Page 87 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 87
l/izita delegaţiei Partidului Comunist Român, Manifestări
consacrate
condusă de tovarăşul Gheorglie Pană, semicentenarului
SA T E LIT U L ITA LIAN
Partidului Comunist
„SAN MARCO-3"
la Veliko Tirnovo S i m b ă t ă , d e p e o p l a t f o r
l Român m ă s i t u a t ă in la rg u l a p e l o r
a l e
ICcnyei, a
t e r it o r i a l e
f o st la n sa t s a t e li t u l i t o l i a n
SOFIA 24. — Trirtilsul spe roase momente ale luptei îm După o scurtă vizită prin P A R I S 24 — C o r e s p o n
cial, Dumitru Ţinu, transmi potriva asupririi străine. Tot oraş, membrii delegaţiei P C.R d e n t u l A g e r p r e s , P au l Dia- „S an Ma rc o- 3", a v i n d o
te : Simbătă, delegaţia Parti aici a avut loc prima confe au plecat )a Resen, unde ou c o n es cu , t r a n s m i t e : In c a g r e u t a t e d e 164 k g şi c v o -
dului Comunist Român, con rinţă a mişcării socialiste bul fost oaspeţii gospodăriei agri d r u l m a n i f e s t ă r i l o r co n sa - îufnd pe o orbită ecuatoria
dusă de tovarăşul Gheorghe gare. In pas cu celelalte ora cole cooperative de muncă | e r a t e s e m i c e n t e n a r u l u i P a r - lă cu a p o g e u l d e 800 k m şi
Pană, care participă la Con şe ale Bulgariei, Tirnovo a din această comună. La Re- j t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n , la p e r i g e u l d c 214 k m . S a t e l i
t u l e s t e d e s t i n a t s t u d i e r i i
gresul al X-lea ol P.C. Bul cunoscut In anii construcţiei sen, în întîmpinare au venit i C e n t r u l r e g i o n a l d e d o c u - s t r a t u r i l o r s u p e r i o a r e al e
gar, a făcut o vizită In ora socialismului o continuă dez preşedintele consiliului popu I m e n t a r e p e d a g o g i c ă di n a t m o s f e r e i .
şul Veliko Tirnovo. La intra voltare, fiind astăzi renumit lar, Todor Iovcev, preşedin i R e n n e s , a fost inaugurată
tele gospodăriei, Hristo Kon-
rea în oraş, oaspeţii români nu numai prin frumuseţea şi j expoziţia „Romanii in D a - _ ACCIDEN T URMAT
standinov, numeroşi săteni, j cia". E x p o z i ţ i a s-a d e s c h i s j
au fost întlmpinaţi de repre originalitatea arhitecturii sa care au făcut o caldă primi DE INCENDIU
zentanţi al orgonelor locale le, ci şi prin produsele celor re delegaţiei române. Gazde | sub a u s p i c i i l e A s o c i a ţ i e i d e U n c o m i o n - c i s t e r n ă d e 30
i p r i e t e n i e F r a n ţ a — R o m ă - I
de partid şl de stat. două întreprinderi textile, ale le au prezentat pe larg suc j n ia si o f e r ă o a m p l ă i m a - | t o n e c a r e t r a n s p o r t a g a z li
Fosta capitală a Bulgariei, uzinei constructoare de ma cesele obţinute de cooperatori, g i n c a s u p r a cu l t u ri i bitni- i c h i d s-a r ă s t u r n a t v i n e r i ,
au vorbit despre preocupările
Tirnovo, păstrează vestigii ale şini, ale fabricii de tranzis- lor pe linia specializării pro l e n a r e dc pe t e r it o r i u l ţă rii | R.D. VIETNAM - Le Thi Mai Khanh, o muncitoare de la staţia de tractoare din Ha d i n c a u z e n e c u n o s c u t e , pe
unui trecut tumultuos, de nu toare şi de aparate de ra ducţiei, în lumina directivelor n oa str e. | Tay, este binecunoscuta pentru succesele sale în muncă. Ea a adus o importanta contribu ie Şosea ua G â n d —A n v c r s , si
a l u a t . f o c . G a z u l a p r i n s , c a
mele său fiind legate nume dio etc. privind dezvoltarea agricul !ya v e r n i s a j a u p a r t i c i p a t la depăşirea cu 25 io sulă o planului de lucrări pentru iar na-primavara 1970-1971. Ke- re a i eş it d i n r e z e r v o a r e l e
turii In viitorul cincinal. of i c i a li t ă ţ i locale, oameni cent ea a primit insigna „Ngu yen Van Troi".
