Page 84 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 84
M __ ^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ»*VAl
m Vizita delegaţiei P.C.R.,
I condusă de tovarăşul Gheor-
glie Pană, la Veliko Tîrnovo
m Lucrările celui de-a! X-lea
Congres al PX. Bulgar
B Relaţii intereuropene
H Curier, Atlas
4 PAGINI - 30 BANI
ANUL XXIII. Nr. 5068 DUMIN1CĂ 25 APRILIE 1971
In marea întrecere consacrată semicentenarului partidului Reluarea lucrărilor în plenul
Marii Adunări Naţionale
Eficientă sporită prin reducerea ţienale a stabilit ca lucrări- nări Naţionale să fie relua-
Na-
Birou! Marii Adunări
te joi, 29 aprilie 1971, ora 9
le în şedinţe plenare ale ac-
tualei sesiuni a Marii Adu- dimineaţa,
cheltuielilor materiale de Faza judeţeană a concursului cultural-artlstlc
al elevilor din licee şi şcoli profesionale
Concursul cultural-artis- multicolor şi variat, S-au
La consfătuirea de lucru a pe ansamblul industriei jude ploatarea şî industrializarea tic al elevilor din licee şi perindat in faţa spectatori
conducătorilor centralelor in ţului Hunedoara depăşeşte 80 lemnului Deva, 236 mc buş şcoli profesionale, organi lor coruri şcolare din Orâ.ş-
dustriale şi a celorlalte uni procente. Iată de ce acest e teni de fag, Fabrica chimică zat de către Comitetul ju tic, Brad, Deva; tarafuri
tăţi cu statut de centrală, to lement de cheltuieli nu tre Orăştie, 8 tone polietilenă de deţean Hunedoara al U.T.C. şi echipe dc dansatori din
varăşul Nieolae Ccauşescu a buie scăpat din atenţie nici înaltă densitate, iar întreprin şi Inspectoratul şcolar ju Gurabarza, Deva, Ilia, O-
subliniat în mod deosebit ne un moment. derea electroccntrale Deva şi deţean. a reunit ierî după- răştie. Simeria; recitatori,
cesitatea ca centralele indus Documentele centraliz.ate la întreprinderea de prefabrica amiază, pe scena sălii „Ar grupuri vocale, solişti in
triale să se ocupe îndeaproa Direcţia judeţeană de statis te din beton Bîrcea au eco ta* din Deva, un număr re strumentişti, interpreţi dc
pe de buna gospodărire a fon tică arată eă în primul tri nomisit 896 şi respectiv 530 cord de concurenţi, veniţi muzică populară şi uşoa
durilor materiale şi băneşti, mestru din acest an colecti tone combustibil convenţio aici din diverse localităţi ră. rcprczentînd aproape
de întreaga activitate econo vele de muncă din unităţile nal. ale judeţului să aducă, prin toate şcolile şi care, prin
mică a unităţilor subordona industriale au depus eforturi Din păcate, unele întreprin cîntcc şi joc. un cald oma talent şi măiestrie, au
te. Aceste sarcini sînt eu atît însemnate pentru traducerea deri industriale din judeţ au giu partidului la aniversa transformat întrecerea In
mai presante eu cH planul în fapt a indicaţiilor condu încheiat bilanţul trimestrului Hărnicia şî priceperea muncitoarei Ana Crăînîceanu de la „Viscoza" Lupeni i-au odus rea gloriosului său semi tr-o adevărată sărbătoare
de stat pe 1971 prevede o cerii de partid, gospodărind I cu depăşiri ale cheltuieli de curind o nouă steluţă roşie de fruntaşă in întrecerea socialistă. Foto: N. GHENA centenar. artistică. Este demn de re
sporire substanţială a efici mai bine valorile materiale. lor materiale planificate. In Intr-un şir neîntrerupt, marcat interesul cc a stat
enţei economice în toate do Producţia trimestrului I pe tre acestea sînt Combinatul la baza concursului de a
meniile de activitate care tre ansamblul judeţului a costat siderurgic Hunedoara cu 8,3 include în evoluţia tuturor
buie realizată în cea mai ma cu 625 000 Iei mai puţin de- milioane lei. Uzina „Victoria" formaţiilor (exccptînd do
re parte pe seama reducerii cît s-a prevăzut, iar cheltuie Câlan cu 5,7 milioane Ici, în Simpozion meniul muzicii uşoare) re
cheltuielilor malcriale. lile pentru 1 000 lei produc treprinderea minieră Barza In Editura politică. în luna mai 1971 va apărea: pertoriul hunedorean, ceea
Şi pentru judeţul Hune ţie marfă fabricată au fost cu 4 milioane lei, Centrala cc a oferit un plus dc au
doara sarcinile dc plan in do mai reduse cu 3,49 lei. Aces cărbunelui Petroşani cu tenticitate întregului pro
meniul reducerii cheltuielilor te reduceri de cheltuieli sînt 363 000 lei, întreprinderea Educarea pionierilor şi şcola NICOLAE CEAUŞESCU , gram.
