Page 81 - Drumul_socialismului_1971_04

m m .---: ——. sMunmm ■ | r BF “ ' " -- - - IJ 1 ! ™
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5067 O SIMBATA 24 APRILIE 1971
n i i n f f l i i — iT in iM i m ii m ii i i i b i i m w HMMBVI

U
aniversam

In întreprinderile şi instituţiile din judeţul nostru au I.I.L. Deva nn loc Important
Ioc plenare lărgite ale corni tetelor sindicale care dezbat l-au ocupat condiţiile de
şi analizează sarcinile ce le revin acestora in lumina mă­ muncă în care îşi desfăşoară
Evocare emoţionantă pentru eliberare naţională maşinii de război hitleriste surilor stabilite de plenara C.C. al P.C.R. din 10-11 fe­ activitatea salariaţii din sec­
şi socială".
filmul
sindicatelor. In
bruarie 1971 şi documentele congresului
— desprinse
ţiile întreprinderii. In cuvîn-
din
Şi-au confruntat cunoştin­ „Străzile au amintiri", ac­ cadrul acestor plenare se fa ce o trecere în revistă, în tul lor, tovarăşii Iacob Ve­
litri după-amiază, nume­ ţiune plasată în timpul ce­ spirit critic şi autocritic, a activităţii desfăşurate pînă a­ sa, Valeria Ivancov, Dante
ţele reprezentanţii tinerilor
roşi tineri din oraşul Ha­ de la Centrala termoelectri­ lui de-al II-lea război mon­ cum şi se stabilesc măsuri care să conducă la îmbunătă­ Noghiţâ, losif Fardul, Liviu
ţeg s-;iu întilnit, la casa de că IVIintia — Leonora Ţin­ dial — fie că se refereau la In cooperativa agricolă de producţie din Romos se lu­ ţirea întregii activităţi a sin dicatelor, să-şi îndeplinească Blotor şl alţii a» arătat că
cultură din localitate, cu eţi, Liviu Ţintea, Eugen Vi­ sarcinile încredinţate de co­ crează intens la semănat. Meca nizatorul loan Jurj, dind dova­ mai bine rolul şi sarcinile ce Ic au în înfăptuirea hotărî- nici sindicatul, nici comitetul
tovarăşul Cheorghe Căli- tali, de la întreprinderea de munişti unor tineri In zile­ dă de multă hărnicie, munceşte zi de zi cu mult spor şi rea­ rilor Congresului al X-lca al partidului, în realizarea obi- de direcţie nu se preocupă In
nescu, .şeful secţiei orga­ reţele electrice Deva — No- le premergătoare eliberării lizează lucrări de bună calitate. ■ ectivelor noului plan cinciu al. suficientă măsură de îmbună­
nizatorice a Comitetului cmi Bâlgrădeanu, Cornelia patriei noastre (redate Sn tăţirea condiţiilor de muncă
Judeţean de partid. Cei pre­ Rolca, Remus Pop şi de la filmul „La patru paşi de ale salariaţilor. In Iarnă, în
zenţi la întilnire au asistat Liceul „Decebal" Deva — infinit") sau la demnitatea Consultarea întrecere. Comitetul sindica­ unele secţii, s-a lucrat în
la o amplă şi impresionan­ Mihaicla Sîntimbreanu. Eu­ şi forţa morală a urmaşilor tului, îndrumat de comitetul frig, Iar la unităţile de ex­
tă evocare a unor momen­ gen Schvartz, Liviu Parales- celor căzuţi în greva de la ÎN ACESTE M PE OGOARE permanentă a maselor de partid, aşa cum au subli­ tracţie nu există condiţii co­
te din lupla comuniştilor, cu. Cîteva dintre reali- Lupenl („Golgota"), la acti­ — principiu de bază niat moi mulţi vorbitori, or­ respunzătoare de cazare. A­
desfăşurată Sn anii grei ai z.ările cinematografiei româ­ vitatea dusă în ilegalitate planificate. In această unita­ al activităţii ganizează periodic o consul­ ceasta face să existe o mare
ilegalităţii. sub flamura neşti pătrunse de un puter­ de o grupă a Uniunii Tine­ EL ■ ■"■li te, care foloseşte la semănat tare largă a muncitorilor pe fluctuaţie a forţei de muncă,
partidului. Vorbitorul a fă­ nic suflu revoluţionar — retului Comunist pentru doLiâ maşini, se putea face sindicatelor profesii, a maiştrilor, tehni­ Iar muncitorii nu pot fi cali­
cut, totodată, şi o trecere „Valurile Dunării", „Setea", pregătirea şi înfăptuirea in­ mai mult, însă două tractoa­ cienilor şi inginerilor. Aceas­ ficaţi şi specializaţi în mese­
in revistă a izbinzilor cu­ „Străzile au amintiri", „La surecţiei armate („Cerul în­ re stau pe butuci. In coope­ In plenara lărgită a comi­ tă practică ti-ebuie extinsă şi riile respective. Numai în