d e cu lt u ră , ziarişti. camionului, a i n c e n d i a t m a i
Exprimînd mulţumiri pen In fotografie : Tinâra Le Thi Moi Khanh în timpul lucru lui. I m u l t e a u t o m o b i l e a f l a t e pe
tru primirea prietenească fă sosea, o p t p e r s o a n e s u f e
Lucrările celui de-al X-lea Congres cută delegaţiei, tovarăşul r i n d a r s u r i g r a v e . M a i t l r -
Gheorghe Pană a adresat co
operatorilor urări de noi suc ziu, d o u ă d i n t r e a c e s t e p e r
cese în activitatea lor, pen Cuvîntul reprezentantului român
s o a n e a u d e c e d a t
t n t r - u n
al Partidului Comunist Bulgar tru îndeplinirea programului Evoluţia navei „Soiuz 1011 sp i t a l d i n G â n d .
ce va fi adoptat de Congresul în plenara Comisiei economice TRACTO RU L
SOFIA 24 — Coresponden ciat că acestea s-au desfăşu al X-lea al P.C. Bulgar. şi a stafiei ştiinţifice V IITO R U LU I
tul Agerpres, Gheorghe leva, rat la un înalt nivel politic. Dupâ-amiazâ, delegaţia
transmite: Simbătă diminea Cei 36 delegaţi care au vorbit P . C R, însoţită de reprezen a O.N.U. pentru Europa ■Saliut" A s t f e l şi-a d e n u m i t n ou l
ţa, la Sofia au continuat lu de la tribuna congresului — tanţi ai Consiliului popular I I 4 său m o d e l f i r m a j a p o n e z ă
crările celui de-al X-lea Con- a relevat Todor Jivkov — judeţean şi ai Consiliului oră GENEVA 24 (Agerpres). — evidenţiat politica activă a MOSCOVA 24 (Agerpres). — Siinbâtâ, pină la ora „K u b o t a " . E s t e v o r b a d e
:rcs al Partidului Comunist şi-au exprimat deplina lor a şenesc Plevna, a făcut o vi In plenara Comisiei econo României de lărgire a schim 11, nava cosmică „Soiuz-lO" a efectuat 22 de rotaţii u n t r a c t o r d o t a t cu u n mo
3ulgar Vasil Ţanov, prim- probare faţă de proiectul pro zită la Griviţa, la Muzeul mi mice a O.N U. pentru Europa burilor sale comerciale ex în jurul Pămintului, iar staţia ştiinţifică orbitală tor de 25 C.P., cu t r a n s m i s i e
sccrctar al Comitetului oră gramului partidului, proiectul litar istoric, construit pe locu continuă dezbaterile consa terne, de intensificare a par „Saliut" — 06 de rotaţii. Au fost efectuate experien a u t o m a t ă , cu c a u c i u c u r i
şenesc Botevgrad al P.C.B., de directive privind al 6-lea rile memorabilelor bătălii crate problemelor concrete ale ticipării la circuitul economic ţe pentru cuplarea şi decuplarea celor două vehicule p e n t r u l u c r ă r i in c o n d i ţ i i ?
