Page 85 - Drumul_socialismului_1971_04

rrvTJTţ xryjT£T/g5C T ry v j n o n r a M n B n M B a B O n n O M M H B n n * — ~ Uf MAU» >WT > f
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5068 • DUMINICA 25 APRILIE 1971
0M DB^aavn' a tfR flH M B M

Educarea pionierilor şi

D O C IH IE DIN [l!fi:tlllll Manifestări consa­

şcolarilor în spiritul dragos­

tei faţă de patrie şi partid !)[ IUPTA REVOIUIlOm crate aniversării

mul secretar al Comitetului tei şi devotamentului faţă dc
judeţean de partid a subli­ partid, la educarea patriotică
niat legătura organică dintre a elevilor. semicentenarului
tematica acestei interesante Simultan s-au desfăşurat şi
manifestări ştiinţifice şi spe­ lucrările secţiei a Il-a („Con­
tenorului Partidului Comunist cificul contemporan al jude­ ţinutul şi metodica activită­
Român. Prin ţinuta sa repre- ţului nostru, care justifică şi ţilor de educare patriotică a
zentmivă şi prin valoarea e- îndeamnă la preocupare spo­ pionierilor şi şcolarilor").
ducativâ — a arătat vorbito­ rită din partea şcolii şi a or­ Subsecţia I a dezbătut pro­ partidului
rul — simpozionul constituie ganizaţiei de pionieri pentru bleme esenţiale privind mo­
un eveniment de seamă în educarea pionierilor şi şco­ dalităţile şi mijloacele de e­
activitatea cadrelor didactice larilor în spiritul dragostei ducare a pionierilor şi şco­
si a comandanţilor de pio­ faţă de patrie şi partid, a ce­ larilor In spiritul dragostei
nieri din judeţul Hunedoara, lor mai nobile idealuri de faţă de patrie şi partid, al Momente semnificative
un minunat prilej de a crea muncă şl luptă ale poporului tradiţiilor revoluţionare de
un util schimb de experien­ nostru. luptă şi muncă ale clasei
ţă şi de opinii asupra unui Prezenţa numeroasă şi pres­ muncitoare. Au fost sublinia­ S u t e d e t i n e ri d i n o ra ş u l C ă l a n au p a r t i c i p a t la o
domeniu de o asemenea im­ tigioasă la această manifesta­ te astfel rolul şi locul mij­ e m o ţ i o n a n t ă t n tî ln ir e, o r g a n i 2ată d e c o m i t e t u l o r ă ş e ­
portanţă al educaţiei comu­ re a unor cadre universitare, loacelor moderne de comuni­ n e s c al U.T.C. în c a d r u l m a n i f e s t ă r i l o r î n c h i n a t e s e ­
niste a activiştilor organizaţiei pio­ caţie în educarea patriotică a m i c e n t e n a r u l u i pa rt i du l u i . I n t î l n i r c a a fo st p r i l e j u i ­
Apreciind aportul deosebit nierilor şi a inspectorilor şco­ pionierilor şi şcolarilor, a ta d e p r e z e n ţ a t o v a r ă ş i l o r inq. C o s t a c h e T r o t u ş m e m ­
pe care îl are organizaţia de lari, a cadrelor didactice şi concursurilor şi acţiunilor de br u s u p l e a n t al C. C. al P, C. /?., d i r e c t o r
pionieri în instruirea şi edu­ a comandanţilor de pionieri masă dedicate unor eveni­ g e n e r a l al C e n t r a l e i i n d u s t r i a l e H u n e d o a r a , şi A d o l f
carea tinerelului şcolar, preo­ din .judeţ şi din ţară consti- mente importante, a cunoaş­ D r u k e r , E r o u al M u n c i i S oc i al i st e, m e m b r u al P a r t i ­
cuparea şi interesul pe care terii tradiţiilor înaintate şi a d u l u i C o m u n i s t R o m â n d i n a n u l 1934, d i r e c t o r u l U z i ­
Consiliul judeţean al Orga­ trecutului de luptă al po­ n ei „V ic to r ia " C ăl a n . M o m e n t e l e g l o r i o a s e d e s f ă ş u ­
nizaţiei pionierilor şi Inspec­ porului nostru de către uni­ r a t e d e c o m u n i ş t i s u b f l a m u r a p a r t i d u l u i , e v o c a t e
