ieri informam citi­ angajamente privind valori­ Hărnicia, dăruirea pentru ; semicentenar al partidului I
torii despre succesul de ficarea deplină a rezervelor meseria aleasă, aceste ca­ j măreţe fapte de muncă. ;
prestigiu înregistrat de har­ interne pentru creşterea racteristici ale minerilor de ; Colectivul lotului de la ! Una din laturile Complexu­ te, în pas cu cele mai noi siructoare dc maşini, nducînd care Ic înlocuiesc. Aceste uti­
nicul detaşament al mineri­ producţiei. la Teliuc le întilneşti şi la j turbine a înregistrat la o- | lui expoziţional din Piaţa cuceriri pe plan mondiat. A­ importante economii de va­ laje lărgesc continuu baza
lor din Poiana Ruscăi — în­ Realizările primului tri­ membrii brigăzii Iui Fran- j peraţiunile de montaj un j Scînteii a căpătat de cîleva ceasta presupune, în acelaşi lută prin reducerea importu­ tehnico-matcrialâ necesară
deplinirea şi depăşirea an­ mestru din acest an au de­ cisc Costescu care depăşind | avans de 30 de zile fată de j zile aspectul unui modern timp, diminuarea importului rilor. O cifră este grăitoare în mecanizării lucrărilor.
acest sens : dc la 15 Ia sută
gajamentelor asumate în monstrat pe deplin aceste în acest an productivitatea j prevederile graficului. In- j şantier de construcţii, unde unor utilaje şi instalaţii şi în 1970, ponderea utilajelor, Un scurt popas în standul
întrecere în cinstea se­ preocupări. Sarcina de plan muncii cu 0,9 la sută a reu­ j chiderea cilindrilor de înal- j se pot întilni cele mai noi realizarea lor în ţară, prin uneltelor şi dispozitivelor din prezentat dc întreprinderea
micentenarului partidului. la minereu brut extras a şit să livreze în plus uzinei | tâ. medie şi Joasă presiune | utilaje, unelte, aparate şi dis­ punerea în valoare a spiritu­ producţia proprie, în valoa­ de montaje Bucureşti, care e-
Printre cei care şi-au adus fost depăşită cu 7 900 tone, dc preparare aproape 2 400 j în cinstea zilei de 8 Mai a ■ pozitive fabricate de unităţile lui creator, competenţei şi rea totală a dotării cu utila­ xecutâ lucrările de montaj al
o contribuţie de seamă la iar calitatea minereului a tone dc minereu. I mobilizat întregul colectiv i Ministerului Construcţiilor In­ experienţei muncitorilor, in­ je noi a Ministerului Con­ construcţiilor metalice, utila­
ginerilor, proiectanţilor
ro­
materializarea practică a a­ fost îmbunătăţită cu 0.9 la Cuvinte dc laudă am au­ ■ dc turbiniştî La operaţiu- ' dustriale, în cadrul acţiunii strucţiilor Industriale, va je tehnologice şi conducte
dc autoutilare care se desfă­
cestor angajamente se nu­ sută, îndcplinindu-se astfel zit şi despre maistrul Vasi- • nile de centrare a liniei de j mâni. creşte la nivelul anului 1975 tehnologice la marile obiecti­
mără şi colectivul secţiei — cu mai bine de o lună îna­ le Antoce. unul dintre vete­ [ arbori şi a diafragmelor ci- ■ şoară pe ansamblul econo­ Pe platourile în aer liber la 25 la sulă. Specialişti din ve, în special din industria
la iniţiativa
miei naţionale,
mina centrală suprafaţă — inte de termen angajamen­ ranii exploatării, care nu a I lindrilor, brigăzile condu- j conducerii partidului şi sta­ sînt expuse cele mai repre­ ramura respectivă prezintă chimică şi rafinării. Atrage
locul de unde au fost ex­ tele asumate. precupeţit nici un efort me­ { se de Constantin Azamfi- j tului. zentative instalaţii, fabricate zeci de exponate aflate în fa­ atenţia panoul sugestiv care
ploatate în decursul anilor — întregul spor dc pro­ nit să ducă la bunul mers I rei, losif Ferenţ, Traian i pentru şantierele de construc­ bricaţie curentă, realizate de oglindeşte execuţia flanşetor
In cursul zilei dc vineri, 23
importante cantităţi de mi­ ducţie — ne informa ing. al producţiei. Prezenţa lui I Smoliac, Alexandru Sekc- i aprilie, tovarăşul Nicolae ţii ce împînzesc ţara. Dezvol- Trustul de mecanizare Bucu­ plate printr-un procedeu mo­
nereu de fier destinat fur­ loan Alexandru, directorul se simte oriunde, sfaturile j reş, Constantin Dan şi al- j Ccauşescu, împreună cu to­ tînd acţiunea dc auîodotare reşti. Întreprinderea .,(> Mar­ dern original şi anume prin
nalelor htincdorcnc. Exploatării miniere Teliuc lui dovedindu-se de fiecare i tete au lucrat în schimburi j — potrivit indicaţiilor date îndoirea la rece a oţelului lat.
