Page 9 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 9

3
                                                                                                                                                                                            *                                                        I

                                                                                                                                                                                                                                                      !
                                                                                                                                                                                            I
                                                                                                                                                                                                                                                      3
                                                                                                                                                                                                       Lucrările  Congresului  al

                                                                                                                                                                                                                                                      !
                                                                                                                                                                                                      XXIV-lea  al  P.C.U.S.


                                                                                                                                                                                                  B  A  26-a  aniversare  a  eli­
                                                                                                                                                                                                                                                      !
                                                                                                                                                                                                      berării  Ungariei

                                                                                                                                                                                            I
                                                                                                                                                                                             5 &  Noi  incidente  în  Iordania


                                                                                                                                                                                                  Ei  Comentariu
                                                                                                                                                                                                                                                      I
                                                                                                                                                                                             3    B  Curier,  Atlas


           ANUL  XXIII.  Nr.  5049                                                SIMBATA  3  APRILIE  1971                                                          4  PAGINI  -   30  BANI  I                                                       !



           C A M P A N I A   A G R I C O L A   D E   P R I M Ă V A R Ă




           STADIUL  iNTlRZIAT AL LUCRĂ­




             RILOR  IMPUNE  O  MUNCĂ  IN­





           TENSĂ  DIN ZORI PINĂ  SEARA!