toratul şcolar judeţean le ma­ tăţile şi detaşamentele de p r i n c u v i n t u l t o v a r ă ş i l o r C o s t a c h e T r o t u ş şi A d o l f
nifestă pentru îmbunătăţirea Simpozion pionieri. Vii dezbateri au cu­ D r u k e r , ca şi p r o g r a m u l a r t i s t i c s u s ţ i n u t de f o r m a ţ i ­
şi perfecţionarea muncii de noscut şi comunicările refe­ ile c l u b u l u i d i n l o c a l i t a t e au j ă c u t din i n t î ln i r c a ti­
educaţie, vorbitorul remarca ritoare la modalităţile de ac­ n e ri l o r d e la C ă l a n o m a n i f e s t a r e cu a d i n e i v a l e n ţ e
e d u c a t i v e .
ancorarea deplină a acestei ţiune şi intervenţie a orga­
preocupări în vastul program nizaţiei de pionieri în pro­
al partidului şi statului nos­ Ut ie o garanţie că lucrările blemele educării politico-ideo-
tru privitor la dezvoltarea simpozionului vor contribui logice şi ateist-ştiinţifice a Arestarea ofiţerilor hîtlei işti de Ia statul major german - Bucureşti august 1944. Concurs
scolii româneşti, la perfec­ la ridicarea activităţii de cer­ şcolarilor, caracterul activ al
ţionarea şi apropierea rît cetare pedagogică a cadrelor educaţiei patriotice. Subsec­
mai mult a învâţâmîntului didactice la noi cote şi di­ ţia a Il-a („Modalităţi şi m ij­ « * f u y i* „ L u p t a p o p o r u l u i n o s t r u s u b c o n d u c e r e a P a r t i d u l u i
de viaţa practică, la antrena­ mensiuni, vor reprezenta un loace pentru antrenarea afec­ -Kî.-jCT •* * C i l l f E f i t Cprnunist Român p e n t r u e l i b e r a r e n a ţ i o n a lă şi s o ­
rea cadrelor didactice în îndemn la perfecţionarea pro­ tivă şi eficientă a pionierilor ■- ' 3» l.. < . .•a.* *** cial â “ a f o s t t e m a c o n c u r s u l u i g e n „Cin a ştie, ci ş tî -
ut
.
'
munca de cercetare şi fun­ cesului de instruire şi forma­ şi şcolarilor la viaţa social- gă", d e s f ă ş u r a t r e c e n t in sala c i n e m a t o g r a f u l u i „ M u ­
damentare ştiinţifică a pro­ re a generaţiei de mîine a politicâ a ţârii"), a oglindit, I tel reşul" d i n S i m e r i a . C o n c u r e n ţ i i r e p r e z e n t a n ţ i ai U z i ­
cesului jnstruetiv-educativ. In ţării. prin comunicările prezentate, n ei m e c a n i c e d e m a t e r i a l r u l a n t şi ai l ce ul u i d i n S i ­
această lumină şî în contex­ rolul presei şcolare şi pio­ m e r i a au p r i l e j u i t p u b l i c u l u i , p ri n c u n o ş t i n ţ e l e t e m e i ­
tul măsurilor stabilite de La lucrările în plenară au nice d o v e d i t e , o i m p r e s i o n a n t ă l ec ţ i e d e s v r e l u p t a e ­
conducerea de partid pentru fost prezentate probleme de niereşti, al întîlnirilor cu roic ă a c o m u n i ş t i l o r d e s p r i n s ă di n f i l m e r o m â n e ş t i cu
perfecţionarea cadrelor şi a­ interes major ale educaţiei personalităţi de seamă din p u t e r n i c suf lu r e v o l u ţ i o n a r . C î ş l i g o t o r i i — A u r e l T o -
şezarea pe baze ştiinţifice a pionierilor şi şcolarilor, as­ viaţa socinl-politîcâ şi cultu­ de a s ă, M a r i a T u d o r , M ar ia Erdci/ — m e m b r i ai e c h i ­
întregii activităţi social-eco- pecte semnificative privind e­ rală a ţării, al cercurilor li­ i i,T. p a j u l u i L ic e u lu i d i n S i m e r i a — v o r r e p r e z e n t a o r a ­
nornice, se cuvine apreciată ducarea patriotică a tinerelu­ terare, al excursiilor, al ac­ şul la î n t r e c e r e a pe a ce ea ş i t e m ă , ce v a a v e a loc a z i
şi manifestarea de astăzi. A­ lui şcolar ca „Participarea tivităţilor muzeistice, al lite­ itr* I s.frms tiuit trcBue să la D e v a .
