Page 89 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 89
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5069 6 MARJI 27 APRILIE 1971
2
50 D E A N I SUS HAM URI ŢĂRI CONSACRAT!
D E P A R T ID B IR U IT O A R E"
tuirea programului de dez strălucită confirmare în toria* Câlan, C E .I L . Deva,
voltare economică şl social- creşterea bunăstării materia „Vidra* Orâştie, unităţile
culturalâ trasat de partid. le şi spirituale, în chipul producătoare de materiale
Beneficiind în întreaga nou, demn al localităţilor a de construcţii, din industria
perioadă a edificării socia cestor străvechi meleaguri. locală, comerţ şl cooperaţie,
muncă pllnâ de abnegaţie, liste de un uriaş volum de Sînt de o puternică forţă de precum şi constructorii şi Incursiune în Istoria scrisă
aportul adua de mineri, si- investiţii, ce se ridică la convingere graficele şi ima proiectanţii djn Judeţ. Cîte-
derurgiştiţ, constructori, de peste 36 miliarde lei, din ginile care arată că astăzi, va panouri, bogat ilustrate, sub flamura partidului
toţi oamejnîl muncii din Ju care 12,6 miliarde lei nu în judeţ, fiecare al treilea oferă vizitatorilor Imaginea
deţul Humedoara — români, mai în cincinalul precedent, locuitor este salariat, că în progreselor înregistrate pe
maghiari, germani ol de alte Judeţul Hunedoara a deve ultimii 10 ani salariul me târîmul ştiinţei, învăţămîn- 500 de tineri, în majoritate elevi, au participat,
naţionalităţi —, în frunte cu nit, prin marile obiective e diu a sporit cu 69 la sută, tuluî, culturii, ocrotirii să duminică, în sala cinematografului „Patria" din
comuniştii, la industrializa conomice construite, unul ridicîndu-se în ultimul an nătăţii, sportului. Deva, la faza finală a concursului cu tema „Lupta
rea socialistă a ţării prin în din cele mal industrializa al cincinalului trecut la înlănţuirea dinamică de poporului nostru sub conducerea Partidului Comu
deplinirea primelor planuri te Judeţe ale ţârii. 1 720 lei. Intre 1951-1970 nu imagini revelatoare ale pre nist Român pentru eliberare naţională şi socială",
cincinale, la cooperativiza Cu justificate sentimente fost construite şl dale în zentului socialist este înca organizat de Comitetul Judeţean al U.T.C. In cola
rea agriculturii, dezvoltarea de satisfacţie şi mîndrie vi folosinţă oamenilor muncii drată în aureola perspecti borare cu întreprinderea cinematografică judeţea
Jnvâţâmîntulul şl culturii, zitatorii trec în revistă gra din judeţ peste 46 000 de a velor luminoase prefigurate nă, în cadrul amplelor manifestări consacrate ani
la înflorirea patriei socia ficele, panourile, exponate partamente, la care se adau de programul elaborat de versării semicentenarului partidului. întrecerea, care
liste. le şi imaginile care ilus gă cele 23 000 de case, rea Congresul al X-lea al P.C.R., pînă la această fază a antrenat sute de tineri din
Inffiptulrea neabătuta a trează marile realizări din lizate din venituri proprii, program al edificării socie judeţ, a fost, de fapt, o emoţionantă evocare, des Lucrările artiştilor plastici-
politicii ştiinţifice, marxlst- cincinalul 1966— 1970. fapt ce atestă că în această tăţii socialiste multilateral prinsă dintr-o suită de filme româneşti, care în