Dimitar Stoianov, prim-secre- cincinal şi raportul de activi pentru independenţa Bulga cooperării europene în diferi mondial. spaţiale. Au fost verificate cu acest prilej principi dificile. Ş o f e r u l p o a t e u r
tar al Comitetului -judeţean tate al Comitetului Central riei. Oaspeţilor le-au fost pre te domenii După ce a prezentat stadiul m ă r i ce se i n t i m p l ă în f a ţă
Târnovo al P.C.B., Ivan So- al Partidului Comunist Bul zentate exponatele care relie In cadrul discuţiilor referi relaţiilor comerciale ale ţării ile de apropiere şi de acostare a navei de staţie, au ii cu a j u t o r u l a d o u ă c a m e r e
kolnrski, secretar al Comite gar. „Vreau să exprim satis toare la activitatea Comitetu noastre cu statele europene, fost controlate aparatele cu care se realizează jonc ii d c t e l e v i z i u n e p l a s a t e s u b
tului orăşenesc Viaţa al facţia noastră generală, a fează contribuţia ostaşilor ro lui pentru dezvoltarea comer vorbitorul s-a referit la mă ţiunea, precum şi complexul dc instalaţii radiotehmce. Saşiu In a f a r ă d e a c e s t e a ,
P.C.li., lioilro Boneva, pre spus Todor Jivkov, că dez mâni, jertfele lor de singe în ţului a luat cuvîntul repre surile adoptate recent de gu Potrivit datelor telemctrice. sistemele de la bordul in e c h i p a m e n t u l t r a c t o r u l u i
şedintele Comitetului Jude baterea documentelor con lupta comună pentru neatîr- zentantul român, Mircea Pe- vernul român pentru dezvol cosmonavei „Soiuz-10“ şi staţiei orbitale „Sa! Uit i n t r ă o i n s t a l a ţ i e d e r a d i o c-
ţean Mihailovgrad al Frontu gresului, a sarcinilor pe care nare. trescu. Relevînd interesul deo tarea schimburilor comercia funcţionează normal m i s i c - r e c e p ţ i e , i n s t a l a ţ i e
lui Patriei, Mristo Iliev, pre partidul urmează să le re Delegaţia P.C.R. a depus o sebit pe care ţara noastră îl le externe „Toate acestea — Cosmonauţii Şatalov, Eliseev şi Ruknvişmkov se p e n t r u c l i m a t a r t i f i c i a l si
şedintele gospodăriei agricole zolve Sn perioada următoare coroană dc flori la Mausoleul acordă activităţilor comisiei a arătat delegatul român — simt bine. Intre orele 12,30 şi 20,00 cînd nava nu se h s i s t e m de p u r i f i c a r e a a e r u
cooperative de muncă „Dimi- s^a desfăşurat în mod activ ostaşilor români de la Gri pe linia facilitării relaţiilor atestă dorinţa clară a Româ va afla în cîmpul de radiovizibilitate de pe teritoriul lui d i n c a b i n ă T r a c t o r u l
tăr Dimov" din lambov, ing. viţa comerciale şi cooperării eco niei de a căuta căile concrete U.R.S.S., cosmonauţii se vor odihni. _________ i p o a t e fi m a n e v r a t fi e d i n
Kosta Misev, director al Com şi rodnic, la un înalt nivel Seara, delegaţia s-a Înapo nomice, industriale şi tehnico- şi practice pentru lărgirea re c a b i n ă fi e c h i a r d e la d i s
binatului metalurgic „Kremi- principial, cu un mare simţ iat la Sofia. ştiinţificc, delegatul român a laţiilor sale comerciale exter ta n ţă .
kovţî" şi acad. Lubomir Uiev, de răspundere". ne'*. Senatorul american Pred R. Harris
vicepreşedinte al Academiei In cadrul şedinţei de du- La punctul privind structu MAMUŢII Şl TR ECU TU L
bulgare de ştiinţe, au luat cu- pă-amiazâ, delegaţii au a Se intensifică exportul polonez în rile regionale — în cadrul că CONTINENTELOR
vintul pe marginea documen doptat în unanimitate proiec ruia sînt dezbătute probleme în vizită fa Budapesta
telor supuse dezbaterilor. Ei tul noului program al Parti Belgia şi Luxemburg le legate de creşterea rolului \ In O c e a n u l î n g h e ţ a t d e
au exprimat adeziunea comu dului Comunist Bulgar, re şi eficienţei comisiilor regio BUDAPESTA 24 (Ager tură cu diferite aspecte ale N o r d , s p e c i a l iş t i i so v i e t i c i
niştilor şi a oamenilor mun zoluţia Congresului al X-lea nale ale O N U. — delegatul pres). _ Senatorul american dezvoltării comerţului exte- . in p a l e o n t o l o g i e au d e s c o