cerite de oamenii muncii patru paşi de infinit", „Du­ cepe la etajul III"), răspun­ 118 ha porumb pentru siloz, rativa agricolă din Brânişca tetului sindicatului de la folosită pe o scară şi mai lar­ trimestrul I al acestui an
surile au făcut dovada unei
din judeţ în anii construc­ minică la ora 6", „Cerul în­ profunde cunoaşteri a isto­ s-au însâmînţat 1 145 ha. Sînt s-a însâmînţat doar Jumătate i I.C.S. Hunedoara —■ între­ gă. pentru că în aceste con­ s-au angajat 33 de muncitori
ţiei socialiste, stăruind asu­ cepe Ia etajul III" şl „Gol- riei partidului, a evenimen­ folosite la semănat 10 maşini din suprafaţa planificată. A­ prindere evidenţiată pe ra­ sfătuiri se discută în mod şi au plecat 59. Acestui fapt,
pra locului pe care Ţara gota“ — care au rulat în telor care au stat ca struc­ S.P.C.-C cu care se realizează semenea exemple negative 5n- mură în întrecerea socialistă concret şi la obiect proble­ cit şi neajunsurilor care se
Haţegului îl ocupă pe noua Deva in perioada imediat tură politică la realizarea o viteză zilnică de 120 hec­ tîlnim şi în alte unitâti. pe 1970 — s-a trecut în re­ mele specifice ale fiecărui manifestă în organizarea
hartă a Hunedoarei. premergătoare întrecerii, au filmelor româneşti inspirate tare. Forţele mecanice de Ia Este de datoria comitetelor vistă atit modul cum au fost loc de muncă, ale fiecărei muncii. aprovizionarea cu
Intilnirea se înscrie prin­ oferit concurenţilor posibili­ din lupta revoluţionară des­ fermele nr. 4 şi 5 BIrcea, care comunale de partid, a consi­ îndeplinite prevederile pla­ profesiuni şi specialităţi şi se materii prime şi materiale,
tre manifestările de presti­ tatea de a-şi împrospăta cu­ făşurată de comunişti. De termină semănatul, vor fi de­ liilor populare, să intervină nului de producţie pe 1970, fac propuneri constructive scule etc., i se datoreşte ne-
giu, organizate în întîmpi- noştinţele. aceea reprezentanţii celor 3 taşate la alte ferme ale în­ in mod hotărît, cu toată au- !j cit şi felul în caic s-au rea­ care duc la îmbunătăţirea realizarea integrală a sarci­
narea semicentenarului par­ Şi, Intr-adevăr, întrebări­ echipaje au fost Ia egalitate treprinderii. (oritatea de care dispun pen­ lizat sarcinile de plan pe tri­ activităţii de construcţii. nilor de plan pe trimestrul I
Toate acestea sînt realizări
tidului. le — pe care profesorul e­ de puncte nu numai la sfir- care confirmă că acolo unde tru impulsionarea muncii în mestrul I 1971, contribuţia a­ In cuvîntu! participanţilor al acestni an la materiale de
xaminator Ghcorghe Lazin şitu) întrebărilor de bază, ci există interes şi preocupare toate unităţile unde consili­ dusă de organele şi organi- s-au făcut şi numeroase pro­ construcţii şi prelucrarea
ile de conducere şi specialiş­
Confruntare le-a formulat pc fundalul şi la cele 7 de baraj. Juriul pentru buna organizare şi tii manifestă o atitudine dc ) zaţiile sindicale la mobiliza­ puneri. Astfel, maistrul An­ lemnului. La toate acestea se
evenimentelor politice ale — format din tovarăşii A- desfăşurare a muncii, folosi­ tărăgănare, de amînare de pe rea constructorilor pentru în­ ton Conslantinis, apreciind adaugă numărul mare de ore
că sînt posibilităţi, a propus
cu Istoria perioadei la care se refe­ mos Stoica. Alexandru Mnr- rea cu randament sporit a o zi pe alta, în mod nejusti­ făptuirea cu succes a sarcini­ ca blocul J 2 cu CO de a­ de muncă pierdute din cau­
dare şi Octavian Bogdan —
reau, oferind astfel şi spec­
maşinilor şi tractoarelor, se
Sola cinematografului „Pa­ tatorului o frescă a etapei a fost, deci, obligat să pro­ obţin şi rezultate care fac ficat. a executării în ritm sus­ lor. Planul de producţie pe partamente să fie predat în za lipsurilor nemotivate, a
trimestrul I s-a realizat
in
ţinut a lucrărilor de semănat.