leninlste a partidului de Aceasta este oglindită în ex perioadă fiecare a treia fa dezvoltate pe pâmîntul ro făţişează lupta dusă de poporul nostru aub condu
dezvoltare accelerată, armo poziţie printr-un şir de pa milie a beneficiat de o lo mânesc. cerea P.C.R. pentru drepturi şl libertăţi democra
nioasă a forţelor de produc nouri care arată ponderea cuinţă nouă. Corespunzător Expoziţia „50 de ani sub tice Membrii echipajelor ajunse în această fază a
ţie, de valorificare amplă a creşterii veniturilor şi pu flamuri de partid biruitoa întrecerii — reprezentanţii tinerilor din oraşul Orâş un omagiu adus luptei
marilor resurse naţionale, Judeţului In economia naţio terii de cumpărare a oame re", prin bogăţia filelor de tie (Cornel Andrişoiu, Mihal Deeeanu, Nlcolae Po-
de ridicare a tuturor Jude nală, rolul ei preponderent nilor muncii, volumul măr istorie, prin tematica de pescu), ai Liceului din Simerla (elevii Marla Todor,
ţelor şl localităţilor la un în producţia de cărbune, mi furilor desfăcute populaţiei profunde semnificaţii, prin I
înalt nivel de progres eco nereuri, cocs, fontă, oţel, la din Judeţ a sporit de 8.6 măreţia realizărilor de pînă Octavinn Todeasâ, Em ilia Erdell) şl al Liceului „De- i I I I •
cebal" din Deva (elevi! Llviu Paralescu, Mihaela Sîn-
nomic şl social, conferă as minate, energie electrică, ori faţă de anul 1950. Toate acum şi a obiectivelor de timbreanu, Eugen Schwartz) — au dovedit, pe par
tăzi Judeţului Hunedoara un dinamica accelerată a creş acestea demonstrează încă o viitor, prin modul de orga cursul întrebărilor de bază şl de baraj, nu numai şi muncii poporului
loc de cinste şl de răspun terii forţei Industriale a ju dată că ridicarea nivelului nizare şi prezentare, consti o temeinică pregătire şi cunoaştere a filmelor româ
dere în peisajul înfloritor al deţului, a productivităţii şi de trai, creşterea gradului tuie în ansamblul său un neşti cu puternic suflu revoluţionar, dar şl o bună
României socialiste de as eficienţei muncii. Sînt, de de civilizaţie al poporului generos şi înălţător omagiu stăpînire a momentelor de rezonanţă naţională din
tăzi. Cincinalul recent în asemenea, prezentate pe este ţelul suprem al între pe care comuniştii, oamenii lupta comuniştilor, desfăşurată in anii cînd parti
cheiat — cea mal densă eta larg succesele dobîndlte în gii politici a partidului. muncii de pe meleagurile dul activa In Ilegalitate. Răspunsurile lor au întregit condus de partid
pă de îm pliniri — înfăţişea dezvoltarea agriculturii Ju Expun, în secţiuni distincte, hunedorene îl închină Parti armonios tabloul Istoric oferit participanţilor prin
ză într-un amplu şl însufle- deţului. marile colective muncitoreşti dului Comunist Român, ani
ţitor tablou succesele de Politica înţeleaptă a parti din cadrul centralelor Indus versării semicentenarului său întrebările profesorului examinator, Gheorghe La-
prestigiu dobîndlte de oa dului, urmată şl înfăptuită triale Hunedoara, Petroşani glorios. zin care, şl de astă dată, a reuşit să facă din între D u m i n i c ă , la G a l e r i i l e d e K o v a c s , i n t i t u l a t ă „V i c t o r i e ".