de producţie sînt deosebit de rodul preocupărilor care au „Marmura" Simeria cu 1,8 Numărul mare a! prota
mobilizatoare Producţia ce existat încă de la începutul milioane lei Dacă răsfoim goniştilor — întrecerea a
se va fabrica în primul an al anului în industria lmnedo- documentele depuse de în „România pe drumul construirii so conţinut 62 dc puncte —
actualului cincinal va trebui reană. reducerea permanentă treprinderi la Direcţia jude cietăţii socialiste multilateral dezvolta a reliefai preocuparea din
ţeană dc statistică observăm
să coste cu 2 Ia sulă mai pu a consumurilor de materii că în tonte cazurile eind s-au rilor in spiritul dragostei şcolile noastre de a îmbo
ţin ca in 1970 Din reduce prime şi materiale, de înca te" — voi. 5. găţi necontenit climatul ar-
rea dc costuri prevăzută pe drare strictă In normele de înregistrat depăşiri de chel t ist ic tradiţional, calitatea
întregul cincinal mai mult dc consum planificate, prin gos tuieli se aduc justificări, u- Volumul cuprinde rapoarte, cuvîntărî, expuneri, prezentelor scenice fiind în
89 procente se vor realiza pc podărirea judicioasă a fiecă ncle chiar cu lux de amănun patrie şi partid interviuri din perioada iulie 1970 — mai 1971. repetate rînduri apreciată
scama diminuării cheltuieli rui material şi diminuarea ri te. Uzina „Victoria" Câlan, dc public prin aplauze ge
lor materiale şi numai restul sipei. Se cuvine să eviden de exemplu, a depăşit consu neroase.
pe seama reducerii celorlalte ţiem că în acest fel unităţile murile normate cu 1 398 tone
clemente de cheltuieli. Este miniere subordonate C.M.N. cocs şi cu 11 764 ’one cărbu Ieri s-au deschis, in sala vestru Patiţa, vicepreşedinte
şi normal întrucît ponderea Deva nu economisit 499 mc ne, Centrala cărbunelui Pe festivă a Consiliului popular al Consiliului Naţional al
al Zilnic - operativitate şi randa
cheltuielilor materiale în to lemn de mină şi 46 mc de troşani cu 372 mc cherestea, judeţean, lucrările simpozio Organizaţiei Pionierilor, Vio-
talul costurilor de producţie cherestea, Combinatul de ex I. M. Ţebea cu 288 mc lemn nului de referate şi comuni rcl Faur, prim-sccretar al
de mină, I. M. Hunedoara cu cări eu tema „Educarea pio Comitetului judeţean
946 mc lemn de mină etc. nierilor şi şcolarilor în spi IJ.T.C, Gligor Haşa, preşedin-
Cauzele ar putea fi multe ritul dragostei faţă de pntTJc • toîe Consiliului Judeţean al
şi credem că sînt prea bine şi partid, al tradiţiilor de Organizaţiei pionierilor, Cle mente maxime Sa semănatul
Sectorul IV al minei Lupenl cunoscute de cei interesaţi muncă şi luptă nle clasei mente Constandin, preşedin
care au datoria dc a stabili muncitoare'*. Iniţiat de Con tele Comitetului judeţean
a îndeplinit angajamentul anual şi aplica de urgenţă măsuri siliul judeţean al Organiza pentru cultură şi artă, Cornel
al
Stoica, inspector general
care să ducă la stoparea lor.
