Page 88 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 88
V .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA' Preşedintele Consiliului de Stat,
Nicolae Ceauşescu, a primit
pe ministrul corner ţuiui
al S.U.A., Maurice Stans
Preşedintele Consiliului de tru politica comercială exter
Stat al Republicii Socialiste nă.
România. Nicolae Ceauşescu. Ministrul Maurice Stans a
a primii la 26 aprilie pe Irnnsmi* preşedintelui Consi
Maurice Stans. ministrul co liului de Stat. N i c o I a e
merţului al S.U.A., care face Ceauşescu. un mesaj din
e vizită în ţara noastră. partea preşedintelui S.U .A ,
La primire au participat Richard Nixon.
Cornel Burtică, ministrul co In cursul convorbirii care
merţului exterior, Ion Roma a avut loc, au fost abordate
nii şî Gheorghe Oprea, con unele aspecte ale stadiului
silieri. Nicofae Fînanţu, di actual şi perspectivelor schim
rector general în Ministerul burilor comerciale dintre
Comerţului Exterior. România şi S.U.A., sublinîin-
A luat parte Leonard Me- du-sc interesul comun pentru
eker, ambasadorul S.U.A. la dezvoltarea reciproc avanta
Bucureşti. joasă a cooperării economi
Oaspetele a fost însoţit de ce. A avut loc. de asemenea,
Robert McLellan, adjunct al un schimb de vederi asupra
unor probleme ale vieţii po
ANUL XXIII. Nr. 5069 MARTI 27 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI ministrului comerţulni S.U .A , litice internaţionale.
şi Lawrence Fox. adjunct al întrevederea s-a desfăşurat
asistentului ministrului pen într-« atmosferă cordială.
IERI S-A DESCHIS IA DEVA EXPOZIŢIA 1 Cu planul pe 4 Şedinţa biroului Comitetului
luni îndeplinit judeţean de partid
„50 DE ANI SUB FLAMURI j i Uzina „Victoria" Ieri «a nvut loc şedinţa bi treprinderea de construcţii
Călan
j Antrenaţi în întrecere, roului Comitetului judeţean siderurgice Hunedoara pentru
organizarea muncii în scopul
; furnaliştîi, turnătorii şi Hunedoara nl P C R. Au luat anei mai bune coordonări a
parte membrii şi membrii su
j corsarii dc la Uzina „Vic- pleanţi ai biroului Comitetu activităţii economice.
DE PARTID BIRUITOARE" i rîoasa aniversare a semi- lui judeţean de partid, cadre judeţean Hunedoara al Orga
j toria" Călan întimpînă glo-
Consiliului
2. Contribuţia
dc conducere de ia întreprin
j centenarului partidului
cu
nizaţiei pionierilor la îmbu
derea de construcţii siderur
j realizări demne de eviden-
nătăţirea acţiunilor educative
j ţiat. Depăşind cu mult an- gice din Hunedoara şi de In în şcoli.
Consiliul judeţean al Organi
j gajamentuî asumat în cin- zaţiei pionierilor, activişti dc In problemele analizate, au
j stea marii sărbători, ei au partid. fost stnbilite măsuri corespun
Ieri s-a deschis la Deva tăzi imn de slavă, de dra : repurtat şî un nou succes: zătoare.
expoziţia „50 de ani sub goste şi adîncâ recunoştinţă. j îndeplinirea cu 5 zile tna- Au fost analizate : In continuare, biroul Comi
flamuri de partid biruitoa „Crearea partidului co ; inie de termen a sareini- l. Preocuparea comitetului tetului judeţean a rezolvat Li
re". Manifestare de înalt munist. detaşamentul de n- : lor de plan pe primele pa de parlid şi a organizaţiilor nele probleme curente ale ac
prestigiu. închinată sărbăto vangardâ al clasei munci : tru luni ale anului. dc bază ale P.C.R. de la în tivităţii de partid din judeţ.