ceasta cu atît mai mult cu afectivă a pionierilor la e- raturii contemporane, în edu­ noi mâna pe atme pentru eîibera-
cît, abovdînd dintr-o perspec­ venimenlele istorice", relaţia carea politică şi patriotică a m aoatsrâ totală
tivă largă şi de la nivelul e- dialectică dintre interesul pionierilor şi şcolarilor. r r«» "J -•»! ' A »» l i» Detaşamentul semicentenarului
xiscnţelor faţă de munca de cognitiv şi activităţile pionie­ Axată pe una din coordo­ <■ vo* / namMt**
"i vi- - » < tArOrpvtnMIĂtt.*.
formare multilaterală a tine­ reşti, raportul dintre analogic ni. Iar* »• • ... .. it «• •„*»>««*. Ui*tt >•'!•*•
retului, problemele educării şi creativitate în munca co­ natele esenţiale ale formării MiWiiu ■ - - ... 1.1» OU . w'i la a w-ii
L e g ă m i n t u l p i o n i e r e s c r os ti t s u b f a l d u r i l e t r i c o l o r u ­
copiilor în spiritul dragostei mandantului de pionieri. tineretului — educarea prin At oral, • • . ‘II • - I ll» lii «4* l»k «t»*»*» » W w* lui d e a c e i e l e v i d i n cla sa a U l - a A d e la Ş c o a l a g e ­
m .
Hjj i -ii -t.
.
u »». i tfsr»
fată dc patrie şi popor, nl In continuarea simpozionu­ muncă şî pentru muncă — KW landei . o ten 411411 tK ttn j «1 bi>r+. toii
dragostei şi ataşamentului lui au urmat lucrările pe • nari. r#Jutr. . > ' -ii. l-«‘ UfeaCλ 6) «veri •'*. 1 n e r a l ă nr. 6 d i n H u n e d o a r a , c a r e au î m p l i n i t , r e c e n t ,
. - t-4»i «llll AU t ».•«
tS2d^'--2—:—
profund faţă de partid, faţă secţii şi subsecţii. La secţia • secţia a IlI-a şi-a orientat •- ■ '.«.*» v t r s t a de 8 an i — ne sc ri e p r o f e s o r u l M a r i u s C o n s t a n -
uium --
dc tradiţiile glorioase de lup­ I („Tradiţiile progresiste ale : dezbaterile înspre un larg 4i4m'«' ii* K»«il P/iidt 4 illi ani* t i n e s c u — v a r ă m î n e n e ş t e r s d i n a m i n t i r e a cop ii lo r.