— realizat de secţia mina i prelungite de 12 ore şi în i varăşii Manea Mănescu şi dc tovarăşul Nicolae Cenuşescu tie" Timişoara, uzinele dc re­ In felul acesta se înlocuieşte
— Condiţiile de lucru ale dată deosebit dc fructuoase. Uie Vcrdeţ. a avut aici o în- paraţii din Bucureşti, Ploieşti tehnologia obişnuită dc exe­
minerilor din carieră sînt centrală suprafaţă poate fi Nu este un secret pentru j sărbătorile legale. tîlnirc de lucru cu conduce­ cu prilejul a numeroase vizi­ Si Brăila. Statia de utilaje cuţie din tablă groasă şi prin
specifice — ne spunea tova­ pus pe seama creşterii pro­ nimeni că toate aceste rea­ I „Lotul nostru dc Ia tur- ] rea ministerului de resort şi te făcute pe şantierele indus­ Braşov. Ele se caracterizea­
ductivităţii muncii cu 0,G j bine este hotărît să facă j triale — ministerul de resort tăiere cu flacără. Maşina ca­
răşul Băiuţ Moga. secreta­ la sută faţă dc realizările a­ lizări sînt rezultatul muncii I tot ce-i stă în putinţă, ast- i altor ministere, cu directori contribuie din ce în ce mai ză prin concepţia modernă, re realizează operaţia de îp-
rul comitetului dc partid de nului trecut. De asemenea, pline dc abnegaţie, caracte­ j fel incit conectarea grupu- j dc centrale industriale şi uni­ substanţial la asigurarea ga­ performanţele ridicate şi ni­
la I. M. Hunedoara. In pre­ au sporit şi indicii de utili­ ristică întregului colectiv. Şi ; lui nr. 4 Ia sistemul ener- j tăţi cu statut dc centrală, velul tehnic înalt al execu­
zent aici se lucrează Ia ex­ zare extensivi la excavatoa­ roadele se regăsesc astăzi în i getic naţional să aibă loc I specialişti din Întreprinderi, mei de utilaje necesare aces­ {Continuare în pag. aţ 4-P)
ploatarea ultimelor rezerve. re cu 1.5 la sută. tonele de minereu de fier i în cinstea zilei de 23 Au- | cercetători. Au fost prezenţi tei ramuri, completînd, ast­ ţiei. prin consumul redus de
Această acţiune are o im­ Locul dc frunte In între­ exploatate peste plan. Este ■ gust. conform angajamen- [ ministrul construcţiilor in­ fel, aportul industriei con- metal faţă dc produsele pe
portantă deosebită tinînd un semn convingător că bă- dustriale. Matei Ghigiu, mi­
cerea închinată semicente­ trîna carieră de Ia Teliuc j (ului asumat, iar in primă j
cont de accentul care se narului partidului îl ocupă îşi creează o prestigioasă j urgenţă, pină la 8 Mai să nistrul industriei construcţii­
rialelor de eonsirucţii, Trn- Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit
pune în prezent pe valori­ brigada dc mineri condusă faimă, valorificînd intensiv j terminăm închiderea cilin- j lor de maşini. loan Avram,
ficarea superioară a tuturor de Mihai Gliguţă care a ex­ noi rezerve de substanţă j drilor de înaltă, medic şi i si ministrul industriei mate­
resurselor de substanţă mi­ tras dc la începutul anului minerală utilă. Minerii de j Joasă tensiune, ne spune j
nerală utilă. Minerii din peste prevederi 3 730 tone j inginerul Traian Gaură. In inn Ispas.