cii bulgari faţă de linia po al P.C. Bulgar şi proiectul VARŞOVIA 24 — Cores lor două ţări a crescut cu român, Constantin Georgescu, Fred R Harris, membru al rior şi să clarifice unele as- l pe ri t o a se d e m a m u t d c
litică a P.C.B., hotărîrea lor de directive privind dezvol pondentul Agerpres, Iosif 70 la sută Pentru prima a făcut unele propuneri con Comitetului financiar al Se pecte care afectează extinde- ţ a c u m 11— 12 000 ani. D e s
de a transpune în viaţă do tarea social-economicâ a R.P. Dumitraşcu, transmite: In oară Polonia a plasat aici crete vizînd adaptarea pro natului S.U.A.. a sosit sîmbâ- rea legăturilor comerciale bi- i c o p e r i r e a î n t ă r e ş t e i p o t e z a
cumentele ce urmează a fi a Bulgaria în al 6-lea cincinal 1970, exportul polonez în autoturisme şi furgonele. gramului şi structurii Comi tă la Budapesta, într-o vizi laterale. El a subliniat că I e x i s t e n ţ e i într-un t r e c u t
doptate de către congres pen (1971-1975). Belgia şi Luxemburg a cres Totodată, a fost extinsă ga siei O.N.U pentru Europa la i n d c ) iă r t a t a u n ei m a s e c o n
tru edificarea societăţii socia cut, comparativ cu anul pre ma de produse industriale, necesităţile prioritare ale coo tă de patru zile. După cum sprijină ideea creării unor in-J t i n e n t a l e c a r e unea A s i a s>
liste dezvoltate în Republica Congresul a ales şi noul cedent, cu 12 la sută, atln- cum ar fi, de exemplu, mo perării europene, axarea aces informează agenţia M T.I , la Ireprinderi comerciale mixte. \ A m e r i c a in ţ i n u t u r i l e lor
Populară Bulgaria. Comitet Central al P.C. Bul gînd o valoare de 23,2 mi tora pe sectoarele de vîrf ale sosire, Harris a declarat că Senatorul american a fost ^ n o rd i ce . S p e c i a l i ş t i i p r e s u
La încheierea dezbaterilor, gar. lioane dolari. Exportul de toare electrice şi aparatură .economiilor ţărilor continen doreşte să aibă tratative cu primit în aceeaşi zi de Ma- i p u n câ u r m ă r i r e a t u r m e
a luat cuvîntul primul secre Şedinţa finală a congresu maşini po'loneze pe piaţa ce de măsură şi control. tului. partenerii maghiari în legâ- tyas Timar, vicepreşedinte j lor d e ‘m a m u t a fost m o t i -
tar al C.C. al P.C. Bulgar, lui va avea loc duminică di al Guvernului Revoluţionar ) r u l m i g r ă r i i , a c u m 20 000
Todor Jivkov, care a apre mineaţă. Muncitoresc Ţărănesc Un- ^
a n i, a p r i m e l o r triliu ri d e
RELAŢII INTEREUROPENE merci dc Comerţ a Ungariei, i v i n â t o r i în A m e r i c a .
gar, şi* de preşedintele
Ca-
r Odon Kallos. ( \ LEG EA E LEG E
— t
Impresiile delegaţiei Comunicat comun sovieto-finlandez Convorbirile h ducea m a ş i n a li ni şti t pe
S t c w a r t P r o s s e r tşi con
\s u n d e v a p r i n Ţ a r a Ga l i l o r.
MOSCOVA 24 (Agerpres). vă comunicatul, consideră că iugoslavo-f & anceze ;ţ C i n d m e r g i cu m a ş i n a , a-
p o m .
v c n l u r a s e c h e a m ă
parlamentare italiene le in Uniunea Sovietică a este necesar să se examineze h al t ă m a ş i n ă sau. p u r si
La încheierea vizitei oficia
elaborării
problema
unui
BELG RA D 24
(Agerpres)
premierului Ahti Karjalai- .program de perspectivă în Iugoslavia şi Franţa sînt doresc să fie depăşite blocu ii s i m p l u , pi eto n. Lui P r o s s e r
rile şi să se creeze baze mai
nen, la Moscova s-a dat pu domeniul cooperării comer hotârîte să folosească toate bune pentru colaborare. Aici a v e n t u r a i s-a infuţisQt i n
să pe n e a ş t e p t a t e s u b f o r
blicităţii un comunicat
co
care a vizitat România mun în care se subliniază că ciale şi industriale, dezvoltă dispoziţie pentru a lărgi co este vorba de o acţiune in r e ,,isi f ă c u s e r ă d c lucru".
mijloacele pe care le au Ia
m a a do i h oţ i î n a r m a ţ i c a
cooperării în producţie
rii
importantă. Fie
tr-adevăr
în cursul convorbirilor din
tre şeful guvernului finlan şi specializării între cele laborarea şi raporturile re care parte se străduieşte ca. In i m o s , e r o u l m o d e r n şi-n
două ţâri.