învoirilor, a concediilor
fără
tria" din Deva a găzduit, respective — au primit răs­ cedeze pentru desemnarea cinste cooperatorilor, mecani­ Se ştie foarte bine că cine proporţie de 102.31 la sută, cinstea zilei de 8 Mai — ziua plată şi de boală. In discuţii
miercuri după-amiază. con­ punsuri care au cules aplau­ locurilor la tragerea Ia sorti. zatorilor, lucrătorilor din seamănă la timp are de cîştî- ceea ce reprez.lntâ 22.C6 la sărbătoririi gloriosului semi­ s-a recomandat comitetului
cursul gen „Cine ştie, cîşti- zele meritate ale publicu­ Şi, sortii de izbindă l-au a­ I.A.S. gat, iar cine nu, înregistrează sută din planul anual. La centenar al P.C.R. — în loc
gă“ cu tema „Lupta poporu­ lui. Fie că a fost vorba de vut membrii echipajului li­ Sînt însă şi unele unităţi pierderi. Lucrurile din acest preţul de cost se preliminâo de 15 iunie cum este prevă­ sindicatului ca. împreună cu
lui nostru sub conducerea acţiunile întreprinse de co­ ceului „Decebal". în care lucrările de semănat punct de vedere sînt clare şi economie de 5.5 milioane lei, zut în planul de stat. Strun­ comitetul de direcţie şi orga­
Partidului Comunist Român munişti pentru sabotarea LUCIA LICIU se desfăşoară într-un ritm nu mai insistăm asupra lor. iar la beneficii 6,5 milioane garul Gheorghe Fometescu, nizaţia U.T.C., să se ocupe
nesatisfâcâtor. De exemplu. Dar trebuie să se treacă în lei. de la exploatarea utilajelor, îndeaproape de îmbunătăţirea
In cooperativele agricole din toate unităţile, cu toate for­ a cerut comitetului de direc­ condiţiilor de muncă ale sa­
Dobra, Roşcani şi Râdule.şti ţele la semănat. Zilele care In materialul prezentat şl ţie şi comitetului sindicatului lariaţilor.
s-au însămînţat suprafeţe mi­ au mai rămas pînă Ia sfirşi- \ discviţiile purtate s-a arătat să ia măsuri pentru folosirea
nime, cuprinse între 12-45 tul lunii sînt hotăritoarc şi I că în trimestrul ^ s-au pre­ excavatorului în 2-3 schim­ Fiecare colectiv
hectare. Nici în cooperativele trebuie să facem totul pentru j dat 190 apartamente, înde- buri. în scopul utilizării mai trebuie să-şi aducă
agricole din Boz şi Rrânişca ca sfîrşitul lunii să ne gă- ' plinîndu-se astfel planul şi complete o capacităţii aces­
situaţia nu se prezintă mai sească cu însămîntările ter­ angajamentul aferent perioa­ tuia Mircea îoonid, director aportul la îndeplinirea
bine. La Boz s-nu însâmînţat minate pe toate suprafeţele dei respective. La aceste re­ administrativ, a solicitat mai
B o l o m i r , Bărăştii H a ţ e g u l u i , să g ă s e ş t i lu cr u r i noi. C a r e m u n e i e p r e z e n t o ri e tn d , la doar 38 de hectare din 150 planificate. zultate pozitive s-a ajuns da­ mult sprijin din partea comi­ planului
R u c i u m - O r l e a , C i o p e i a , Săe el, n-a a v u t n e a m d e n e a m u l lui orice o ră d i n zi sau n o a p t e torită activităţii depuse de tetului sindicatului şi organi­ Membrii comitetului sindi­
S î n p e t r u , S u b c e t a t e , V a d u , radio, a c u m a re şi te l e v i z o r. a c o l o u n d e e n e v o i e d e el. sindicat care, împreună cu zaţiei U T C , pentru organi­ catului de la O.C L. Produse
S î n t âr n u ri a- O rl ea . A ş e z ă r i s t r ă ­ M u t a ţ i i l e d e o rd i n social ale P r i n î m p l i n i r i Işi s e m n e a z ă comitetul de direcţie, au luat
v e c h i cit u r m e ale c i v i l i z a ţ i e i s a t u l u i stnt d e t e r m i n a t e şi d e cei m a r i r o t u n j i r i l e u n o r v i ­ Seară de poezie ! o serie de măsuri ce îşi gă­ zarea de acţiuni )a căminele industriale Deva care au lu­