menii muncii hunedorenJ, de neabătut, cu abnegaţie şl şi Deva, energeticienii de la lOAN MIRZA cere o amplă evocare a cronicii scrise între anii a r t ă a l e C o m i t e t u l u i j u d e Pictura le - a o f e r i t a r t i ş t i
puternica organizaţie comu dăruire de oamenii muncii Mintia, ehimiştii de la Orăş- LAURENJIU VISKI 1921— 1946. Momente semnificative din activitatea ţ e a n p e n t r u c u l t u r ă şi a r t ă lor d e v e n i p o s i b i l i t ă ţ i m a i
nistă a Judeţului în înfăp hunedorenl, îşi găseşte o tie, colectivele Uzinei „Vic Fotografii : VDRGIL ONOIU comuniştilor, ca cele din perioada imediat următoa d i n m u n i c i p i u l D e v a , a a v u t la r g i d e o g l i n d i r e a u n o r
lo c d e s c h i d e r e a e x p o z i ţ i e i a s p e c t e î n s e m n a t e d i n l u p t a
re grevei de la Lupenl (desprinse din filmul „Gol-
a r t i ş t i l o r p l a s t i c i d i n c e n a şi a c t i v i t a t e a o a m e n i l o r d e
gota"), care evocă evenimentele tragice ale ocupa
c l u l d e v e a n al U . A . P . , c ă r o p e a c e s t e m e l e a g u r i . S î n t
ţiei fasciste din timpul celui de-al doilea război
ra li s-au a d ă u g a t şi a lţi t r a t a t e s i m b o l i c f r ă m î n t ă r i l e
mondial („Străzile au amintiri"), participarea forţe c r e a t o r i c u n o s c u ţ i , d e d i c a t ă
lor patriotice la înfăptuirea Insurecţiei armate („Va s o c i a le , l u p t a p e n t r u d e s c ă
a p r o p i a t e i a n i v e r s ă r i a j u t u ş a r e d i n r o b i a s o c i a lă i m
lurile Dunării"), cele din anii de după eliberare b i l e u l u i p a r t i d u l u i . L a v e r b u r g h e z o -
pentru înfăptuirea reformei agrare („Setea"), au fost n i s a j a u p a r t i c i p a t t o v a r ă ş i i p u s ă d e r e g i m u l —
„ E v o c a r e "
m o ş i e r e s c :
cîteva din secvenţele concursului care au prilejuit I o a n Sirbw, ş e f u l s e c ţ i e i d e I o a n Ş e u , „ G r e v ă ' 1 — Mir-
publicului o incursiune impresionantă în trecutul p r o p a g a n d ă a C o m i t e t u l u i c e a B î t c ă , „O m o r s c u z a b i l "
încercat de fapte al acelora ce au luptat eroic sub j u d e ţ e a n d e p a r t i d , şi S a b i n şi „O r f a n i i " — I o a n P i r v a n ,
flamura partidului. B o t i c i u , v i c e p r e ş e d i n t e al „ L u p e n i '29" — l o s i f E n -
Juriul a fost obligat să recurgă la întrebări su C o m i t e t u l u i e x e c u t i v al C o n gel, „ G r e v ă " — P e t r u S u c i u ,
plimentare celor de baraj pentru a departaja echi s i l i u l u i p o p u l a r j u d e ţ e a n . c a r e s u r p r i n d e în p r i m p l a n
pajele, care s-au întrecut prin răspunsuri foarte c h i p u r i d u r e , b r ă z d a t e do.
bune. In cele din urmă, locul I l-au cîştigat repre R e l e v i n d e c o u l p r o f u n d pe s e m n e l e l ă s a t e d e m u n c a
zentanţii Liceului „Decebal" Deva, Iar locurile II şî c a r e l-a s t i r n i t g l o r i o s u l e - g r e a şi i s t o v i t o a r e , „ A n i d c
nr (de astă dată prin tragere la sorţi) au revenit v e n i m e n t al s e m i c e n t e n a r u r e s t r i ş t e “ şi „ G ă r z i p a t r i o
echipajelor din Simeria şi, respectiv, Orâştie. Am lui in r î n d u l p l a s t i c i e n i l o r tice " — V i c t o r M i h ă i l c s c n .