carieră fac tot posibilul să dc minereu. Acest succes, aici vor extrage în cinstea zi­ 1 graficul reactualizat, pe ! Ca şi la întîlnirile de vine­ delegaţia militară a R.P.D. Coreene
nu le scape nici un cîmp de după cîtc am fost informaţi, lei dc 8 Mai noi cantităţi | baza timpului cîştigat pină ’ rea trecută cu lucrători şi ca­
minereu neexploatat. In nu este înthnplător. Minerul dc minereu peste plan. j la ora actuală, am prevă- | dre de conducere din minis­
marea întrecere închinată Gliguţă, împreună cu orta- I zut ca pînă la 20 mai să I terele industriei metalurgice Tovarâşul Nicolae Ceauşcscu, nel Ion Ioniţă, Vasi Ic Pali- poarele român şi coreean,
semicentenarului partidului i ii săi se află dc mai mulţi Ing. C. DUMITRU | efectuăm circuitul uleîu- j şi construcţiilor de maşini, secretar general al Partidu­ lincţ, Ion Slănescu, general Partidul Comunist Român şi
j lui la turbină, iar pînă la 1 1 secretarul general al partidu­ lui Comunist Român. pre­ colonel Ion Gheorghe. prim- Partidul Muncii din Coreea,
i iulie să montăm sistemul j lui a analizat modul in care adjunct al ministrului forţe­ armatele celor două ţări, do­
j dc reglaj, după care să | se realizează acţiunea de au­ şedintele Consiliului de Stat
lor armalo şi şef al Marelui
A j facem probele tehnologice I toutilare, precum şi o serie de al Republicii Socialiste Româ­ Stal Major, Georgc Mncoves- rinţa comună de a dezvolta
continuare
in
colaborarea
nia, a primit, la 23 aprilie,
!N PAGINA A II-A j şi rodajele mecanice în ve- strucţiilor industriale, în lu­ delegaţia militară a Republi­ cu, prim-adjunct al ministru­ multilaterală, spre binele ce­
probleme din domeniul con­
| derca punerii în funcţiu-
j ne". mina sarcinilor care revin a­ cii Populare Democrate Co­ lui afacerilor externe, gene­ lor două popoare, al întăririi
rali.
unităţii tuturor ţărilor socia­
reene, condusă dc general dc
} Angajamentul turbinişti- cestui sector în actualul cin­ Ati fost dc faţă Kang lâng liste, în interesul cauzei pă­
\ lor. ca de altfel al tuturor [ cinal Se ştie prea bine că în armată O Gin U, membru al
Sap. ambasadorul Republicii
B M an ifestări consacrate aniversării j colectivelor de constructori j anii 1971—1975 harta econo­ Biroului Politic, secretar al Populare Dcmocrale Coreene cii şi prieteniei în lume.
întrevederea a avut loc in­
i şi montori de ta Mintia, I mică a ţării se va îmbogăţi C C . al Partidului Muncii din la Bucureşti. tr-o atmosferă caldă, tovără­
\ este deosebit de spcctacu- j cu noi şi importante obiecti­ Coreea, şeful Marelui Stat
In timpul convorbirii care
sem icentenarului partidului fl Istoria 1 los. Sîntcm convinşi că şi j ve industriale, la a căror con­ Major al Armatei Populare a avut loc cu acest prilej au şească.
de această dată aceşti har­ strucţie se impune reducerea Coreene, care face o vizită fost evidenţiate relaţiile dc In aceeaşi ★ zi. tovarăşul
nici făuritori ai „cctâti- | duratei de execuţie, creşterea oficială în ţara noastră. prietenie frăţească şi colabo­ Nicolae Ceauşcscu a oferit o
poporului—-izvo r de a d în c patriotism lor" de lumină vor ieşi în- ! productivităţii muncii, un La primire au participat to­ rare, bazate pe stimă, respect masă în cinstea delegaţiei mi­
vingători. ! înalt nivel de tehnicitate, fo­ varăşii Emil Bodnaraş, Paul
losirea unor metode înainta­ Niculescu-Mizil, llie Verdcţ, reciproc şi solidaritate inter­ litare a Republicii Populare
Dumitru Popa, general colo- naţionaliştii, care unesc po- Democrate Coreene.