ririi gloriosului semicente toare, pc baza ideologiei
nar al Partidului Comunist marxist-leniniste, a eonsli- 1 Pînă la finele lunii apri-
Român, expoziţia, organiza tuit un moment de cea mai 1 lie se va realiza peste sar
tă sub auspiciile Comitetu mare importanţă în istoria ! cinile de plan o produc-
lui judeţean Hunedoara al proletariatului din Româ j ţie globală in valoare de Pentru buna a
P.C.R , oglindeşte intr-un nia". Cuvintele secretarului | 8.5 milioane Ici, iar la pro
impresionant panoramic ce general, reproduse pe unul ; duetîa marfă vindută şi m
le mai bogate, mai pline dc din panouri, străbat ca un i încasată aproape 10 mili-
sensuri şi semnificaţie file fir roşu întreaga suită de j oane Ici.
de istorie, de luptă şi mun exponate dedicate celor 50 i I.P.B. Bîrcea utilajelor - producţie sporită
că, de măreţe împliniri şi de ani de glorioasă existen
luminoase perspective ale ţă a P.C.R., cele mai repre | Şi întreprinderea de
meleagurilor hunedorene în zentative aspecte privind j prefabricate din beton Hîr-
glorioasa jumătate de veac lupta şi activitatea organi j cea raportează realizarea
de existenţă a partidului zaţiilor de partid, a mun : sarcinilor dc plan aferente de piese de schimb
nostru comunist. citorimii. ţărănimii şî inte j primelor 4 luni din acest
La festivitatea deschiderii lectualităţii din judeţul Hu \ an. Pină in ziua dc 23 a
expoziţiei au luat parte to nedoara in jumătatea de I prilie ac. colectivul între- Tn cadrul complexului de — A fost un început mo
varăşii Ioachim Moga, prim- veac trecută de la istoricul | prinderii a reuşit să depă- activităţi productive desfăşu dest — ne relata maistrul Pe
secretar al Comitetului ju act al creării Partidului Co j şească angajamentele asu- rate la Atelierele centrale tru Tod. din cndrul sectoru
deţean de partid, preşedin munist Român. j mato pe întreg anul 1971, Crişcior. s-au conturat de lui maşini-unelte. Am ales
tele Consiliului popular ju Cu viu interes şi emoţie j îndeplinind totodată sarci- curînd primele posibilităţi dc moi întîi oamenii care au
deţean. Aurel Bulgărea, Dn- sînt urmărite documentele î nilc de plan ce reveneau introducere în producţia dc dovedit o bună pregătire pro
vid I.azâr, Ştefan Almâşan, originale, reproducerile, fo i întreprinderii pînă în ziua serie a pieselor de schimb fesională. Apoi. împreună cu
secretari aî Comitetului ju tografiile. manifestele şi alte ; de 8 Mai. destinate perforatoarelor din ci. om pu; la punct tehnolo
deţean de partid. Vichentc materiale de arhivă care i ; Acest important succes dotarea unităţilor miniere. giile de fabricaţie, acordînd
Bălan, prim-vicepreşedinte lustrează. crearea P C .R , la j va permite colectivului de Hărnicia. munca plină de o deosebită 'atenţie modului
al Consiliului popular jude 8 Mal 1921. procesele revolu aici să realizeze în cinstea abnegaţie, caracteristice lînă- dc execuţie pentru fiecare
ţean, membrii biroului ţionare care au precedat şi semicentenarului partidu ruluî colccliv angrenat în reper în parte.