remarca prezenţa meritorie a reprezentanţilor liceu d e v e n i ca şi al c e l o r I m a g i n e a c o m p l e x ă , a m p l ă ,
lui „Decebal", a căror evoluţie am urmârlt-o de la d e p e î n t r e g c u p r i n s u l a l u p t e i şi m u n c i i p o p o r u l u i
faza pe şcoli, care de atunci s-au remarcat prin se j u d e ţ u l u i , c e a g e n e r a t n o s t r u , a v î n d in p r i m e l e r î n -
riozitatea acordată concursului atît prin răspunsuri o a d e v ă r a t ă e m u l a ţ i e c r e a d u r i c o m u n i ş t i i , e c o m p l e t a
frumos formulate, cît şl prin ţinută scenică şl vesti t o a r e c o n c r e t i z a t ă m l u c r ă r i tă p r i n i n t e r m e d i u l a r t e i d c
mentară. d e p i c t u r ă , s c u l p t u r ă , g r a i z b î n z i l c c u c e r i t e , d u p ă p r e
Faza finală a întrecerii de duminică a oferit su fi c ă , t o v a r ă ş u l C l e m e n t e l u a r e a p u t e r i i p o l i t i c e d c c ă
telor de tineri şi vizionarea a două pelicule cinema C o n s l a n d i n , p r e ş e d i n t e l e C o tr e c l a s a m u n c i t o a r e , pc
tografice i filmul documentar „Lucrările celui de-al m i t e t u l u i j u d e ţ e a n p e n t r u p l a n e c o n o m i c , s o c i a l - c u l t n-
IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist" şi c u l t u r ă şi a r t ă , a i n v i t a t o a s r a l : I n f l o r e s c e n ţ ă " — M i r -
realizarea artistică de prestigiu „Haiducii lui Sapte- p e ţ i i să v i z i t e z e e x p o z i ţ i a . c e a B i t c ă . „C o n s t r u i m " şi
cai“. P r i v i t o r u l e s t e i m p r e s i o „ O m a g i u H u n e d o a r e i " — l o
LUCIA LIGIU n a t d e c ă l d u r a şi a c u r a t e ţ e a s i f E n g e l . „ S ă r b ă t o a r e " <lî-
c u c a r e a u f o s t s u r p r i n s e a s
n o g r a v u r ă ) — I o a n A. Ho-
Premiul fntîil p e c t e d i n l u p t a m u n c i t o r i m i i z e ş a n , „ O m a g i u a r t e i p o p u
h u n e d o r e n e , c o n d u s ă d e c o
m u n i ş t i , r e a l i z ă r i l e o b ţ i n u t e lare" ( p i c t u r ă in u l c . i l A -
d r i a n M a t e c s c u . . M o n t . o r i "
Zilele trecute s-a încheiat întrecerea republicană d e p o p o r u l r o m â n , a t m o s f e
şi S ă r b ă t o a r e " — P e t r u S u
a brigăzilor artistice de agitaţie, largă manifestare ra c o n s t r u c t i v ă d i n z i l e l e ciu, ,,O m a g i u construc
dedicată semicentenarului partidului. Juriul, alcă n o a s t r e . S e i m p u n î n p r i torilor" — Tiron îht-
tuit din regizori, critici dramatici, artişti, persona m u l r î n d in e x p o z i ţ i e c e l e di u. T o a t e a c e s t e a e x p r i m ă
lităţi marcante din domeniul artei şi culturii, a acor d o u ă l u c r ă r i d e s c u l p t u r ă in în a c e l a ş i t i m p ata$amrn(ul
dat premii şi menţiuni unuî număr de 75 de brigăzi lemn masiu: . j M p e n i '20" a p l a s t i c i e n i l o r c e n a c l u l u i d e
artistice. 15 formaţii au primit premiul I şi titlul de lu i N i c o l a e A d a m ( O r ă ş l i e ) v e a n la m a r c a operă d e e d i
laureat. Printre formaţiile laureate se numără şî şi „G e n e r a ţ i i " d e I o a n $ c u f i c a r e a sociefâf.ÎT s o c i a l i s t e
brigada artistică aparţintnd Casei de cultură a sin ( D e v a ) , c a r e ne a d u c a m i n în p a t r i a n o a s t r ă , p c c a r e
dicatelor din Petroşani — premiul întîi obţinut răs t e p r i n a m p l o a r e a lo r d e p o p o r u l o î n f ă p t u i e ş t e cu
plătind pe deplin munca şi talentul artiştilor ama a r t i s t u l p o p o r u l u i V i d a G â s u c c e s s u b c o n d u c e r e a î n ţ e
tori din Valea Jiului. za . M a i a m i n t i m aici s c u l p l e a p t ă si c l a r v ă z ă t o a r e a
t u r a tn c i m e n t a lui E r n e s t p a r t i d u l u i .