r o m a n e , al e u n o r d i s p ă r u t e t r a n s f o r m ă r i l e o ra ş u lu i. „ U n ­ suri n u t r i t e tntr-o c o p i l ă r i e sesc finalizarea în buna or­ muncitoreşti în scopul edu­ at cuvintut in plenară au a­
ce t ă ţ i m e d i e v a l e , cu t u r n u r i d e e r a u î n a i n t e f a b r i c i tn H a ­ î n d e p ă r t a t ă . P r i n _ o r i z o n t u r i l e Ieri seara, la căminul cultural din Brănişca, în con­ ganizare a muncii. în aplica­ cării tineretului în spiritul preciat că activitatea sindica­
de v e g h e î n f i p t e aici de v e a ­ ţ e g u l n o s t r u n e m ă r g i n i t e c o n f e r i t e d e p r e ­ textul manifestărilor închinate semicentenarului par­ rea şi extinderea metodelor grijii şi răspunderii pentru lă s-a desfâşvirat în general
curi, p ă s t r i n d in j u r u l lor f i ­ M e s e r i i l e sînt p r a c t i c a t e i n ­ z e n t vi i t o ru l u i , s a t e le de la tidului, a avut loc o întilnire a cititorilor cu un grup moderne, care asigură o pro­ păstrarea şi îngrijirea avutu­ bine şî că s-au obţinut rezul­
rul de i sto ri e şi l e g e n d ă al să şi în c o m u n ă . M e ş t e ş u g i t e - r ă d ă c i n i l e R e t e z a t u l u i , p ă s t r ă ­ de |>oe(i, membri ai cenaclului literar „Ritmuri hu- ductivitate ridicată, în asi­ lui obştesc. tate bune pe linia pregătiri*
v r e m u r i l o r t re cu te . Şi cu a- le g a r d u r i d e f i e r r e a l i z a t e de t o a r e d e u r m e a d i n e i a l e t r e ­ nedorene" din Deva. Cu acest prilej, poeţii Remus gurarea fiecărei formaţii de profesionale şi educării lu­
m i n l i r e a c ă s u ţ e l o r s ă r ă c ă c i o a ­ m e ş t e r i i c o o p e r a t i v e i d e aici c u t u l u i, tşi î m p r o s p ă t e a z ă p e r ­ Rednic, Aurelian Sirbu. Eugen Evu şi Petru Sefer constructori cu front de lu­ Mai multă grijă crătorilor, a deservirii popu­
p e t u u d e s t i n e l e d i n d istoriei au citit din creaţiile lor cele mai recente. cru. materiale, scule şi uti­ laţiei. In perioada 1 ianuarie
p i t o r e ş t i i Ţ ă r i a H a ţ e g u l u i fi­ pentru condiţiile dc — 15 aprilie a.c. planul de
După cum ne transmite Mircea Iacob, directorul laje.
lele s t r ă l u c i t o a r e al e t i m p u ­ căminului, cei peste 200 de participanţi la această In toate şantierele se des­ munca ale salariaţilor desfaceri a fost depăşit «u
Satul pe drumul emancipării socialiste ril or î m p u r p u r a t e d e st e a g u l frumoasă şi instructivă întilnire au urmărit în con­ făşoară o activitate vie, sus­ 464 000 lei. Majoritatea uni­
tăţilor. printre earg ,şe nunjă-
voşu al p a rt id u lt iL tinuare un program artistic oferit de formaţiile ar­ ţinută şi permanentă pentru Intre alte probleme dezbă­ ră cele de confecţii pentru
tistice de amatori din localitate. a da viaţă sarcinilor de plan tute în plenara lărgită a co­
ILEANA LASCU şi angajamentelor luate în mitetului sindicatului de la femei şi bărbaţi "dhV Deva* şi
se, n f o a m e i şi s u f e r i n ţ e i străjuiesc m u l t e cas e. A l ă t u r i Simeria. galanterie, încălţă­
s m u l s e din l o r i u l t i m p u l u i . d e ce le d o u ă se cţi i d e t i m - minte pentru copii, articole
A m i n t i r i doar , căc i ,,in ulli- p l ă ri e şi d e tri co t a j e, p r i c e p e ­ sportive, mobilă, auto-moto,
m u l t sf er t de v e a c s- a u con­ rea l o ca ln ic il o r se v a v e r i f i ­ cherestea — şi-nu depăşit pla­
struit în comuna S î n t ă m ă r i a - ca tn c u r î n d şi prin a t e l i e r e l e nul cu 3 pînă la 20 la sută.