s t o p a t m a ş i n a $i s-a a r u n
Intîlnirea de la „Accademia di Romania" dez şi Alexel Kosîghin, pre Uniunea Sovietică şi Fin ciproce — a declarat premie pe baza propriei experienţe, ca t a s u p r a r ă u f ă c ă t o r i l o r ,
Chaban-Delinas
rul Jacques
şedintele Consiliului de Mi landa, se spune în comuni în cadrul unei conferinţe de să aducă o contribuţie la pe c a r e i-a d e z a r m a t D u p ă
comun,
ţelului
realizarea
ltOMA 24. — Corespon în lume, importanţa efortu niştri al U.R.S.S, s-a făcut cat, „intenţionează să con presă organizate la Belgrad. respectiv crearea unor condi a c e s t s e r v i c i u , p ol iţ ia , in
dentul Agerpres, Nicolac rilor comune pentru reali un schimb de păreri cu pri tribuie şi pe viitor la în Discuţiile purtate cu premie ţii mai bune pentru secu c h i p d e r e c u n o ş t i n ţ ă , l-a
Puicco, transmite : La „Ae- zarea colaborării şi destin vire la dezvoltarea relaţiilor cheierea cit mai grabnică a rul Mitia Ribiciei, ca şi în- ritatea şi colaborarea euro a m e n d a t p e n t r u câ... şi-a o
cadcmia di Romania" din derii, a păcii şi securităţii sovieto-finlandeze, precum şi activităţii pregătitoare pen tilnirea avută la Skupştina peană. a relevat premierul prit a u t o m o b i l u l i n t r - u n
Roma a avut loc o înlîIni- în Europa şi în lume. Tre în probleme internaţionale tru convocarea unei conferin R S. Serbia au constituit un francez. loc in te rz is .
re publică cu membrii de buie să spunem, a declarat actuale. Cele două părţi, se ţe general-europene de secu schimb de păreri foarte
legai, ici parlamentare italie O. Monaco, că România, ţa arată în comunicat, au con ritate şi îşi exprimă speran satisfăcător. De asemenea, Jacques Chaban-Delmas a ORTOGRAFIE
ne caic a vizitat dc curînd ră socialistă care luptă con statat cu satisfacţie dezvolta ţa că toate guvernele inte primirea la preşedintele Tito declarat că Iugoslavia şi
România. Au participat de secvent pentru afirmarea rea rodnică a relaţiilor de resate îşi vor aduce contri a decurs într-o atmosferă Franţa pledează pentru rea T r i b u n a l u l d i n B o s t o n a
putatul Giuseppe Vedovato, principiilor respectării inde prietenie dintre U.R.S.S. şi buţia la realizarea unui a- lizarea politicii de indepen a c o r d a t c i s t i g d e cauză in
preşedintele grupului parla pendenţei şi suveranităţii Finlanda Ele acordă o mare eord în această problemă foarte cordială şi priete denţă deoarece ambele ţâri p r o c e s u l d e d i v o r ţ u n e i t i
mentar italian din cadrul naţionale, a neamestecului importanţă extinderii în con nească, a subliniat Jacques sînt conştiente de preţul pe R.S. CEHOSLOVACA. - n e r e î n v ă ţ ă t o a r e . M o t i v u l :
l.’niunii interparlamentare, în treburile interne şi re tinuare a comerţului şi a importantă pentru cauza pă Chaban Delmas. care l-au plătit pentru liber- [ In fotografie r Maşină de so ţ u l d o r e a să d e c o r e z e p e
senatorul Albcrto Cipellini, nunţării la forţă în relaţi altor forme de colaborare e- cii în Europa. Uniunea So Referindu-se la temele de late şi independenţă. De a ridicat, fabricată la între reţii c a m e r e i cu sc r i s o r i l e
şeful grupului parlamentar ile dintre state, aduce o vietică şi-a reafirmat spriji politică externă abordate in ceea, a spus el, Iugoslavia şi j prinderea „Desta" din De- d e a m o r a l e f o s t e l o r sa l e
Italia - România. deputaţii preţioasă contribuţie la lăr conomicâ. In timpul vizitei, cursul convorbirilor, premie Franţa vor continua să ac- ■ cin, sudul Boemieî. Este vor a d m i r a t o a r e . „C o n ţ i n u t u l i
OMorino Monaco şi Stcfano girea cooperării între toate au fost semnate un acord de nul pentru iniţiativa Finlan rul francez a subliniat ma ba de maşina tip DVHM m a i t re a c ă , m e a r g ă . D a r i
Velrano, senatorul Gino statele lumii, la crearea a- dezvoltare a cooperării eco dei de a organiza la Helsinki rea apropiere a punctelor de ţioneze în direcţia întăririi f 3 222 cu o capacitate de ri o r t o g r a f i a se a l a r m a î
d Zannini. colui climat propice promo nomice, tehnice şi industria întîlniri pregătitoare şi con vedere exprimate. Iugosla poziţiilor politicii de înde- £ dicare de 3,2 tone. s o ţ i a - i n v ă ţ ă t o a r c . ţ
Cuvîntul introductiv a vării progresului general. le, precum şi trei protocoale sultări între reprezentanţii via şi Franţa, a arătat el, pendenţă.