în învingătoare (nu fără emo stîngo portarului Florea. Gol
ţii) şi datorită greşelilor teh- ca la Mexic !... Primul gol nl PRON OSPORT
DIVIZIA M * T jg 4 nico-tactice ale adversarului. Victoriei a fost înscris de
Pentru că tot dintr-o greşeală Soos (min. 15), din pasa lui
Concursul spc-clal din 25 aprilie
a localnicilor s-a înscris şi al Bambuleae, care a recuperat 1371 :
G F. R. Timişoara - Jiul 1-2 iova 1—0 ; Steaua — U.T.A. 3—0 ; „U“ Cluj — Pe 80). La o lovitură liberă de la mingea prost respinsă de por 1. Steaua - U.T. Arad
doilea gol al gazdelor (min.
R E Z U L T A T E : Steagul roşu — Universitatea Cra-
mare
tarul Florea Gafă de
3-0 i
trolul 1— 1 : Farul — Di na mo Bucureşti 2— 1 ; S. C. circa 30 metri de poartă, de portar ! Pentru Mureşul a în 2. F. C. Argeş — Progresul 1
Bacău — C.F.R. Cluj 0—0 ; Rapid — Politehnica 2— 1; venii, subestimînd probabil scris Popescu (min. 37), care 3. C.F.R. Tim işoara — .Mul
3-0 1 I
forţa şutului lui Bambuleae,
a reluat mingea respinsă din
C.F.R. Timişoara — Jiul 1—2 ; F.C Argeş — Progre
F e l i c i t ă r i ! sul 3—0. n-au făcut un zid numeros, rădăcina barei, la un şut vio 1. S. C. BncAu — C.F.R. Cluj X
1-2 2
permiţînd infiltrarea In el a
lent al lui Szekely. (In repri
C LA SA M EN T U L
unui adversar care, In mo za secundă, gazdele au avuta 5. Farul — Dlnnmn 0-0 .v X
1. Rapid Bucureşti 21 9 10 2 24—13 28 mentul şutului, a produs bre
La cîteva minute după în tin şl Naldln. Gazdele au mi tâ sare la cap Bojin şi Po 2. Dinamo Bucureşti 21 10 6 5 35—18 26 şa necesară traiectoriei balo singură fază de poartă, şi a 2-1 1 1
cheierea meciului C.F.R. T i zat exclusiv pe otac, unde Se- pescu. Ultimul, lovind balo 3. Steaua Bucureşti 21 9 7 5 30—21 25 nului spre „păianjenul* din ceea fixă, în min. BO). 6. ,,U* Cluj — Petrolul
mişoara — Jiul Petroşani, celeanu, Floareş, Bojin, Rc- nul, cade peste timişorean şi 4. Farul Constanţa 21 10 5 6 31—29 25 N. STANCIU 1-1 X x :
victoria surîzînd echipei din gep, Panici şi Periatu (in re arbitrul Petre Sotir acordă 5. U. T Arad 21 10 4 7 29—22 24 7. Steagul roşu — „U" Cralova
Valea Jiului cu scorul de priza secundă) s-au dovedit penalti. Regep transformă şi 6 Petrolul Ploieşti 21 <1 6 6 25—22 24 1-0 l i
2— 1, în vestiarele celor două neinspiraţi, aruneînd la infi scorul este 1— 1. In continua 7. Steagul roşu 21 9 5 7 15—15 23 In campionatul judeţean: 8. Lazlo — Ju vcntus
combatante, care pînă mai nit mingi înalte în careul re, Jiul iese decis la atac, ini 8. Politehnica Iaşi 21 9 4 9 33—28 22 • DACIA. ORÂŞTIE — PAItlN- 2-2 x X t
înainte luptaseră cu o abne oaspeţilor, dominat cu auto ţiind prin Ion Constantin şi 9. Universitatea Cratova 21 8 5 8 17— 18 21 GUL LONEA 2—2 (2—0). Joc slab pentru Aurul. A arbitrat bine C. 9. N&poll — Roma
Matei (Deva).