ţiei pionierilor şi Inspectora
Reducerea continuă a chel tul şcolar judeţean Hunedoa Inspectoratului şcolar Jude p o r u m b u l u i !
tuielilor materiale dc produc ra. simpozionul se înscrie ţean, cercetători ştiinţifici, di
Colectivul de mineri din cadrul sectorului IV al j ţie este singura mic pentru printre manifestările de am rectori de şcoli, profesori, co
minei Lupeni se angaja la începutul acestui an să ! trecerea producţiei în sfera ploare dedicate semicentena mandanţi de pionieri, acti In unităţile agricole coope c pornmbul s-a însămînţat
extragă peste prevederile «le plan anuale 10 000 tone proceselor intensive în care rului Partidului Comunist vişti ai organizaţiilor de pio petru, Bâicşti etc, — unităţi
ratiste continuă să se depună
cărbune. Cu ocazia decernării, pentru a treia oară cu mijloace puţine se obţin Romăn. nieri din mă*i multe judeţe eforturi intense pentru gră in proporţie de 85-95 la su unde, pînâ în ziua de 24 a-
tă, existînd posibilitatea ca o
consecutiv, a Steagului roşu şi a Diplomei «le unita rezultate maxime Pentru a La lucrările simpozionului ale tării. birea însâmînţării porumbu pi'ilie a c., s-au semănat abia
parte din unitâţiJe amintite
te fruntaşă pc ramură în întrecerea socialistă pe ţa atinge acest deziderat al e au participat tovarăşii Ioochim Tovarăşul Ioochim Moga a lui, dorinţa onanimâ a coo să termine în cursul zilei de cîte 5-J5 hectare (!). Menţi-
ră pe anul 1970, colectivului Exploatării miniere Lu conomici moderne este ne Moga, membru al Comitetu reliefat semnificaţiile adinei peratorilor şi a mecanizatori nînd ritmurile de locru scă
penl, minerii aceluiaşi sector se Angajau să extra voie în primul rînd ca fie lui Central al P.C.R., prim- ale acestui simpozion în con lor fiind încheierea acestei azi lucrarea respectivă, iar zute de pînâ acum, în unele
restul cooperativelor în cel
gă peste sarcinile «le plan încă 1 000 tone cărbune care întreprindere să aplice sccretar al Comitetului jude textul ansamblului de mani lucrări în limitele epocii op mult 1-2 zile bune de lucru din aceste unităţi nm se în
După cum am fost informaţi. în numai aproape 4 în practică integral măsurile ţean de partid, preşedintele festări prestigioase prin care time. întrecerea ce se desfă în cîmp. Este un motiv de trevede posibilitatea să se
termine semănatul porumbu
luni acest angajament a fost îndeplinit. Cele peste ; pc care lc-a stabilit în acest Comitetului executiv al Con oamenii muncii din judeţul şoară între cooperativele a satisfacţie pentru organizaţii lui decît peste 8-10 zile, ceea
11 600 tone cărbune extrase peste sarcinile de plan la scop. Dc aceea apreciem că siliului popular judeţean, Hunedoara, instituţiile de ar gricole pentru a asigura o ba le de partid, consiliile popu cc va determina o diminuare
tă şi cultură, organizaţiile dc
zi sînt mărturia fidelă a muncii pline de abnegaţie activitatea de aplicare şi ur David I.az.ăr, membru suple tineret şi şcoala întîmpinâ ză trainică recoltei şi a în- lare comunale. conducerile simţitoare a recoltei.
desfăşurată în subteran în aceste zile premergătoa mărire a acestor măsuri tre ant al C C al P C .R . secre gloriosul jubileu al scmicen- tîmpino glorioasa aniversare C AP,, cadrele tehnice, coo Cu toate că la C.A.P. Teiu
re sărbătoririi aniversării semicentenarului partidu buie să stea în centrul aten tar al Comitetului judeţean a semicentenarului partidului peratorii şi mecanizatorii din procentul la semănat este
ţiei comitetelor
de direcţie
lui. Harnicii mineri ai sectorului IV sînt hotărîţi ca de partid. Alexandru Ghite- cu rezultate tot mai bune în aceste unităţi faptul că şi-au nemulţumitor, conducerea u-
pînâ în ziua de 8 Mai să trimită suplimentar la zi ZEVEDEI ŞTEF ra, activist al Comiieiului muncă îşi găseşte corespon respectat cuvîntul dat, amin nilăţii şi inginerul şef al
noi cantităţi de cărbune. directorul Direcţiei judeţene Central al Partidului Comu dent în fapte. tind încheierea însâmînţârilor C.A P. nu sc preocupă cn ră s
de statistică nist Romăn, lect. univ. Sil Sînt semnificative în aceas de primăvară înainte de ter punderea cuvenită de folosi
tă privinţă realizările înre menul stabilit, ceea ce va a rea judicioasă a tractoarelor.