tă şi muncă ale clasei mun­ mişcării de copii şi tineret schimb de opinii privind cre­ Z i u a a c e e a a fost t r e c u t ă in c a r t e a d e o n o a r e a u n i ­
---- Mala a 1v« 4 ial&bnB
citoare, faţă de măreţele în­ din România11) au fost evoca­ area premiselor pentru orien­ altfailnai -mit a )«v*M rof*n -mu, h foaie,
făptuiri din anii socialismu­ te momente ale luptelor mun­ QOtmi ,| I., . ...V-W r«a* Orari 0 l&nton nuf tăţ ii pi o n ie ri lo r , d e o a r e c e d e t a ş a m e n t u l f o r m a t p o a r t ă
lui, simpozionul, prin progra­ citoreşti conduse de partidul tarea şcolară şi integrarea so­ Kilhi.i. 1:4 « l l li Ua3J m , ■ „w d e n u m i r e a .* „ D e t a ş a m e n t u l s e m i c e n t e n a r u l u i 4'. P e n t r u
mul său, este în acelaşi timp comunist, aspecte ale tra­ cială a elevilor, atitudinea ■ ------— . . I« to s ă r b ă t o a r e a a c e l o r a ca r e şi-au p r i n s in j u r u l gît u lu i,
şi un omagiu adus istoricului diţiilor de luptă ale tine­ faţă de muncă a pionierilor TrUaica pur ainsj» cer Ualnitw :Sdy Wlal. r p e n t r u p r i m a oa ră , c r a v a t a p u r p u r i e , p i o n i e r i i d e t a ­
i libert, dranerbtlct (I te* sa
Trtittdl
eveniment care se apropie: retului hunedorean, participa­ în cercurile tehnico-aplicati- Jos kllttdagull ififc cridBtflr t! 'Atşrâ ca oMDjB
împlinirea a 50 de ani de la ş a m e n t u l u i cl a s ei a IV -a C au p r e z e n l o t u n p r o g r a m
crearea partidului nostru rea tineretului judeţului la ve, rolul mînifermelor şi al * » coMivEîut om sun. i a rti st ic , n i m b a t d e c i n t e c e şi v e r s u r i î n c h i n a t e P a r t i ­
marxist-leninist. organizatorul principalele evenimente so- biobazelor In educarea şco­ Ua f r o M wr* Jtk i d u l u i C o m u n i s t R o m â n . C o l e g i i d i n c la s a a I V -a B a u
şî conducătorul tuturor vic­ cial-politice. Au fost evocate lară. p r e z e n t a t p e n t r u pi on i er i i ce f a c p a r t e d i n „Detaşa­
toriilor. momente hotârîtoare în dez­ Astăzi, participanţii la sim­
Evocînd cadrul social-poli- voltarea mişcării pioniereşti, mentul s e m i c e n t e n a r u l u i " m o n t a j u l m u z i c a l - l i t c r a r :
tic, economic şi cultural în pozion sînt oaspeţii unor im­ „ C u v i n t d e s l a v ă c ă t r e p a rt id " . A fo st o a m p l ă e v o ­
care creşte şi se formează tî- sub conducerea partidului, ca portante puncte istorice şi et­ Un document laconic dar revelator: la 27 august 1944. Apelul Frontului patriotic c a r e a is t o r i ei s c ri se cu e r o i s m in 1920, 1929, 1933,
năra generaţie a judeţului, şi contribuţia activităţilor a­ nografice din zona Orâştiei, 25 august 1944, 9 soldaţi germani şi 2 sub­ antihitlerist cheamă cetăţenii judeţului Hu­ 1944, d a r şt a ce le i p e c a r e o m ă s u r ă m cu i z b i n z i l e
nedoara (a arme pentru eliberarea totală
condiţiile de muncă şi învă­ cestora la cunoaşterea trecu­ în cadrul unei excursii cu ca­ ofiţeri aflaţi in satul Batir sint dezarmaţi. a ţârii de sub jugul fascist. c l ş t i g a t e în u l t i m u l sf e r t de ve ac .
ţătură create profesorilor şi tului de luptă al clasei mun­ racter de schimb de experi­
elevilor de către partid, pri­ citoare, la cultivarea dragos­ enţă.