gaţie incredibilă pentru cu ritate de Georgevici şi Sto Peronescu acţiuni ce aveau 10. „U~ Cluj 21 8 4 9 21—21 20 al localnicilor, mal ales In repri • MINERUL VULCAN — GLO 1-2 2 X I
Berarii
za secunda. Au Înscris
cerirea punctelor puse în Joc, ker. să prevestească victoria fina 11 F.C. Argeş 21 7 6 8 29—29 20 (3.T) $| Hoptrteanu (« '), pentru RIA HAŢEG l—0 (0—0). Intllnlrea 10. Torlno — Cagllnrl
trona o atmosferă cu totul di Coree, portarul căruia i se lă a minerilor. In min. 80, 12. S.C Bacău 21 8 2 11 25—29 18 Dacia, Ragulea (55’) şl Popovlcl nu s-a ridicat la un nivel cores 2-1 l 1
ferită. Pe de o parte, Tache Imputau de către unii spec Peronescu se lansează spre 13. Jiul Petroşani 21 8 2 11 19—25 18 (îS’l, pentru oaspeţi. A arbitrat punzător. Unicul gol al meciului 11. Verona — Bologna
Macri — în mijlocul elevilor tatori primirea celor două go poarta timişorenilor, e faul 14. C.F.R Cluj 21 6 5 10 23—34 17 bine M. P âdurcan u (Deva), a fost înscris de... fundaşul Lâs- 0-0 x x :
culoseu In m inutul 30.
HUNE
•
CONSTRUCTORUL
săi care plîngeau, pe de altă luri, a apărat totuşi mulţumi tat, balonul ajunge la Ion 15. Progresul Bucureşti 21 5 5 1! 16—26 15 DOARA — AURUL CERTEJ 5—1 1? Catanla — Mllan
• ENERGIA DEVA — I.G.C.L.
parte V. Tâlmaciu — sărutat tor. Realitatea este însă că Constantin, care la rîndul lui 16. C.F.R Timişoara 21 4 2 15 12—34 10 (2—1). Mccl echilibrat plna Ia un HUNEDOARA 2—2 (1—0). Scor e- 0-0 x x :
şi îmbrăţişat de autorii pri cele două puncte au fost rea e culcat şi el la pâmînt. L i ETA PA V IIT O A R E : C.F.R. Cluj — C.F.R. Tim i- m om ent, apoi constructorii s-au chltabil. Au Înscris SM;\Jnn (21 *) 13. Intcrnazlonole - S am pdorla
mei duminici fericite a Jiului lizate din şuturi imparabile, bardi execută magistral lovi şoara ; Progresul — S.C. Bacău ; Universitatea Cra- Impus autoritar. Au înscris : Găi şl Epure (30‘), pentru Energia, 3-1 1 1
n i (23‘), Hcrcul (30’), din lovitu
în deplasare Pentru orice adevărate reuşite pentru au tura liberă de la 30 de metri, iova — Rapid: Jiul — „ U " 'C lu j; Dinamo Bucureşti r i de Ia 11 m, Plc$ca (5l\ 70’, DO'), Puşcaş (88’) şl Ciumaş <88'>. A Fond de premii i 903 875 -f- 350
condus saiisfAcâtor T. M oraiu (Si
cunoscător, situaţia era lesne torii lor i Peronescu şi Li- înscriind în colţul de sus al — F.C. A rgeş: U.T.A. — Steagul roşu; Politehnica pentru hunedoreni Şl Davltl (35’), meria). ici.
de înţeles. Feroviarii timişo bardî. porţii apărate de Coree. Cu — Steaua ; Petrolul — Farul.