ÎN A C E S T E Z IL E PE O G O A R E
Toate forţele şi mijloacele sâ fie mobilizate
şi folosite din plin la semănatul porumbului

producţie şi întreprinderile a­ semănăturilor de toamnă. Rezultate bune s-au obţinut
Hi în aceste zile, munca pe ogoare cu­ gricole de stat s-au angajat Datorită acestui ritm sus­ şi în cele opt cooperative a­
sâ nu precupeţească nici un ţinut de muncă s-a reuşit ca gricole din raza oraşului Câ- ■
noaşte o intensitate sporită efort, sâ intensifice ritmul de în multe cooperative agricole lan. In aceste unităţi s-au în-
lucru şi sâ termine, în săp- şi ferme ale I.A.S. să sc ter­ sâmînţat 423 hectare din cele
lămîna cate vine, însâmînţa- mine însămînţarca porumbu­ 585 prevăzute în plan, adică
B Unităţile rămase în urmă să se ali­ iea porumbului. In urma mă­ lui pe toate suprafeţele pla­ 74 Ia sută. Azi, 24 aprilie, ne
surilor luate de organele şi nificate, iar în altele urmea­ spunea tovarăşul Romulus
organizaţiile de partid, consi­ ză ca această lucrare sâ sc Mureşan, vicepreşedinte al
nieze celor fruntaşe! liile populare, conducerile u- încheie în zilele care urmea­ consiliului popular orăşenesc, ■ £ « § J i
nitâţilor agricole socialiste, ză. In cooperativele agricole terminâ semănatul cooperati­
organele agricole judeţene şi din raza municipiului Deva. vele din Nâdăştia de Jos şi
Principala şi cea mai im­ tul lunii aprilie, se Impune specialişti, munca pe ogoare de exemplu, se însămînţascrâ Strei, iar pînă marţi — 27
portantă lucrare care trebuie ca o necesitate de prim or­ cunoaşte în aceste zile o in­ pînă la 23 aprilie a.c., 395 aprilie — toate celelalte uni­ Vulcan. Blocuri pe noul bulevard
executată cu forte sporite şi din ca toate mijloacele şi for­ tensitate sporită. Cooperatorii hectare din cele 425 planifi­ tăţi.
în ritm tot mai susţinut pe ţele să fie mobilizate şi folo­ şi mecanizatorii, lucrătorii cate. In acest fel. din cele 5 Si lucrătorii din fermele
ogoare este semănatul po­ site dm plin, cu maximum de din I.A.S, muncesc din zori cooperative agricole existente I.A.S. Sîmeria înscriu pe gra­
rumbului. Pentru încheierea randament, la însămînţarca şi pînă seara pe ogoare la se­ pe raza municipiului, cea mai ficele de producţie realizări VULCAN 1951-1971
acestei lucrări, în zilele care porumbului. mănat, la plantarea şi recol­ mare suprafaţă rămasă de în- meritorii. Din planul de 1 735
au mai rămas pînă la sfirşi- Cooperativele agricole de tarea legumelor, la plivitul sâmînţat — 25 hectare — es­ ha porumb pentru boabe şi
te la C AP. Popeşti. Dar şi
această unitate şi-a propus RENAŞTE
ca duminică să termine de
însămînţat întreaga supra­
faţă.

La î n c e p u t u l a n u l u i 1950. re au intrat, in f u n c ţ i u n e au tru vii t or u l ce se d e s c h i d e a
z i a r u l ,,S t e a g u l roşu" din fost p o m p e l e . Zi şi n o a p t e v i i t o r u l u i oraş Vulcanul, a
P e t r o ş a n i pu b l i c a , pc o p a ­ au s u p t d i n a d i n e ap ă m i ­ d e v e n i t un p u t e r n i c c e n t r u
gi n ă î n t re ag ă, p r i m e l e s e m ­ loasă f ă c î n d loc m i n er i l or . d e a t ra c ţie . Ţ a r a a v e a n e ­
Unităţi care au terminat ne ale r e n a ş t e r i i V u l c a n u ­ Peste. 250 000 m c d e ap ă, ce c/ădeau bă t ă l i i m a r i p e n t r u
v o i e de c ă r b u n e , iar aici se.
di n -
lui. El e f ă c e a u p a r t e
u m p l u s e r ă ga l er ii l e t i m p de
t r - u n a m p l u p r o g r a m e l a ­ 20 dc ani, au fost e v a c u a ţ i noi c i m p u r i , bl oc u ri şi s t r a ­
b o r a t d e p a r t i d ,
in 45 de zil e in loc d e 5
la sc ur tă
t u ri d e c ă r b u n e .