gistrate la C A P. Foit, uni vea un efect favorabil asu Argumentul cel mai convin
tate care a terminat semăna pra producţiei la hectar. gător îl constituie faptul că
tul tuturor culturilor de pri Dacă în majoritatea coope in ziua de 23 aprilie ac. un
20 Di ANI D i IA H i D i SC HI DUH A măvară, inclusiv al porumbu rativelor agricole, de la o zi tractor era folosit la execu
la alta, ritmul la însămînta-
lui. în perioada optimă. Ingi
lotarîle
tarea arăturilor pe
nerul şef al C A P., Constan rea porumbului este tot mai aflate în folosinţă persona
tin Corîciuc. se declară mul intens, sînt şi unităţi unde lă. unde de altfel s-a şi de
se bate pasul pc loc. procen
ţumit de aportul brigadieru
mu VULCAN lui Aurel Sibişan şi al trac tul la semănat situîndu-se fectau?). Din cauza unor de
ficienţe semnalate în organi
toriştilor Evi Petru şi Petru
sub limita oricăror aşteptări.
Breteanu. care au dai dovadă Se impune atenţiei în mod zarea muncii şi folosirea cu
întreaga capacitate a utilaje
de multă conştiinciozitate şi deosebit situaţia întilnită in lor. serioase râmîneri în ur
Ieri, a avut loc la Vulcan prezentat apoi un expozeu a al înaintaşilor noştri, colecti voltării minei şi făuririi ora răspundere în muncă. Tova tr-o serie de cooperative a mă la semănat sc întîlnesc şi
festivitatea prilejuită de îm supra perioadei 1951—1971, vul nostru, sub conducerea şului nou, a adresat colecti răşul loan Filip. primarul co gricole din zona Haţegului. in cooperativele agricole din
plinirea a 20 de am dc la re subliniind puternica dezvolta organizaţiei de partid, va vului exploatării îndemnuri munei Rapoltu Mare, ne-a Continuă să ridice încă pro Roşcani, Leşnic, Sîrbi — să
deschiderea minei Vulcan. re a minei în anii cincinale munci eu simţ de răspundere spre noi succese in cincinalul informat că ieri au terminat bleme ce îşi aşteaptă urgent dăm doar cîteva exemple —
Au ţinut sâ fie prezenţi sute lor trecute, modernizarea ei. pentru ridicarea minei pe noi pe care l-am început semănatul porumbului toate rezolvarea cazurile semnalate unde au fost zile favorabile
de mineri cu familiile lor, introducerea pe scară largă a trepte ale dezvoltării sale, ale Participanţii la adunare au cele 3 cooperative agricole la C A P Sarmîzegetusa şi în care nu s-a însămînţat nici
mineri care au lucrat în a- tehnicii noi în toate lucrările creştem producţiei şi eficien adoptat apoi textul unei te din comună — respectiv Bo- Clopotiva unde. deşi s-a pre un bob de porumb.