O r l e a 600 de case, „toa te d i n d e c i z m ă r i e şi croi tor ie, p r i n Numai 6 unităţi nu au reali­
c ă r ă m i d ă şi ţ i g l ă ", d u p ă cum s e cţ iil e d c zi d a r i , z u g r a v i , ce zat sarcinile. îndeosebi dato­
n o t a u in 1968 au t o ri i m o n o ­ se v o r d e s c h i d e în c u r s u l a ­ rită nenprovizionării acestora
gr a fi ei co m u n ei . R a p o r t a t ă la ce s t u i a n în c o m u n ă . cu mărfuri în sortimentele
cei p e s t e 3 000 de locu itori, M u l t e sînt noutăţile pe car e solicitate de populaţie. Ade­
cifra m a r c h e a z ă , de f a p t , se g r ă b e s c să ţi le î m p ă r t ă ­ vărul este că nici colectivele
constanta p r e s c h i m b ă r i i s a t e ­ şe a sc ă cei d i n S i n t ă m ă r i a - O r ­
lor. lea. C u m u l t e d in ele insă acestor magazine nu au de­
Ion P n p e s c u p ă s t r e a z ă s- a u o b i ş n u i t tntr-ntît incit pus eforturi susţinute pentru
cu gr ij ă d o v a d a c i v i l i z a ţ i e i u it ă să le m a i tr e a c ă in rin- a asigura o desfacere opera­
p ă t r u n s e cu p u t e r e in sa tu l d u l n o u t ă ţ il o r . î n t r e a g a c o ­ tivă a produselor. Tocmai de
in ca r e c, de. p e s t e 20 d e ani, m u n ă e d e m a i b i n e d e 5 ani aceea in cuvîntul participan­
da sc ă l, in S i n t ă m ă r i a - O r l e a . e le ct r ifi ca tă . Cei 7 d a sc ă l i d e ţilor. au fost subliniate preocu­
„99 a p a r a t e de radio, 49 t e l e ­ d i n a i n t e au azi 21 d c colegi parea şi răspunderea de care
vi z o a re , 60 a r a g a z u r i, 25 f r i g i ­ — c a d r e d i d a c t i c e cu s t u d i i trebuie să nea dovadă fieca­
der e, 21 m a ş i n i de s pă l a t , 35 su p e r i o a r e . Ş c o l i l e noi d e s c h i d re colectiv de muncă, indife­
m a ş i n i d e cusu t, 62 b i c i c l e ­ căil e v i i t o r u l u i la jteste 350 rent dc mărimea lui. pentru
te. 9 m o t o r e t e , 5 t u r i s m e — d e elevi . C ă l u ş a r i i din S i n - a-şi aduce partea sa de con­
ton* o ÎMfr-un snf ce nu d e p ă - p e l r u şi B u c i u m , arti şt ii a m a ­ tribuţie la realizarea planu­
ş r ş 1'1 eu m u l t 100 de f u m u r i " . tori. a d u c pe sc en a c ă m i n e l o r lui întreprinderii. Propuneri­
A u r e l D ca lc u , p e n s i o n a r şi c u l t u r a l e c r î m p c i e d i n n ou a le făcute vizează măsurile ca­
d e s l o i n i e g o s p o d a r , se re fe r ă v i a ţ ă a comunei. Şi di n to a t e re trebuit luate pentru mai
şi la cif re d a r e u lu it d e ră s a re g rij a p e n t r u om, pen­ buna aprovizionate a unităţi­
g r e u t a t e a c o m p a r a ţ i i l o r ce- i tru continua r i d i c a r e a b u n ă ­ lor, gospodărirea fondului de
răsar i m e d i a t în m i n t e . ,,S-au stării, înflorire a vieţii. A f l i Aici, la oro practică, se materializează cunoştinţele teoretice. Pentru elevii anului I A lăcătuşi termoenergeti cî, de la Grupul şcolar energe- marfă, îmbunătăţirea deser­
c u m p ă r a t f o a r t e m u l t e l u ­ cu e m o ţ i e d e d e v o t a m e n t u l şi tic Deva, ora de muncâ, sub indrumarea maistrului instructo r Nicolae Ivaşcu, e fructuoasă. Foto : V. ONOMJ virii.
cr uri, d e loate. In fie ca re ca­ p a s i u n e a cu ca r e m e d i c u l c o ­ N. BADIU
ne amintesc că de-a lungul
mal scumpă moştenire".