Comitetului judeţean’ de urmat acestui măreţ eveni lui peste 3 000 mc prefabri- marca întrecere închinată se Astăzi această nctivitnie a
partid, vicepreşedinţii şi ment istoric, cu puternice | cate din beton. reprezen- micentenarului partidului, au primit noi parametri In hala
membrii Comitetului exe rezorranţe în ţinutul Hune j tind o producţie suplimen* avut drept rezultat sporirea mnşinilor-unelte. unde se e-
cutiv nl Consiliului popular doarei. In acest context, sînt şi diversificarea producţiei, xeculâ majoritatea reperelor,
judeţean. Au fost, de ase înfăţişate documente şi fo ! tară de peste 4 milioane realizarea unor repere care eşti pus dc la bun început in
menea, prezenţi conducători tografii de o mare expresi | Iei. necesită un înalt grad de faţa muncii oamenilor. ridi<o-
dc întreprinderi şi instituţii, vitate privind participarea iă In cotele perfecţionării.
ai organizaţiilor de masă şi minerilor din Valea .fiului, măiestrie profesională. Toţi cei caro mînniesc strun
obşteşti, activişti de partid a feroviarilor din Simerin gurile. maşinile dc alezat şi
şi de stal, numeroşi oameni şî a altor detaşamente mun rectificai au privirea încor
ai muncii. citoreşti la grevele şi fră Tovarâţul Ioachim Moga taie panglica inaugurolâ a ex poziţiei. " A da tâ asupra bucăţi lor dc me-
Cuvîntul de deschidere a mântările ce au avut loc în A ÂPĂRUT t.-il din care încep să prindă
fost rostit de tovarăşul Şte perioada 1920— 1921. culmi Joria 1 ţi oameni ai muncii tării şi pericolului dc fasci Luminosul August 1944, conturun alic şi alte repere.
fan Almâşan, care a făcut nate prin Congresul de con din judeţ în perioada 1921 — zare a ţării a tuturor forţe care a deschis o eră nouă Şp-inul cade strîns ca în-
o succintă prezentare a ex stituire a partidului marxist- 1928. lor înainţate, progresiste şi în făurirea şi dezvoltarea \ r-o spirală. k lâsînd drum
poziţiei. leninisf al clasei muncitoa Un moment glorios în is democratice ale ţării. Docu României noi, este bogat re
re din România. toria bătăliilor de clasă ale liber cuţitelor burghiclor
Tovarăşul Ioachim Moga mentele de o deosebită va prezentat în expoziţie prin şi frezelor care urmăresc
taie apoi panglica inaugu Anii ce au urmat creării proletariatului român, sub loare istorică prezentate in documente şi imagini care la milimetru cotele înscrise
P.C.R. au fost marcaţi de un conducerea partidului, îl cadrul expoziţiei stau măr atestă participarea comuniş
rală. invilînd oaspeţii să v i * * în dcsene!c de execuţie
puternic proces de creştere constituie eroicele lupte ale turie luptei partidului co tilor. a populaţiei meleagu
ziteze sălile expoziţiei. şi întărire a rîndurilor parti minerilor din Lupeni din munist din acea perioa rilor hunedorene la înfăp 1 — Reperele au fost repar
★ dului, de maturizare politi august 1929. Acestui eveni dă. Dc o mare forţă evo tuirea insurecţiei armate, la tizate pc oameni în funcţie
Intrarea în expoziţie este că a clasei muncitoare, de ment, expoziţia îi consacră catoare sînt documentele ca luptele de pe frontul anti dc calificarea fiecăruia — ne
dominată de stema Partidu activitatea neobosită a or documente de o autentică re relevă constituirea la Ţe- hitlerist, pentru instaurarea H U NED O R E relata maistrul Tod Mai
ganizaţiilor partidului pen expresivitate privind crunta guvernului de largă concen mult. menţinînd o continui
lui Comunist Român, portre bea — la 6 decembrie 1933
tru făurirea şi consolidarea exploatare a minerilor, ac —, sub legendarul gorun al trare democratică condus de tate în exeruţic — adică a
tul tovarăşului Nicolae unităţii de acţiune a prole tivitatea desfăşurată de co lui Horia, a Frontului popu eminentul patriot şi om dc SU P LIM EN T P O LIT IC . SO C IA L, C U L T U R A L A L celaşi muncitor să lucreze un
Ceauşescu. secretarul gene tariatului şî a alianţei cla munişti, momentul bătăliei lar antifascist, în care par stat, dr. Petru Groza, pen Z IA R U L U I „DRUM UL S O C IA L IS M U L U I', INCIM NAT singur reper — om reuşit să
ral al partidului, conducăto sei muncitoare cu ţărăni greviste şi reprimarea ei tidul comunist a reunit în tru realizarea, sub conduce A N IV ER S A R II S EM IC EN T EN A R U LU I P A R T ID U LU I. realizăm u specializare mult
rul iubit al poporului ro mea şi alte categorii de oa sîngeroasâ de către călăii jurul său, pe o platformă rea PC .R ., a actelor revo DIN CU PRIN S : .O jumătate dc secol sub stindardul în mai rapidă a fiecăruia.