MUNCITORIMEA HUNEDOREANA, AU TURI DE ÎNTREGUL POPOR,
LA 23 AUGUST 1944

Incâ din primele zile ale rezistenţă faţă de ordinele tă part€ a judeţului nutresc mărirea salariilor conform de 10 000 tone de fontă lunar, întruniri în diverse case con­ mitetul din judeţul Hunedoa­ nale. Sâ privim cu încredere
războiului hitlerist. partidul autorităţilor fasciste. Intr-un idei comuniste, poliţia din prevederilor contractului co­ funcţionau numai două fur­ spirative in cadrul cărora dis­ ra al Frontului Patriotic An­ şi sâ sprijinim eroica Armaiâ
comunist consideră că «sarci­ raport către Ministerul înzes­ Lupeni atrăgea atenţia că mi­ lectiv de muncă. In urma a­ nale, producţia fiind de 1 826 cută sarcinile ce le stau în tihitlerist informează popu­ Roşie care nimiceşte nemţii
na de răspundere istorică o trării Armatei, din 3 noiem­ nerii urmăresc cu multă sim­ cestor acţiuni au fost arestaţi tone în luna octombrie faţă pentru următoarele luni". laţia, prin mii de manifeste, hitlerişti...“ Se face apel că­
sa faţă de poporul român brie 1942, conducerea mine­ patie situaţia frontului care opt muncitori care au fost 1941 şi 823 tone in februarie Efervescenţa revoluţionară că r „Dictatura antinaţională tre soldaţi, ofiţeri, ţărani, in­
constă în organizarea luptei lor din Valea Jiului reclama s-a schimbat foarte mult fa­ Uimişi pentru judecare la 1942. La uzinele Titan — Nă­ ce caracteriza starea de spi­ şi antisocială a lui Antonescu telectuali, femei, tineri şî bâ-
în România, alături de ma­ căi „lucrătorii lipsesc nemo­ ţă de anul trecut (1942) şi că Curtea marţială din Sjbiu. drag — Călan, faţă de capa­ rit a muncitorimii de pe a­ a luat sfîrşit. Guvernul Blo­ trîni, chemînd sâ sprijine
rele popor sovietic şi celelal­ tivat de Ja lucru sau părăsesc aşteaptă cu nerăbdare elibe­ Nesatisfacerea revendicări­ citatea de prodneţie care Ia ceste meleaguri purta în si­ cului Naţional Democrat... a măsurile reale de salvare na­
te popoare cotropite, pentru serviciul fără voie. Această rarea ţârii de sub jugul fas­ lor formulate şi arestarea ce­ fontă era de 6 000 tone lunar, ne înţelegerea adîncâ a eve­ încheiat pacea cu aliaţii". ţională şi socială a Români­
zdrobirea fascismului sînge- stare de lucruri face ca ran­ cist. Din majoritatea localită­ lor opt muncitori au determi­ în noiembrie 1941 se produ­ nimentelor petrecute pe front, „Frontul Patriotic Antihitle­ ei". «Muncitori, cu pumnul
ros german, a slugilor sale damentul să sufere, tocmai ţilor judeţului autorităţile nat declanşarea, între 31 oc­ ceau doar 4 917 tone, în de­ nerăbdarea cu care se aştep­ rist — se arată în manifest vostru ajutaţi eliberarea to­
din toate părţile, pentru alun­ azi cînd nevoile cer maxi­ «culeg" manifeste intitulate : tombrie — 1 noiembrie a a- cembrie 1941 numai 2 861 to­ ta sfîrşitul războiului, în­ — care de mult timp duce tală a ţârii şi asiguraţi în­
garea hitleriştilor din Româ­ mum de producţie". Desigur «Vrem alungarea nemţilor celuîaşi an a unei noi greve. ne, iar 4n februarie a annlui frângerea Germaniei hitleris- luptă dirzâ pentru strîngerea făptuirea reală a năzuinţelor
nia... pentru România liberă că prin «nevoile timpului" din ţară". In acelaşi an. Bi­ In loc sâ treacă la satisface­ următor 3 219 tone. te. „Muncitorii — neta poli­ tuturor forţelor democratice, democratice ale poporului
şi independentă". Atitudinea autorităţile înţelegeau pro­ roul de siguranţă din Deva ţia din Deva la 22 august pentru eliberarea patriei, sa­ român-.