Lovitura de începere o au acest rezultat — 2— 1 pentru
reni îşi puseseră mari spe
oaspeţii Dar în continuare Jiul — ia sfîrşit un Joc aprig,
ranţe în acest ceas 12 al a
venturii lor în primul eşa jocul este echilibrat, fazele deseori excesiv de bărbătesc,
lon al fotbalului românesc, alternind de la o poartă la ce consemnează o victorie % Divzia naţională C
dar planurile le-au foşti de alta, precum şi ocaziile. Sco muncită, pentru care merită Campionatul judeţean
jucate de oaspeţi. Jiul, la rîn rul este deschis in min 32 de cele mai calde felicitări toţi 0 greşeală a portarului,
dul ei, crea momente de ex Peronescu, în urma unei fru componenţii echipei Jiul, în
taz. Obţinuse o victorie al că moase acţiuni iniţiate de Ion special autorii golurilor, pre SERIA A VI A
rei preţ se va vedea mai tîr- Constantin. Şutul primului, cum şi fundaşii centrali alta a antrenorului şi... R E Z U L T A T E : Aurul Brad — Chimica __ R E Z U L T A T E : Dacia Orâştie — Pa-
ziu. dnr care pentru moment voleu din mijlocul careului, Georgevici şi Stoker, portarii Tirnăveni 0-0; Arieştil C. Turzii — In ringul Lonea 2-2 ; Minerul Aninoasa —
înseamnă distanţarea de acele îl foce ICO. pe Coree : C.F.R. Stan şi Marincan. dustria s. C. Turzii 0-1 ; Minerul Teliuc Preparatorul Petrila 2-3 ; Minerul Vulcan
raze fierbinţi ale „lanternei — Jiul 0— 1. Cu acest scor ia Arbitrul Petru Sotir. din 2-1 pentru Victoria Călan — Metalul C. Mică 1-0; C.F.R. Simeria — Gloria Haţeg 1-0 ; Constructorul Hu
roşii". Cum ar putea fi ca sfîrşit prima repriză, Mediaş, a condus bine în pri — Soda Ocna Mureş 2-0 ; Victoria Că- nedoara — Aurul CerteJ 5-1 ; Construc
racterizat acest Joc, încheiat In partea a doua a meciu ma repriză şî cu multe scă lan — Mureşul Deva 2-1 ; Independenţa torul Lupeni — Recolta Unirea 3-0 (Re
cu victoria absolut meritată lui, gazdele forţează egalarea. pări în a doua. Poate titlul va supăra pc că lipsa de omogenitate a lo Sibiu — A.S.A Sibiu 2-1 ; Metalul Aiud prezentare) ; Energia Paroşenl — Prepa
a fotbaliştilor din Valea Jiu dar atacurile lor continuă să NICOLAE LOBONŢ antrenorii Mureşului Deva, tului s-a resimţit din nou, şi — Minaur Zlalna 4-0; Unirea Alba — ratorul Lupeni 1-1 ; Energia Deva —
lui ? In primul rînd, un meci fie lipsite de clarviziune To dar în nici un caz schimba la Câlan. De asemenea, nc Minerul Ghelar 2-0 I.G.C.L. Hunedoara 2-2.
al marilor ambiţii, generate tuşi, în minutul 58, se produ rea efectuată la pauză (A- întrebăm de ce jucători ca C LA SA M EN T U L
tocmai de frica de fatidicele ce egalarea. La o minge înal- chim în locul lui Câpâţînă) Macavci şi Roman nu sînt in 1. fnd Sibiu 23 15 2 r. 40-24 32 C LA SA M EN T U L
locuri 15 şi 16, un joc al ner nu s-a dovedit a fi oportună troduşi în formaţie ? Nu era 2. Chimica Tîr. 23 13 4 G 45-20 30 1. Constr. Hd. 21 14 4 3 37-11 32
vilor şi ol unei încleştări crîn- Aşa că, la greşeala portarului mai util echipei Maca vei de 3 Mureşul Deva 23 13 4 G 28-22 30 2. Paringul Lonea 21 14 2 5 59-2G 30
cene, uneori de-a dreptul dra Florca — vinovat principal cât Stark ? Nu era nevoie lin 4. Vie. Călan 23 13 1 9 30-24 27 3. Dacia Orăştie 21 13 3 5 61-22 29
matice. pentru primirea primului go! gă Popescu — omul care s-a 5. Metalul Aiud 23 10 4 4. Const. Lupeni 21 14 1 G 4G-30 29