exploatatori, mărturii din luţionare din primii ani ai
mân. meni aî muncii, de nume presa vremii despre solida comună, cele mai de progre puterii populare şi pen flăcărat al inarxism-leninismului", .Partidul — societatea
masă
siste
organizaţii
Prima sală a expoziţiei roase ridicări la luptă îm ritatea poporului român şi şi obşteşti. In continua tru trecerea la construirea — democraţia, o autentică dialectică marxistă în acţiune". UnuoreJn pag. d 3-a)
este consacrată glorioasei potriva exploatării. Această a proletariatului internaţio re, luăm cunoştinţă, prin socialismului. Panourile con „File din cronica luptei comuniştitor pc pămîntul Hunedoa
rei", .Ştiinţă şi conducere", „Confruntarea de opinii — pro-
istorii de o jumătate dc perioadă este bogat ilustrată nal cu lupta minerilor din intermediul exponatelor de sacrate acestei perioade de
Valea .Jiului. pe panouri şi din vitrine, pulsor al progresului social", .Meditaţii pe tărimul cultu * TELEX * TELEX * TELEX
veac de lupte şi victorii, de în expoziţie printr-un vast puternic avînt revoluţionar rii", „Zile de neuitat şi de grea încercare". .Dacii în cerce
Călite în focul acţiunilor despre lupta şi jertfa comu M
slujire cu neţărmurit devo material documentar V izi revoluţionare din anii 1929 niştilor din anii negri ai dic fac să reînvie în memoria tarea arheologică hunedoreană", .Valorificarea folclorului LA BRAŞOV. UN NOU | %
tament a celor mai înalte tatorii fac cunoştinţă cu do- 1933, organizaţiile partidu tătarii fasciste şi râzboiulu vizitatorilor anii de luptă şi în activitatea culturală dc masă", „Microretrospectivă lite p TR A C TO R G REU . 4
idealuri ale progresului, de cumente-manifeste. broşuri, lui îşi intensifică activitatea pentru libertatea şi indepen rară hunedoreană", poezie, proză, reproduceri de artă. D E 150 CP -
Suplimentul, tipărit într-o grafică adecvată, în culori, sc
către Partidul Comunist Ro ziare, fotografii — care pre în rîndul maselor, pentru denta patriei, pentru elibe găseşte de vînzare la chioşcuri şi unităţi dc difuzare a pre Constructorii dc trac
mân, căruia naţiunea noas zintă aspecte legate de unirea într-un front comun rnrea României de sub ju (Continuare'?n pag.:a 2*o) sei din localităţi ale Judeţului nostru. toare din Rraşov au ri
tră socialistă îi închină as lupta comuniştilor şî a ce- dc luptă împotriva exploa gul fascist. 32 pagini — 2 Iei. dicai puterea tractoru
lui greu de la 130. la p
r 150 CP. Noile tractoare
y şi-au şi făcut apariţia »
pc şantierele de con
Fiecare zi este hotărîtoare pentru soarta recoltei de porum b r» strucţii. s n
Azi intră în folosinţă y 4 PRIM A CURSA A E 0
FO ST RODNICA
TOATE F O R Ţ E L E LA SEMANAT! tului frigorific din Tul- —
La danele antrepozi
•
♦ cca a acostat traulerul
„TrotuşuT, înapoiat din
y prima sa cursă de pro y
- ducţie cu o încărcătu 9
Deşi simbătă şi duminică vremea a fost instabilă, au se cuvin, dc asemenea, la a- deşi aici ploua destul de ta prilie a.c nu a dat nimănui