A niversarea semicente­ veacurilor, de cînd durează Istoria a fost şl este un bo­ nobila şi înălţa sufletul. hărnicie şi eroism despre ca­ oblâduirea lui au luptat îm­ or. Aşa a fost în marea răs­ ei. „Inima mi se bale — zi­
nă, şi asupritorul din interi­
narului Partidului Co­
In istorie găsim, totdeauna
re scriitorul Al. Vlahuţâ ară­
preună unguri şi români din
in
cea Mihail Kogălniceunu
munist Român consti­ fiinţa noastră naţională, om gat Izvor de învăţăminte. (şi noi şi toate popoarele lu­ ta cu înflăcărare ■ „Podoaba Transilvania, ostaşi din Mun­ coală de la Bobllna, sau în celeora cuvînture rostitâ ,a
tuie un prilej de evocare a trecut prin multe incercâri, Toţi cronicarii noştri de mii) exemple măreţe, verifi­ cea maî aleasă şi mal mîn- tenia şi Moldova, aşa după războiul ţărănesc condus de Academia Mihâileanâ — cînd
istoriei poporului nostru, a dar niciodată demnitatea n-a seamă concepeau Istoria ca cate, In apărarea şi cucerirea drâ între podoabele ţârii es­ cum au luptat, şi sîrbi şi bul­ Gheorghe Doja în 1514. A r­ aud rostind numele lui Ale­
glorioaselor tradiţii revoluţio­ fost pusă pe butucul umilirii, pe un îndrumător moral, ca libertăţii sociale şi naţionale. te poporul românesc.... In gari, însufleţiţi de acelaşi borele libertăţii, care a cres­ xandru ccl Bun, lui Ştefan
nare ale mişcării noastre Chiar şi cînd toate speranţe­ pe un călăuzitor în viaţă, ca In decursul istoriei milenare marea lui putere de muncă, ideal — libertatea. cut aşa de vînjos şi a înflo­ cel Marc lui Mihai Vitea­
muncitoreşti, o clocotitoarei le păreau pierdute am reîn­ pe un sfătuitor Sn treburile a poporului român, cei mai de luptă şî de răbdare, în In marile bătălii sociale, rit în acest veac al nostru, a zul... nu mă ruşinez a vâ zi­
istorii de lupte şi victorii a viat din propria noastră ar­ obşteşti şi ca pe un element de seamă oameni de ştiinţă, mintea lui trează şi în ini­ pe pâmîntul patriei noastre fost udat de sîngele înfrăţit ce că aceşti bărbaţi pentru
partidului, de trecere în re­ dere şi ne-nm dovedit per­ necesar culturii oricărui po­ cultură şi artă, conducători ma lui caldă am găsit spri­ s-a realizat o strînsâ înfrăţi­ al tuturor locuitorilor, indi­ mine sînt mai mult dccît A­
vistă a măreţelor realizări manenţa. Iar nesăbuiţii la­ por civilizat. Fiind făurită ai unor mişcări revoluţionare jinul speranţelor noastre". re în luptă între români, ma­ ferent de naţionalitatea aces­ lexandru cel Mare, decît Ha-
dobîndite de poporul nostru comi de robi şi pâmînt. indi­ de popor, istoria este însăşi şi democratice au evocat mo- Pe orice cetăţean al patri- ghiari, germani şi oameni ai tora. nibal. decît Cezar; aceştia
sub conducerea sa încercată. ferent la ce oră a timpului Istoricii cu dragoste de pa­ sînt eroii lumii, pe cînd cei
Cu o istorie de două mile­ nostru etern au trebuit să ne trie şi vederi înaintate şi-au dinţii sînt eroii patriei me­
nii ţesută în jurul Carpaţilor ia seama şi să cugete bine... dat totdeauna osteneala să le... Pentru mine bătălia de
săi. pe cîmpiile Dunării, Ol­ Păstrător şi continuator ol insufle cît mai multă viaţă la Râzboieni are mai mate
tului. Mureşului şi Şiretului, celor mai valoroase tradiţii şi adevăr descrierilor din interes dccît lupta de la Ter-
însemnîndu-şi statornicia şi de luptă ale neamului româ­ trecut. Şi am putea aminti mopile şi izbînzile de Ia Ra-
faptele de eroism legendar pe nesc, conducînd poporul pe numele lui Bâlcescu — con­ hova şi de ia Câlugâreni inii
fiecare piatră şl în fiecare drumul construcţiei socialis­ ducător de frunte al revolu­ par mai strălucite decît ace­
cîntec, poporul român a în­ te, Partidul Comunist Român ţiei din 1848. Scriind istoria lea de la Maraton şi Salami-
scris multe pagini glorioase omagiază amintirea străluci­ românilor în timpul lui Mî- na, pentru că sînt cişligate
in lupta pentru libertate şl ţilor săi fii care ou luptat şi hai Viteazul, înflâcâratul re­ de către români..."