de nemulţumire faţă de re­ ducţia de cărbune necesară informa chestura de poliţie 1944, în pragul insurecţiei ar­ lută cu bucurie Blocul Naţi­ Fără deosebire de naţiona­
gimul fascist şi faţă de con­ ducerii războiului hitlerist, în că î «...soldaţii români se o­ mate — aşteaptă cu multă onal Democratic şi guvernul litate, Comitetul Patriotic
tinuarea războiului hitlerist care ţara noastră fusese tîrîtă pun de a mai lupta pe fron­ nerăbdare căderea actualului salvării naţionale". Rindurile Antihitlerist din judeţul Hu­
devenise generală, iar dorinţa împotriva voinţei poporului. tul de răsărit". M ărturii docum entare guvern (antonescian) şî a răz­ înflăcărate ale manifestului nedoara cheamă pe maghiari,
de a înlătura această stare Conducerea minelor recu­ Una din acţiunile ‘muncito­ boiului hitlerist..." îndemnau masele largi la ac­ germani, sirbi şi evrei sâ în­
de lucruri lua forme tot mai noaşte, de fapt, în acest ra­ reşti care au reţinut atenţia Alături de muncitori, în a­ ţiune arâtînd că i „întreg po­ tărească «unitatea luptei po­
concrete. port incapacitatea ei de a mai opiniei publice a constituit-o ceşti ani s-au ridicat ia lup­ porul strfns unit trebuie sâ porului care va realiza ega­
putea asigura cantitatea de pună mîna pe arme pentru
Pe fundalul stării generale greva muncitorilor de la so­ rea revendicărilor formulate Sfîrşitul anului 1943 găsea tă mase din ce fin ce mai litatea de drepturi pentru
dc* nemulţumire au loc în ju­ cărbune cerută de căpetenii­ cietatea minieră „Mica" — de muncitori, şi de data a­ muncitorimea hunedoreanâ largi de ţărani şi alte pături eliberarea noastră totală de toate naţionalităţile conlocui­
deţul nostru, sub conducerea le fasciste ale statului, inca­ Brad, de la sfîrşitul anului ceasta direcţia societăţii „Mi­ in plină ofensivă în lupta îm­ sociale. O relatare oficială a sub -jugul nemţilor cotropi­ toare". Tot în aceste zile,
comuniştilor, numeroase ma­ pacitate datorată tocmai os­ 1941. Ca şi în celelalte cen­ ca", folosindu-se de forţele potriva exploatării capitalis­ autorităţilor locale arată că tori". „Numai prin luptă ne prin zeci de mii de mani­
nifestări. conflicte de muncă, tilităţii pe care minerii o ma­ tre din judeţul Hunedoara, represive, obligă pe munci­ te şi a măsurilor dictaturii „se observă mari nemulţu­ putem salva — relatează cu feste, au fost aduse la cunoş­
greve şi sabotaje împotriva nifestau făţiş faţă de exploa­ comuniştii din Brad au des­ tori sâ reia lucrul. Dar acţi­ militare-fasciste. Ca urmarea miri în rîndurile muncitori­ hotărîre documentul. Trebu­ tinţa maselor largi Apelul
maşinii de război şi a con­ tatorii fascişti, dictatura mi- făşurat o activitate susţinută, unea întreprinsă de autorităţi tezistenţei şi a sabotajului or­ lor din oraşul Hunedoara şi iesc dezarmate şi internate Comitetulut Central al Parti­
războiului
litaro-fascistâ şi