fost rostit dc lacob Ionaşcu, Prin vizitele făcute la se
ambasadorul României, ca diul Marii Adunări Naţio de colaborare. Părţile, rele guvernelor interesate.
re a relevat importanţa con nale, prin contactele avute
tactelor dintre parlamen cu preşedintele Ştefan Voî- ROMA. — Ministrul afa Unită. Iordania. Libanul.
tarii români şi italieni pen tec şi cu alţi deputaţi, cu cerilor externe al Canadei, Arabia Sauditâ şi Israelul. Press, s-au produs în loca Eliberare din Vietnamul
tru realizarea unui climat autorităţile locale din jude Mitchel Sharp, care a sosit Exprimînd opinia că ..per litatea Maracay, situată la de sud a trimis o scrisoare
de înţelegere şi securitate ţele Argeş şi Braşov, din intr-o vizită oficială în Ita 112 km de Caracas diverselor organizaţii de ti
pe continentul european, Bucureşti şi alte localităţi lia, a avut vineri seara o spectivele de a se pune ca neret din Statele Unite în
pentru dezvoltarea co — a declarat senatorul Ci- păt conflictului arabo-israe- LONDRA. — Vineri a luat care salută acţiunile aces
pellîni — am putut cunoaş primă întrevedere cu co lian sînt mai mari în pre sfirşit la Londra reuniunea
laborării internaţionale şi legul său italian, Aldo Mo- zent decît în trecut", Ro tora îndreptate în direcţia
a relaţiilor dintre Româ te succesele remarcabile ob ro. Au fost abordate proble gers a declarat câ acest de două zile a experţilor respingerii războiului a
ţinute de poporul român In
nia şi Italia, a priete dezvoltarea economică, so me ale relaţiilor Est-Vest, turneu îi va permite să ex militari din ţările membre gresiv dus de S.U.A, în
niei tradiţionale dintre po cială, culturală şi ştiinţifi ale convocării conferinţei ale pactului S.E.A.T.O. Peninsula Indochineză. A-
poarele celor două ţări. Au că a ţârii, eforturile sale de general-europene asupra se Franţa şi Pakistanul, deşi tit lupta tineretului din
luat, apoi, cuvîntul deputa a ridica pe noi trepte, avan curităţii, aspecte ale situa membre ale acestei organi Vietnamul de sod, cît şi cea
ţii G. Vedovato, Ottoririo sate, nivelul său de trai, am ţiei din Orientul Apropiat zaţii militare, nu au fost a tinerilor americani —
Monaco, S. Vetrano şi sena putut cunoaşte eficienţa or şi din Asia de sud-est, pre reprezentate la reuniunea menţionează scrisoarea __
torul A. Cipellini. de la Londra. Dc altfel, du au acelaşi scop; încheie
ganizării administrative din cum şi relaţiile Canadei cu
Subliniind utilitatea vizi România, gradul înalt de Piaţa comună pă cum se ştîc. Franţa m i rea acestui război nedrept
tei în România, vorbitorii autonomie locală şi raţiona mai participă din anul 1967 dus de Administraţia S.U.A.,
au arătat că ea a permis litatea activităţii, orientarea RABAT. — Regele Has- la nici o întîlnire a orga retragerea tuturor tinerilor
lărgirea dialogului italo-ro- sa de perspectivă san a) ll-lea al Marocului nismelor S.E.A.T.O In fe americani din Peninsula In-
mân, găsirea, cu mai multă Bucurîndu-ne dc o primi l-a primit vineri seara pe lul acesta, la actuala re dochînezâ şi respectarea
uşurinţă, a convergenţelor re excepţională, deosebit dc ministrul algerian dc ex uniune au fost prezenţi nu drepturilor naţionale fun
de păreri în principalele caldă, prietenească, au spus terne. Abdelaziz Boutcflika. mai experţi din S U.A , Ma damentale ale popoarelor
probleme politice şi econo vorbitorii, am văzut cum rea Britanie, Australia. din această zonă.