socialism. .Graiul — arăta şi-au jertfit viaţa pentru voluţionar a vibrat ca o coar­ Oamenii aceia, care s-au
tovarăşul Nicolae Ceauşescu mersul înainte al patriei. Cu­ dă a bucuriei entuziaste pen­ jertfit pentru unirea ţârilor
— nu poate reda măreţia a­ noaşterea acestor tradiţii ne tru fiecare victorie şi ca una române, aşa cum s-a jertfit
cestor lupte, ele adeveresc şi ajută să preţuim libertatea, izvorîtoare de adîncâ jale Mihai Viteazul pe Cîmpia Tur-
vor adeveri peste veacuri vi­ independenţa. suveranitatea pentru orice înfrîngere. „Acel zii nu au arătat nicicînd tru­
talitatea înţelepciunea po­ naţională dobîndite cu atîtea veac nu arătase încă în isto­ fia goală. Ei şi-au apărat „să­
porului nustru care, trecînd jertfe ; ne obligă să muncim rie — scria Bâlcescu — o a­ răcia, nevoile şi neamul",
prin grele încercări, a rămas şi mai bine pentru a consoli­ povestea vieţii poporului, din semenea armie nici un ase­ cum lămurea însuşi Mihai
mentele glorioase ale trecu­
neclintit şi a prins de fieca­ da necontenit aceste cuceriri cele maî străvechi timpuri tului în strînsă legătură cu ci socialiste îl încearcă un muncii aparţinînd celorlalte menea general. In toate păr­ Viteazul într-o scrisoare către
re dată noi puteri, ridieîn- de preţ ale poporului nostru, In cartea istoriei patriei pu­ obiectivele prezentului, pen­ adine siinţâmînt de mîndrie naţionalităţi conlocuitoare. ţile se zicea că Mihai a cu­ regii şt împăraţii apusului
du-se asemenea stejarului pentru a face mereu mai lu­ tem cili despre munca şî în­ tru a trezi şi dezvolta con­ cînd şopteşte versurile prin Intre populaţia din Transil­ prins Transilvania în unspre­ stabilind rostul poporului
care Eminescu, intuind isto­
după furtună şi mai mîndru minos, mai strălucitor chi­ făptuirile poporului, despre ştiinţa naţională, a întreţine ria, a tîleuit gîndul şi vorba vania şi aceea din Moldova zece zile şi Moldova numai nostru în istoria universală ;
şi Muntenia au existat per­
spre soare". pul patriei socialiste. biruinţele şi înfrîngerile vre­ flacăra luptei pentru progres lui Mircea cel Bătrîn către fn opt. Toţi duşmanii săi se „...puteam râmîne în bună
Legat prin mii de fire de In această privinţă, cuvin­ melnice ale moşilor şi ale manente legături ; au avut îngroziră. Ei se încredinţară pace cu sultanul, plătind tri­
vatra strămoşească, care i-a tele poetului Grigore Alc- strămoşilor, despre cum an social, pentru propăşirea pa­ sultanul Baiazid, înainte de loc acţiuni comune de luptă că singuri nu pot face nimic butul cerut, dar n-am făcu­
triei. „Deschid sfînla
carte
fost leagăn, poporul nostru lexandrescu au o p r o f u n d ă luptat şi muncit pentru a-şi marea bătălie de Io Rovine : împotriva asupritorilor Un împotrivâ-i, ci numai coalizîn- t-o. Am ridicat această ţară
harnic şi talentat şi-a păs­ rezonanţă actuală ; face viaţa mai bună, despre — scria Bâlcescu — unde se ....Eu V Imi apăr sărăcia şi contingent însemnat de secui du-sc toţi împreună. Mihai săracă a noastră ca să fac
află înscrisă gloria Români­
trat întotdeauna sănătatea CJÎnd citim în cartea vitejia cu care şi-au apâral ei. ca să pun înaintea ochi­ nevoile şi neamul I a luptat- la Vaslui. în bătălia ajunsese acum în culmea sla­ un scut întregii lami creşti­
sa morală, şî-a apărat cu veche a istoriei străbune hotarele şi despre jertfele a­ lor fiilor ei cîteva pagini din Şi de-aceea, tot ce mişcă-n din 1475, sub steagul tui Şte­ vei şi a mărimeî ce el visase. ne, primejduită de cotropirea
ţara asta, rîul, ramul
abnegaţie demnitatea, limba Virtuţi mari. ilustre fapte duse în lupta pentru liberta­ viaţa eroică a părinţilor lor fan cel Mare Petru Rnreş, Cinci ani trecuse de cînd cl otomană''.