O a m e n i i
însăminţatul porumbului v r e m e d u p ă n aţ i o n a li z a re , lun i cit f u s e s e st abi li t. U n c a r e p ă r ă s i s e r ă m i n a cu 20
f l u v i u s-a r e v ă r s a t în Jiu
p e n t r u r e f a c e r e a în tr eg ii e ­
de ani in u r m ă se î n t o r c e a u
c o n o m i i n a ţi on al e . In Legea L u c r a r e a a fo st c o n d u s ă d e a c u m în v e c h i u l lor loc,
»
p l a n u l u i de st a t pe an u l l ă c ă t u ş u l C o r n e l P e l ru ţ , ai In anii dc set e a econo­
In rlndul unităţilor agricole socialiste din jude­ 1950 se s p u n e a : că r ui t a t ă şi. b u n i c l u c r a s e ­ miei pentru c ă r b u n e , v e c h e a
ţul nostru care au terminat semănatul porumbului „In s e c t o r u l c a r b o n i j e r sr ră tot la m i n a V u l c a n . La c o m u n ă s-a t r a n s f o r m a t in-
îşi înscriu numele zi dc zi tot mai inulto cooperati­ v o r f a c e lu cr ă r i dc d e s c h i ­ j u m ă t a t e a lun ii a p r i l i e 1951, i r - u n oraş in p l i n ă înflorire.
ve şi ferme din cadrul întreprinderilor agricole dc d e r e şi p r e g ă t i r e şi sc va b r i g a d a lui l o an Rais a scos Pe t e r it o r i u l să u iau r i n d
stat. c o n t i n u a e f o r t u l de m e c a n i ­ p r i m a tonă d e c ă r b u n e . S u t e pc rînd n a ş t e r e t e r m o c e n t r a ­
z a r e a m i n e l o r şi in sp e ci a l d e o a m e n i au î n t î m p i n a t e ­ la şi m i n a d e la P n m ş e n i ,
Intre unităţile care au însămînţat porumbul pe în­ a ac elo ra d i n b a z i n e l e i m ­ v e n i m e n t u l cu e m o ţ i a s p e ­
treaga suprafaţă planificată se află cooperativele a­ P r e p a r a ţ i a de la C ă m e ş i i ,
p o r t a n t e de l i g n i t, doliu- ra n ţ e l o r r e n ă s c u t e . C i a d fa b ri c a d c stil pi h id ra u li ci,
gricole din Deva, Băcia, Tîmpa şi Batiz, precum şi d u - l e cu m a ş i n i l e şi u t i l a ­ p r i m e l e br i g ă z i au a j u n s la in st a l a ţ i a d e b r i c h e t a r ă d e
ferma nr. 5 Bircea a I.A.S Sîincria Aceasta de­ jul m i n i e r ad ec va t " . c ă r b u n e . î n t r e g u l V u l c a n a pe lingă p r e p a r a ţ i a şi al t e
monstrează hărnicia mecanizatorilor, cooperatorilor r.a î n c e p u t u l a n u l u i 1951. a j u n s la o v i a ţ ă nouă. A - u n i tă ţi e c o n o m i c e î n s e m n a ­
ac el aş i zi a r p u b l i c a o altă l u n ci au început să apară te. V u l c a n u l se p r e z i n t ă azi.
şi lucrătorilor din ferme I.A.S., care au depus (oale p a g i n ă : „In m i n a V u l c a n nume care au rămas ani do ca un n u cl eu e c o n o m i c dc
eforturile pentru încheierea la timp şi în bune eon­ î n c e p e să p u l s e z e v i a ţ a n o ­ zi l e în m e m o r i a m i n ei : Ca­ m a r e pu t er e . A i c i lucrează
ii iţiuni a acestei lucrări. uă C e a m a i m a r c m i n ă de ro! G o l g o ţ i u , M i h a i Ş t e f a n ,
c ă r b u n i d i n V a l e a Jiului., l o s i f Co t o ţ , l o j a P i r v u l e s c u ,
N. ZAMFIR în ch i să de c a p i t a l i şt i a c u m A n d r e i V i z i , l o a n V e n c z e l . ,
la CAP. Căstâu, comuna Deriu, mecanizatorul loan loscoi insâmînţeazâ ultimele su­ 20 de ani. va fi r e d a t ă pro- A c e a p r i m ă v a r ă a a n u l u i
prafeţe cu porumb. d u c ţ i e i ,t. P r i m e l e u t i l a j e c a ­ 1951 a r ă m a s s i m b o l i c ă p e n ­