Duminică, in prezenţa u reia au concurat mai multe existat totuşi condiţii favorabile ca pe ogoare să se des dresn mecanizatorilor Aurel re. Pe cîmp, unde suprave satisfacţie. Comuna Bretea ră dc 510 tone dc peşte •4
nui numeros public, a avut unităţi industriale şi dc făşoare o activitate intensă la pregătirea terenului şi la în- Hergan. Gheorghe Petrutâ. ghea activitatea mecanizato Română, în ansamblu, prezin arcan ic şi 19 tone făină »
dc peşte. Celelalte trau-
loc festivitatea dării în ex construcţii din judeţul nos sămînţarea porumbului. Realizările nesatisfăcătoare înregis Ton Fâţan, Simion Ştefoni. rilor, am întîlnit-o şi pe ingi tă o mare îâmînere în urmă Icre româneşti navi Uf
ploatare a noii autogâri din tru. trate la semănat in uncie unităţi impuneau şi impun să Dorin Nendrean, Ion Taşcâ şi nera Doina Wurm. în ceea ce priveşte însâmîn- Ie ghează în zonele dc •
iri
Deva. La festivitate a luat Amplasată in imediata nu se piardă nici o clipă pricln |că, să fie mobilizate zilnic în Ion Puşcă, a şefului secţiei Dacă cu două sâptâmîni în ţatul porumbului. In timp ce pescuit din nordul A-
parte tovarăşul Ştefan A l apropiere a slaţiei C F R cimp toate forţele şi mijloacele in vederea terminării grab de mecanizare. Puiu Ştefoni, urmă Ia C.A.P Bâieşti am # tlnnticului şi apele in- •i
*
mâşan, secretar al Comite construcţia modernă a a nice a acţiunii respective. Cum s-a materializat insă acest şi a inginerului şef de la C A P. intilnit o tăcere deplină, la la C A P . Bretea Streiului tcrnaţionalc din apro-i *
tului judeţean Hunedoara cestei „porţi a oraşului" vi deziderat în cursul zilei de duminică. 25 aprilie a.c., pe Silvaş, Constantin Coţolan. propriu şi la figurat, dumini — pierea coastelor Africii!
al PC .R . Au fost prezenţi ne să aducă, pe lîngâ linia ogoarele judeţului nostru ? lată întrebarea la care au cău care duminică au realizat se că, 25 aprilie a.c., s-a făcut - Ui dc vest.
lucrători din cadrul între arhitectonică elegantă, un tat răspuns reporterii ziarului prez.enţi intr-o seric de uni mănatul porumbului pe ulti o mobilizare exemplară la (Continuo* in pog o 3- 2 »
prinderii de transporturi plus de funcţionalitate şi tăţi agricole. mele hectare. muncă pe ogoare. Tractoriştii * TELEX * TELEX * TELEX
auto Deva. constructori ai confort. Amănunte despre Pe tarlalele C A P. Leşnic, Emil Racoviţean şi Petru So
şantierului Deva aparţ-inînd noua nutogarâ am solicitat S-A LUCRAT CU MULT SPOR cinci tractorişti au muncit cu ra au lucrat cu două semă
I.C T . Timişoara, reprezen tovarăşului losif Buleo care spor, duminică, cit a fost 2iua nători la însâmînţarea po
tanţi ni organelor locale de ne-a relatat : de lungă. Numele lor : Ion rumbului, iar Gheorghe Albu
partid Şt de stat. — Tot ce s-a construit Din primele ore ale dimi cîmp inginerul unităţii, Eea- Nelegn. Achim Scheau, L u şi Dumitru Poamă erau pre
După tăierea tradiţionalei nici este destinat cetăţeanu neţii. pe ogoarele cooperati teidna Crâciunescu, precum cian Bobar, Remus Josan şi zenţi la arat. Consemnăm tot