şi obiceiurile sale. In valuri ale naţiei române, tea socială şi independenţă Mi-e prieten numai mie, domnul Moldovei, a venit în trăsese sabia spre a apăra ţa­ Iar auineî cînd pe eşafodul
iară ţie duşman este,
succesive şi concentrice au Care inimă stă rece ? Care naţională. In cârje a istoriei . Istoria este cea dinţii ajutorul populaţiei din Tg. ra sa dc tirania turcească şi ridicat Ia Alba TuIia, roata
pornit din inima poporului suflet nemişcat ? putem citi despr6 monLimen- carte a unei naţii". In aceas­ Duşmănit vei fi de toate Mureş luînd-o sub protecţia după mulţime de orice triun- strivea oasele acelui erou al
român, veac după veac, forţe­ Cine n-ar dori să vază ţara- iele de artă şi despre cele­ tă măreaţă carte a trecutului fără-a prinde chiar de veste sa, în timpul răscoalei con­ furi, respinse potopul turcesc luptei sociale care a fost Ho-
le inepuizabile care s-au ri­ sa în fericire 9 lalte frumuseţi pe care le-a românesc se poate citi despre N-avem oşti. dară iubirea duse de Gheorghe Doja. departe de dînsul şi de în­ ria, buzele lui şopteau un
de moşie e un '/.id,
dicat să-i apere hotarul, mun­ Cu legi bune, cu legi drepte. făurit poporul şî geniile ză­ eroismul dacilor în apărarea Care nu se înspâimîntâ de-a Cei care trăiau pe acelaşi treaga Europă creştină Nu gînd, tălmăcind un simţâmfnt,
ca şi cînteru) întreaga sa is­ în tărie şi-n unire. mislite din sinul lui. A cu­ Sarmizegctusei. Slovele isto­ la faimă Bniazid../'. pâmînt, munceau împreună, numai atît El voia de a-şi un adevăr patriotic de supra­
torie freamătă de faptele în­ Cultivind anele păcii pe al noaşte aceste lucruri, a le riei ne adeveresc cum dacii îndurau aceeaşi exploatare crea o patrie mare pe cît ţi­ umană putere, de puritate şi
cărcate de bărbăţie ale ma­ său pâmînt bogat". studia, a le apropia de con­ şi romanii au plămădit. în- Aceeaşi mîndrie o simţim socială şi nutreau aceleaşi ne pâmînlul românesc..." mare frumuseţe, fulgerînd is­
rilor înaintaşi. Evidenţiind valoarea şi ro- ştiinţa. dc inima noastră, a tr-o îndelungată convieţuire, şi atunci cînd citim despre năzuinţe firesc era să io deo­ Poporul nostru a cinstit toria cu un cutlemurâtor a-
Baladele şi doinele, vorbe­ l,ul sentimentelor patriotice ni le însuşi ca pe nişte co­ temeiul trupesc şi sufletesc eroismul cu care a luptat dată arma. să lupte şi să sc întotdeauna pe eroii sâi. pe devâr : , Mor pentru popor"!
le de duh şi filele cronicilor, poetul sene : mori spirituale înseamnă. în al poporului nostru. Pe acest lancu de Hunedoara Ia Bel­ jertfească în comun nu nu­ arei luptători şi comandanţi
fiecare pagină a istoriei nea­ „Timpul lrccc. omul piere, temei s-a putut zidi un po­ grad. în 1456. apârînd şi cu mai la hotare, înfrunlînd co­ de oşti care au pus mai pre­ Colonel GHEORGHF STANCU
mului nostru udalâ din bel­ dar a patriei iubire fond. a ne face o educaţie por nou. cu fire vrednică, bu­ spada românească Europa dc tropirea otomană ci să în­ sus de orice apărarea gliei
şug cu sîngele înaintaşilor E aevea cea mai rară cea patriotică, înseamnă a ne în­ nă, plină de aleasă simţi re, o nouâ năvală otomană. Sub cerce a doborî, toi împreu­ strămoşeşti şi înălţarea patri­ (Va urma)