ceastâ exploatare înainte de De la producţia de 36 000 to ţei întregii activităţi. Este legrame adresate Comitetului bîlna, Rapoltu Mare şî Foit. gătit o bună parte din teren Pentru a evita diminuarea
închidere, tineri care astăzi ne de cărbune extrasă în 1951, mina noastră, nc-a încrcdin- Central al Partidului Comu Ieri, tovarăşul Traian Cristoi, — peste 250 hectare — pînâ recoltei este imperios nece
continuă bogata şi frumoasa această unitate a dat în ulti ţat-o partidul pentru a o ad nist Român, tovarăşului primarul comunei Bâcia, ne-a ieri nu s-a început încă se sar ca zilnic, inclusiv astăzi,
tradiţie de muncă şi dăruire mul an al cincinalului trecut ministra eu maximă eficientă NICOLAE CEAUŞESC'U, în informat telefonic că oele mănatul porumbului. Tărăgă
pentru înflorirea patriei noas peste 1 200 000 tone, Vulcanul şi o vom ridica la nivelul la care sc spune între altele : patra cooperative agricole narea acestei acţiuni apare pc ogoare să sc lucreze cu
tre socialiste. devenind una din cele mai care trebuie sâ se afle in cin „Pentru colectivul nostru din comună au terminat se surprinzătoare dacă avem în toate forţele şi mijloacele la
La festivitate au luat parte mari mine ale Văii Jiului. cinalul actual şi în perspec dc muncă arc o marc semni mănatul porumbului. Un suc vedere că în condiţii asemă semănatul porumbului. Efi
tovarăşii $tefan Almăşan, se Productivitatea muncii a spo tivă, pentru a contribui în ficaţie faptul că aniversăm ces asemănător ni s-a comu nătoare de activitate la C A P cienţa acţiunilor pe care le
cretar al Comitetului jude rit în această perioadă de a măsură tot mai mare Ia satis împlinirea a două decenii «le nicat şi de In C A P . Romos. Cn Ciula Mare s-au însămînţat întreprind organizaţiile de
ţean de partid, Clement Nc- proape două ori. Se află în facerea economici naţionale la redeschiderea minei in- pozitive se remarcă, de ase peste 70 de hectare cu po partid şi conducerile unităţi
gruţ. prim-seeretar al Comi plină creştere indicatorii cc cu combustibil primar. Avem Ir-un moment ciml întreaga Importante lor aerieni trebuie să se con
tetului municipal de partid oglindesc grija permanentă a pentru aceasta un colectiv tară, întregul nostru popor, menea. rezultatele obţinute rumb din cele 150 planificate. cretizeze în realizarea unor
Petroşani, Pogea Brîncoven- partidului şi statului nostru bun. muncitori harnici, tehni intr-un uriaş entuziasm şi c- deprşiri de pian de cooperativele agricole din Râmincri în urmă care nu îşi viteze sporite de lucru pc
nu. preşedintele Consiliului faţă dc condiţiile de muncă cieni şi ingineri pricepuţi. Ne fervescentâ creatoare sc pre Nâdâştio dc Sus. Velei. găsesc nici o justificare se fiecare utilaj. în încheierea
judeţean al sindicatelor, re ale minerilor — mecanizarea vom mobiliza toate forţele găteşte să sărbătorească apro După cum nc face Buituri, i-O , Zloşti, întîlncsc, dc asemenea, la grabnică a semănatului pe
prezentanţi ai Centralei căr masivă de un înalt nivel teh pentru a fi la înălţimea sarci piatul semicentenar al creării cunoscut tovarăşul mg. Geoogiu, Mesteacăn şa., un- C.A.P. Ostrov, Bârâşti, Sîn- toate suprafeţele planificate.
bunelui Petroşani, delegaţi de nic. nilor şi exigenţelor ce ne stau Partidului Comunist Român. Glicorghc Resiga. directo
la celelalte exploatări carbo Schimbări radicale s-au in faţă". Exprimînd năzuinţele celor rul întreprinderii de ma
nifere din Valea Jiului. produs în cei 20 de ani şi în Evenimente şi fapte din peste 3 600 dc salariaţi ai mi teriale de construcţii Bir-
Programul a început cu condiţiile de viaţă ale mine viaţa şi munca minerilor din nei noastre. participanţii Ia cea. colectivul acestei uni
deschiderea şi vizitarea unei rilor Cîştigul mediu s-a ridi trecut au fost apoi evocate adunarea festivă îşi reafirmă tăţi a repurtat un nou şi
expoziţii consacrate eveni cat la 2 000 de lei pc lună, de minerii pensionari losif şi cu acest prilej hotărirca valoros succes în muncă :
mentului. Expoziţia, deschisă rcprezcntînd o creştere de a Cotoţ şi Mihai $tefan. Ilic lor neabătută dc a răspunde fa(ă <le angajamentele lua
într-o sală a clubului munci proape 4 ori faţă dc primii 3 Chiron, miner, şef de brigadă cu noi realizări în producţie te în cinstea semicentena
toresc, înfăţişează prin foto ani de după redeschidere. Pc a vorbit despre condiţiile pe grijii deosebite pe care con- rului partidului s-au rea
grafii. fotocopii ale unor do de altă parte, vechea comu care societatea noastră socia duccrca partidului şi statului lizat pinâ Ia ora actuală
cumente. grafice sugestive, un nă Vulcan s-a transformat listă le-a creat muncii rodni nostru n acordă minerilor şi
istoric al exploatării cărbune într-un autentic oraş. cu o ce a minerilor, vieţii lor în tuturor oamenilor muncii din importante depăşiri de
)) lan.