ducerilor întreprinderilor mi­ prin munca de la om la om, şi arestarea a încă patruspre­ ganizat în această perioadă şi din alte localităţi şi centre îndată forţele hitleriste din dului Comunist din România
litarizate. Râspunzind chemă­ hitlerist. cît şi prin râspîndirea de ma­ zece muncitori îi îndîrjesc în cursul anuluî 1944 se pro­ urbane, ba chiar şi în alte ţară. Agenţii hitlerişti n-au şi Apelul Comitetului regio­
rii partidului care se adresa In ciuda persecuţiilor de nifeste care au mobilizat pe şi mai mult pe aceştia, ceea duce o vizibilă scădere a pro­ straturi". In asemenea îm­ ce căuta în armata şi admi­ nal din Banat al Uniunii Ti­
maselor sub lozinca : ..Nici un lot felul, organizaţiile de par­ minerii de la exploatările ce a dus la izbucnirea grevei ducţiei în toate ramurile. In prejurări, după cum se ştie. nistraţia noastră. Trebuiesc neretului Comunist, chemînd
ban pentru împrumutul dc tid dc pe aceste meleaguri sus-numitei societăţi la acţi­ din 19 decembrie 1941. Dc rîndul minerilor Şi siderur- sub conducerea Partidului dizolvate organizaţiile nem­ întregul popor la lupta îm­
război, pentru împrumutul răspîndesc în rîndul muncito­ uni de masă revendicative şi data aceasta greva s-a extins giştîlor se desfăşoară o tot Comunist Român, la 23 Au­ ţeşti hitleriste din ţară. Ori­ potriva elementelor reacţio­
subjugării poporului român", rilor prin comunişti şi alţi la grevă. Astfel, la 26 septem­ la toate minele societăţii. In mai largă activitate de pro­ gust 1944 se înfăptuieşte insu­ ce opunere a lor trebuie ni­ nare şi pentru eliberarea ţâ­
minerii din Valea Jiului, zona luptători antifascişti manifes­ brie 1941, minerii de la Mu- timpul grevei s-a ales o dele­ pagandă comunistă. Manifes­ recţia armată, care a consti­ micită fără cruţare. Trebu­ rii de către cotropitorii fas­
Brad. siderurgiştii din Hune­ te şî chemări mobilizatoare, sariu şi Brâdişor au dat sem­ gaţie care a prezentat reven­ tele partidului comunist adu­ tuit o cotitură radicală în via­ iesc arestaţi şi judecaţi toţi cişti.
doara şi Călan. ceferiştii din prin care arătau: «Fraţi mun­ nalai grevelor şi, refuzînd sâ dicările muncitorilor in îaţ»a ceau în rîndul muncitorilor ţa poporului român, deschi- trădătorii, slugoii nemţilor Prin asemenea acţiuni, ma­
Simeria au refuzat plata aşa- citori, nu mai lucraţi pentru intre la lucru, s-au îndreptat administratorului. Sub presi­ lozincile actuale de luptă. zind o nouă epocă în istoria cotropitori. Trebuiesc imediat sele populare din judeţul nos­
/.isului «împrumut de înzes­ Germania, căci Hitler şi An- în masă spre administraţia unea acţiunii muncitorilor, Astfel, în noaptea de 26 spre ţârii noastre, epoca revoluţi­ eliberaţi toţi patrioţii din în­ tru, in frunte cu muncitorii
trare". Mai mult, documente­ tonescu ne-au dus la cea mai societăţii din Brad, cerînd direcţia a fost obligată ca îr. 27 aprilie 1944. la Aninoasa. ei p< pulare Vestea îmbucu­ chisori şi lagăre, toţi prizo­ din Valea Jiului, Hunedoara.