mice actuale. Am constatat munceşte şi trăieşte poporul sosit într-o vizită oficială la Noua Zeelandă, Filipine şi In încheierea scrisorii, ti
cu plăcere, a declarat G. român. Putem spune, a de Rabat. Şeful diplomaţiei al ploreze căile de amplifica Tailanda. neretul sud-vietnamez u
Vedovato, că sfera înţele clarat S. Vetrano, că reali geriene a inmînat suvera re a „progresului realizat rează membrilor organiza
gerii reciproce depăşeşte zările României socialiste nului marocan un mesaj deja" în direcţia soluţionă VIETN AM UL DE SUD. — ţiilor pacifiste ale tineretn-
substanţial pe cea a opini sînt o expresie a democra personal din partea preşe rii crizei. El a afirmat că Comileîut Central al U lui american deplin svec's
ilor diferite. De aceea, ne-a ţiei existente aici, a avanta dintelui Houari Boumedie- Statele Unite doresc „să niunii Tineretului pentru în acţiunile lor.
fost mai uşor să vedem cum jelor pe care le oferă siste ne. joace un rol constructiv" în
se pot rezolva în comun mul său social-politîe, a e această zonă, fără a se sub
problemele ce preocupă în forturilor poporului român TRIPO LI. — Preşedinte stitui mediatorului O.N.U.,
prezent atît de mult ome de a se afla în pas cu ţă le Republicii Africa Centra Gunnar Jarring. HAVANA. — Preşedintele Republicii
nirea : pacea şi securitatea. rile cele mai avansate. Toc lă, Jcan Bcdcl Bokassa, va Cuba, Osvaldo Dorticos, l-a primit vineri
O deosebită impresie, au mai cunoaşterea acestei rea face, începînd de la 28 a- CARACAS. — In Vene la Havana pe Nikolai Raibakov, vicepre
spus parlamentarii italieni, lităţi permite dezvoltarea le prilic, o vizită oficială în zuela continuă demonstra şedinte al Consiliului de Miniştri al
ne-a lăsat-o intîlnirea cu găturilor de colaborare fruc Libia, a anunţat agenţia ţiile studenţeşti organizate U.R.S.S., preşedintele Comitetului de
preşedintele Consiliului de tuoasă dintre Italia şi Româ M.E.N. in semn dc protest faţă de Stat al Planificării, care se află în Cuba
Miniştri, Ion Gheorghe nia. actualul sistem de invâţâ- în fruntea unei delegaţii guvernamenta
Mai zer, a cărui viziune a Numeroasa asistenţă, prin WASHINGTON — Secre mint şi creşterea costului le Cu acest prilej, precizează agenţia
supra relaţiilor internaţio tre care şi Umberto Terrac- tarul de stat al S,U.A„ Wil- vieţii. In urma ciocnirilor TASS. preşedintele Dorticos şi Nikolai
nale şi bilaterale contempo cini, preşedintele Grupului liam Rogers, a anunţat vi dintre demonstranţi şi po Baibnkov s-au informat reciproc cu pri
rane este remarcabilă. Am Partidului Comunist. Italian neri, in cadrul unei confe liţie. doi tineri au fost ucişi vire la planurile de dezvoltare a colabo
putut astfel să înţelegem cu din Senat, a vizionat apoi rinţe de presă, că va vizita, şi mai mulţi răniţi Cele rării economice dintre Cuba şi Uniunea
mai multă claritate de cp cu interes cîteva filme do in prima săptămină a lu mai grave incidente, rela Sovietică.
politica 'României se bucu cumentare despre România nii mai, Republica Arabă tează agenţia Associated
ră astăzi de mult prestigiu de azi.
V_________________________________
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. E)r. Petru Gro2a, or. S5, Telefoane or. 123 17 şl 1 15 88, Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva. âi 065