lui în Vulcan, secvenţe din mare putere economică — pe floritoare Valea Jiului Prinţr-r» perfec
viaţa şi munca minerilor. O teritoriul său existînd astăzi Colectivul exploatării a fost ţionare continuă a muncii Prin creşterea producti SUPLIMENT POLITIC, SOCIAL, CULTURAL AL ZIARULUI „DRUMUL SOCIALIS
însemnată parte a exponate cîteva unităţi puternice. între călduros felicitat cu prilejul noastre în subteran, nrin va vităţii muncii cu 600 de MULUI", ÎNCHINAT ANIVERSARII SEMICENTENARULUI PARTIDULUI.
lor redă c’apn transformări care termocentrala şi mina aniversării a 20 de-ani de la lorificarea a noi resurse in Ici pc salariat, colectivul
lor adinei rc au avut loc în Paroşeni, Preparai.in de la redeschiderea minei de către terne. sintem ferm decişi să de muncă de la I.M.C. Bîr- DIN CUPRINS : „O jumătate de se cercare", „Dacii în cercetarea arheolo
Vulcan după 23 August 1944 Corocşti. fabrica de stîlpi hi ing. Petru Roman, preşedin înfăptuim exemplar sarcinile cca a realizat peste anga col sub stindardul înflăcărat al mar- gică hunedoreanâ", „Valorificarea fol
Si în special după redeschi draulici, instalaţia de brichc- tele Consiliului de adminis ce nc revin din măreţul pro jamentele luate în cinstea
derea minei în anul 1951. tare de pe lingă preparatîe traţie al Centralei cărbunelui gram dc dezvoltare elaborat zilei de 8 Mai o producţie xism-leninismuiui", „Partidul — societa clorului in activitatea culturală de ma
— cu o intensă viaţă politică «Ic Congresul al \-lea al Par globală in valoare de tea - democraţia, o autentică dialecti
In sala cincmatoerofului a Petroşani. să", „Microretrospectivâ literară hune
început apoi adunarea festiva. şi soeial-cuffurală. Aici au Tovarăşul $te(an Almăşan. tidului Comunist Român". 250 000 Iei. materializată că marxistă în acţiune4', „File din croni doreanâ44, poezie, proză, reproduceri de
Deschi/înd adunarea, lovnr*- fost construite aproape 5 000 secretar al Comitetului jude Festivitatea consacrată ce în T5 OHO bucăţi cărămizi ca luptei comuniştilor pe pâmîntul Hu artă.
şul Gh Sâcăluş. secretarul de apartamente, largi spatii ţean de partid, fclicilînd mi lor două decenii dc la redes dialit, 220 000 bucăţi Suplimentul, tipărit într-o grafică a-
comitetului dc partid al mi comerciale şi pentru alte uni nerii. inginerii, maiştrii, teh chiderea minei Vulcan s-n blocuri din beton echiva nedoarei", „Ştiinţă şî conducere", „Con
nei, a evocat însemnătatea e tăţi de deservire Vorbind nicienii, pe toţi locuitorii Vul încheiat pnntr-un frumos lente în cărămizi norma fruntarea de opinii — propulsor af pro decvatâ, in culori, se găseşte de vînzare
venimentului dc acum 20 dc despic ţoale prefacerile ec canului pentru succesele re program artistic dat dc for le, 100 tone vată minera la chioşcuri şi unităţi de difuzare a pre
ani, noua pagină cc s-a des au avut loc dc-n lungul ani marcabile dobîndite în anii maţiile de amatori din loca lă. De asemenea, planul gresului social'4, „Meditaţii pe târîmul sei din localităţi ale judeţului nostru.
chis. «n viaţa Vulcanului du lor. directorul minei a spus : construcţiei socialiste, pentru litate. la export a fost depăşit cu culturii", „Zile de neuitat şi de grea în 32 pagini - 2 lei.
pă anul 1951. Inginerul lonn „SIntem convinşi că. urmînd abnegaţia şi dăruirea eu care 280 000 lei valută.
Popcscu, directorul minei, a exemplul plin de abnegaţie şi-nu consacrat eforturile dez C. ARMEANU