— se adaugă această slabă străduit alîta In repriza sc 9 45-32 24 5. Prep
învingătoare în cele din 6. Soţia O. Mureş 23 10 4 9 34-38 24 Petrila 21 12 4 5 39-22 28
urmă o fost echipa care a orientare a conducătorului cundâ să-şi pună colegii (pc 7. Min. Zlatna 23 11 1 11 30-31 23 G. Minerul Vul. 21 9 3 9 36-33 21
practicat fotbalul cel mai rea tehnic al echipei, care. intro care nu-i avea Ungă el) în 8. A.S.A. Sibiu 23 8 6 9 20-18 22 7. I.G.C.L. Hd. 21 9 3 9 32-33 21
list, echipa care, In afara do ducând pe Achim vîrf de atac pozitiv de şut — dc un Câ- 9. Ind. s. C. Turzii 23 9 3 11 28-24 21 8 . Aurul CerteJ 21 10 0 11 35-43 20
rinţei de a învinge, s-a pre (un jucător despre care se pâţînâ sau Roman ? Sau, 1(1. Min. Teliuc 23 9 3 11 27-31 21 9. Gloria Haţeg 21 8 2 11 29-29 18
zentat la meci cu o lecţie ad Ştie că nu e adeptul angaja schimbarea n-ar fi fost mai n . Unirea Alba 23 8 5 10 21-28 21 10. Energia Deva 21 7 4 10 32-37 18
mirabil învăţată. Doi portari mentului fizic) în locul unui oportună Achim — Şlark ? 12 Aurul Brad 23 20-31 11. Min. Aninoasa 21 6 4 11 28-37 16
tn zi mare, Stan şi, în repriza jucător „bătăios", a frînat pu lată cîteva întrebâri-vauze 13 C.F.R. Simeria 23 9 3 11 21 12. Ener Paroşeni 21 7 2 12 35-54 1G
secundă, Marincan, o apărare terea atacului devean pe sta ale înfrînqcrii suferite dumi 7 5 11 24-28 19 13 Prep. Lupeni 21 G 1 14 26-48 13
dionul din Călan. Acestea ar nică dc Mureşul Dcvn. la ca 14 Minerul Ghelar 23 9 I 13 23-30 19
de nctiecut, în care Jocul in fi principalele cauze ale în- pătul unui meci bun de alt 15. Met. C. Mică 23 8 2 13 22-35 18 14 Recolta Unirea 21 2 0 19 21-88 4
spirat şi decis al Iul Maici frîngerii, la Câlan. a preten fel, de un nivel lehnic cores 10. Arieşul C. Turzii 23 5 G 12 14-35 16 ETA PA V IIT O A R E : Energia Deva —
Popescu. Georgevici, Stoker dentei (pînă mai ieri) la şe punzător diviziei C. Ia care o ETA PA V IIT O A R E : A.S.A. Sibiu — Dacia Orăşlie ; I G .C.L Hunedoara — E
şi Carnmalis a fost completat fia clasamentului bună contribuţie şi-a adus-o Victoria Călan ; Minerul Teliuc — Aurul
dc activitatea laborioasă n In numărul său dc dumi şi formaţia gazdă. Victoria nergia Paroşeni ; Preparatorul Lupeni —
mijlocaşului Dodu, retras ca nică, ziarul nostru făcea o... Călan Beneficiară n unui ju Brod ; Ind. s. C. Turzii — C.F.R. Simeria ; Constructorul Lupeni ; Recolta Unirea
mă (urător In fata celor patru. aluzie la modul cum Mureşul cător talon nt. rutinat (P.nm- Minaur Zlatna — Suda Ocna M ureş; M i — Constructorul Hunedoara ; Aurut Cer-
Mijlocul terenului a fost in nerul Ghelar — Arieşu! C. T u rzii; Mureşul
Dcvn a abordat partida ami buleac), a unei coeziuni soli lej — Minerul Vulcan; Gloria Haţeg —
teligent acoperit dc Urmeş şi cală cu Jiul, de joi. ncjueînd de înire compartimente şi a Deva — Metalul Aiud ; Chimica Tirnă
Libardi, iar sarcinile ofensive veni — Unirea Alba ; Metalul C. Mică — Minerul Aninoasa ; Preparatorul I'elrila
măcar 00 dc minute cu echi plnsamcn'ului, inspirat în fa Independenţa Sibiu
au revenit unor jucători inci Cel dai autori ai golurilor Jiului pa de bază ce va fi folosită zele de poartă, al lui Soos, e — Paringul Lonea.
sivi : Peronescu, Ion Constan MARIN PERONESCU PETRE LIEARDI ulterior. Revenim, completînd chipa din Câian s a detaşat