le consemnează numeroase neagră mizerie". Intr-o dare mărirea salariilor, distribui­ cursul zilei de 20 noiembrie la sectoarele Priboi şi Piscu. rătoare s-a râspindit cu repe­ nierii ruşi. Trebuiesc imedhM Simeria, Deva, Brad şi alte
cazuri de părăsire a lucrului, de seamă a autorităţilor s rea de bocanci şi pentru cei sâ satisfacă parţial cererile au fost difuzate manifeste cu ziciune în întreaga ţară, ma­ dizolvate toate taberele de localităţi, şi-au adus contri­
refuzul de a lucra mai mult arăta: «Activitatea mişcării ce nu sînt mobilizaţi pe loc, formulate de grevişti. următorul conţinut: „Munci­ sele populare alâturîndu-se muncă forţată". buţia lor la lupta eroică şi
de opt ore. Astfel, în luna comuniste a luat o dezvolta­ în special pentru tineret. A- Munca de propagandă des- torime minerâ, de 1 Mai ce­ cu entuziasm insurecţiei. Acestea au fost năzuinţele gre»» pe care Partidul Comu­
decembrie 1941, în cele 25 zi­ re îngrijorătoare. Comunişti’ ceastâ presiune a muncitori­ lâşuratâ de comunişti a avut reţi 8 ore de lucru, că voi 25 august 1944, la Batiz, are de mult dorite ale celor mai nist Român a organizat-o în
le lucrătoare s-a realizat pe au misiunea de a instiga P‘- lor asupra direcţiei a deter­ un deosebit efect şi în rîndu- lucraţi IC", „Vrem salariu loc dezarmarea unei forma­ largi mase populare şî iată adîncâ ilegalitate în vederea
întreaga societate ..Petroşani" muncitori la grevă şi de a minat ca cererile lor sâ fie rile siderurgiştilor de la Hu­ mărit !", „Vrem pace cu so­ ţiuni militare germane, iar că acum. cub conducerea par­ răsturnării dictaturii militare-
o producţie de IB7 200 tone provoca în rindurile premili- acceptate pentru discutare şi nedoara şi Călan, care, prin vieticii!", «Jos Antonescu" !". după trei zile sînt dezarmate tidului, c-a rlecchis drumul fasciste. a ieşirii ţârii din
de cărbune, mult inferioară tarilor acte de nesupunere". soluţionare. Paralel cu acţi­ sabotarea producţiei de răz­ In vara anului 1944, auto­ cu ajutorul populaţiei şi al spre înfăptuirea lor punînd războiul hitlerist. pentru p»a-
celei planificate, care nu re­ Roadele unei atît de bogn unea celor de la exploatările boi, au făcut ca aceasta sâ fie rităţile semnalau în întregul formaţiunilor patriotice 5 de­ capăt n'itor suferinţe cauzate ce şi un viitor luminos.
uşea să acopere nici cola le propagande comuniste nu Musanu şi Brâdişor. la cele­ In un nivel scăzut în tot tim­ judeţ puternice agitaţii. In taşamente germane aflate în de războiul hitlenct. „Poporu1
destinată pentru C.F R ou inlîrzîa» sâ se arate. In lalte mine toţi muncitorii, raportul din 22 iunie 1944, judeţul Hunedoara nu e sinour — se subliniază ION FRATILA
Chemările partidului co­ cursul anului 1943. după ce înainte de a intra la lucru, nu pul războiului hitlerist. La spre exemplu, Comisariatul La numai trei zile de Ia în manifp*'. Armatele vechi­
munist duc la intensificare»» semnalează că marca majori­ manifestat în mod deschis Hunedoara, din cele patru de poliţie din Petroşani re­ începerea insurecţiei antifas­ lor noştri alia*.5 ne ajută la MICOLAE WARDEGGER
acţiunilor revoluţionare de tate a muncitorilor din aceas­ cerînd alimente, bocanci şi furnale cu capacitate totală liefa r «Comuniştii au dese ciste, la 27 august 1944, Co­ salvarea independenţei naţio­ Arhivele statului — Devo