panglici, cei prezenţi au lui. călătorului. In această velor agricole din Sîntâinânn- şi cooperatorii Olivia Poienar Aurel Cătălina. Mecanizatorii odată aportul brigadierului
fost conduşi în salonul auto- idee s-a ales amplasamen Orlca şi Sâlaşu de dos se şi Floarea Ţit. Preşedintele Simion Biriş şi Octavian Şin- Bâiuţ Hâlmagi şi al coope
gfirii dc către directorul în tul care le uşurează oame putea mtîlni o activitate fe cooperativei. Andrei Stan, ne dca au arat continuu pe tar ratorului Costa Nandra, pre
treprinderii de transporturi nilor continuarea călătoriei brilă la pregâliren terenului spunea că, lucrîndu-se în lalele C A,P. Cîmpuri Surduc, cum şi al inginerului şef, Ra-
auto, tovarăşul losif I3u)en. cu autobuzul din imediata şi l.i semănat. Sub suprave ritm intens. în cel mult trei
Felîcitînd constructorii pen apropiere a gării, fără să mai gherea inginerului şef, Ilie zile se va încheia semănatul iar la C.A.P. Burjuc, tractoa veca Trif, la buna desfăşu
tru realizarea acestui fru fie necesare deplasările inuti Ştefănie. la brigada din Cfo- porumbului. rele n-au stat nici o clipă — rare a lucrărilor.
mos edificiu de larg interes le în oraş. In aceste condiţii, peia a C.A.P Sîntâmâria-Or- Cu mult spor s-a acţionat
cetăţenesc, tovarăşul Şte se ponte realiza o mai bună ieo se efectua însâmînţorea po şi pe ogoarele cooperativei INTERES ŞI... DEZINTERES
fan Mmăşan le-a urat rumbului cu maşina S .P .C -(3 agricole din Sâlaşu de Sus.
lucratorilor din transportu corelare a orarului autobu pe ultimele l»l hectare, cîte Constantin Bal, Nicolae Mi La C.A.P, Vilccle. dumini zatorilor, in cursul dimineţii
rile auto noi succese în ac zelor cu mersul trenurilor, au mai rămas pină la înde cii, losif Tripşa, Victorian Mi- că s-a lucrat din plin. Pentru şi dupâ-amj ezii. a îngineru-
tivitatea lor destinată satis evident, în interesul cetă plinirea integrală a planului. tucâ. Gheorghe Dohotaru sînt mecanizatorii din secţia Chi- lui şef al C A .P , Dan Ta-
facerii cerinţelor oamenilor
ţenilor. De asemenea, am remarcat doar cîţiva din cci unsprezece tid care deservesc această buia.
muncii, linie pe care se în cooperativă a fost o zi plină.
scrie Şi construirea noii interesul şi răspunderea cu mecanizatori care au ţinut ca Cu trei tractoare s-a lucrat la O situaţie alarmantâ s-a
autogâri A fost vizitată care mecanizatorul Sebastinn duminică să contribuie cu discuit, iar cu unul la însâ- întîlnit însă la C .A P . Bretea
apoi construcţia, cu amena (Continuo* ţ in' pqg. a 3*oJ Sora lucra la semănat pe dăruire la grăbirea pregătirii mînţatul porumbului Con Română şi Ruşi (brigada ALEXANDRU VADAN :
jările ei, la realizarea că
tarla lele C A P. Sâlaşu de terenului şi a însâmlnţârii semnăm ca un aspect pozitiv Ruşi). Activi tatea depusă de — Aram, nu arăm, arăm... Ba nu, Facem întreţinere.,.
Jos. Se aflau prezenţi in porumbului. Cuvinte de laudă prezenţa în mijlocnl mecani mecanizatori în ziua de 25 a-