             Cu  toate  eâ  în  ultimele  trei                                                      rumb".  Stadiul  întîrziat  al  lu­
           sâptâinîni  timpul  a  fost  deo­  ■   La  C.AP.  Tebea  programul  de  lucru  al        crărilor  agricole  de  sezon  la
           sebit  de  favorabil  executării                                                         această  unitate  constituie  cel
           lucrărilor  agricole  în   cîmp.   mecanizatorilor  este  doar  o  simplă  formalitate   mai  convingător  argument  ca­
           pînă  ieri,  la  cooperativa  agri­                                                      re  trebuie  să  determine  con­
           colă  din  Tebea  nu  se  înche­                                                         ducerea  cooperativei,  pe  toţi          Termocentrala   Paroşeni  Camera  de  comandă  termică.  Operatorul  Alexandru  Cocotă,  urmărind  buna  funcţionarea
           iase  încă  însâinîntarea  cultu­  8   Cooperatorii  din  Lunca  Moţilor  aşteaptă       cooperatorii  şi  mecanizatorii
           rilor  din  prima  epocă.  Intîr-                                                         să-şi  concentreze   forţele  şi   agregatelor.
           zicrpn  semănatului,  ale  cărei                                                          mijloacele  în  cîmp.  să  nu  aş­
           consecinţe  negative   asupra   zile  mai  însorite  pentru  a  trece  la  pregă­         tepte  neapărat  zile   însorite
           producţiei  nu  pot  fi  în  nici                                                         pentru  a  asigura   pregătirea                             p
           un  caz  ignorate,  departe  de   tirea  terenului I                                      terenului  şi  însâmînţarea  fie­
           n  se  datora  unor  cauze  obiec­                                                        cărei  culturi  la  timpul  potri­  A  ÎNCEPUT  TURNAREA
           tive.  se  datoreste  deficientelor                                                       vit.                           UNUI  NOU  FILM                 Un  remarcabil  succes  în  marea  întrece­
           dc  ordin  organizatoric  si  ne-                                                          Dacă  sint  de  apreciat  efor­  ROMANESC
           respertârii  programelor  de  lu­  B   Dacă  la  cooperativa  agricolă  din  Ribiţa       turile  depuse  la  C.A.P.  Ribiţa   Zona  peninsulară  a  nw-
           cru  stabilite  pentru  mecani­                                                           pentru  transportarea  în  cîmp   nicipitalui  Constanţa  a  de­
           zatori.  Astfel,  deşi  se  prevă­                                                        a  întregii  cantităţi  dc  îngră­  venit  platou  de  filmare.  O   re  închinată  semicentenarului  partidului
           zuse  ca  în  perioada  20  mar­  îngrăşămintele  organice  stau  neîmprăştiate           şăminte  organice,  nu  acelaşi   echipă  de  cineaşti  a  studi­
           tie  —  4  aprilie  ac.,  trei  din                                                       lucru  se  poate  spune  despre   ourilor  ,,Bucureşti"   a  tras
           cele  patru  IrncLoare  repartiza­  pe  cîmp,  înseamnă  că  terenul  este  fertilizat?   preocuparea  pentru  împrâş-   primul   tur  de   manivelă
           te  cooperativei  sâ  lucreze  zil­                                                       tierea  acestora  şi  pregătirea   pentru   exterioarele   noii
           nic  la  executarea  arăturilor,                                                          terenului  destinat  porumbului.
           iar  unul  la  semănat,  discuit   că  la  C A P.  Tebea  (preşedin­  ceastâ  primăvară  să  însâmîn-   Pe  circa  20  de  hectare  îngrâ-   producţii  artistice   româ­  Toate întreprinderile judeţului
           şi  crăpat,  programul  a  rămas   te  ing.  loan  Sucîu),  la   dala   teze  o  suprafaţă  de  65  de  hec­  şâmintelc  formează  adevărate   neşti ;  „Zece  secunde",  film
           doar  o  simplă  însemnare  pe   cînd   trebuia  să  fie  termi­  tare.  din  care  5  cu  sfeclă  fu­  obstacole  în  calea  tractoare­  inspirat  din  romanul  „Pu­
           hîrtie.  Potrivit  planificării  fă­  nat  semănatul  culturilor  din   rajeră  şi  60  cu  porumb.  In   lor,  pînă  acum  nefiind  efec­  terea"  de  Corneliu  Leu.  în
           cute.  în  ziua  de  1  aprilie  a.c.,   prima  epocă,  nu  se  pregătise   ziua  de  1  aprilie  a.c.,   cînd   tuate  arături  nici  pe  20  la  su­  regla  luî  Mircea  Mureşan.
           ne  aşteptam  să  găsim   trei   în  totalitate  patul  germinativ   am  vizitat  unitatea,   cele  4   tă  din  suprafaţa  ce  se  va  cul­  Filmul,  avînd  în   rolurile
           tractoare  lo  arul  şi  unul  la   pe  suprafeţele  destinate  cul­  tractoare  se  foloseau  la  trans­  tiva  cu  porumb.  Să  nu  mai  a-   principale  pe  Tlarion   Cio-   îndeplinit exemplar planul trimestrial
           discuit,  dai  în  realitate   un   turii  de  ovăz  şi  nu  era  procu­  portul  îngrăşămintelor  orga­  mîntim  că  42  de  hectare  au   banu,  Mihaela  Mihai.  San­
           lra<  lor  era  la  semănat  (lu­  rată  încă  întreaga  cantitate  de   nice  în  cîmp.  Tovarăşul  îosif   rămas  neogorîte  din   toam­  du  Sticlaru,   Ion  Besoiu.
           crare  care  trebuia  terminală   sămîntă  de  sfeclă  furajeră (?).   Laza,  preşedintele  unităţii,  nc   nă  (!).    Ştefan   Mîhăilescu  Brăila
           la  data  de   martie  —  n  n.),   Mai  mult.  în  condiţiile  întâr­  spunea  că  acţiunea  nu   s-n   Intervenţia  operativă  şi  e-   şi  alţii.  îşi  propune  să  reîn­                      9 000  TONE  OTEL,  APROAPE  2100  TO­
           două  la  discuit  si  doar  unul   zierii  evidente  a  lucrărilor  de   putut  realiza  mai  repede  din   nergicâ  a  organizaţiilor   de   vie  o  pagină  glorioasă  din   Colectivele  muncitoreşti  din  judeţul
           la  arat  Şeful  secţiei  de  meca­  sezon,  cînd  se  cere  ca  pe  o­  cauză  că  accesul  tractoarelor   partid  din  cooperativele  agri­  lupta  muncitorilor.   care.   nostru  au  încheiat  bilanţul  primului  tri­  NE  LAMINATE,  S-AU  EXTRAS  SUPLIMEN­
           nizare  care  deserveşte  coope­  goare  să  se  desfăşoare  o  acti­  la  platformele  de  gunoi  nu   cole  amintite,  pentru  intensi­  la  chemarea  partidului,  au   mestru  din  primul  an  af  cincinalului  ac­  TAR  26 500  TONE  CĂRBUNE,  1 200  TO­
           rativa,  lv.igcn  Turrnn,  nu  ne-a   vitate  susţinută  zi  şi  noapte,   a  fost  posibil,   terenul  fiind   ficarea  ritmului  de  lucru   şi   participat  activ  la  acţiuni­  tual  cu  un  remarcabil  succes  :  PREVEDE­  NE  FIER  IN  MINEREU  MARFA  Şl  IM­
           putut  rla  nici  o  explicaţie  în   cu  toate  că  nu  sosise  încă  ora   prea  moale  (?).  Invocînd  a­  folosirea  cu  randament  ma­  le  din  februarie  1945,   de
           Ic 'ălură  cu  un  asemenea  mod   1H.  în  ziua  de  1  aprilie  trac­  celaşi   motiv,   preşedintele   xim  a  timpului  favorabil,  este               RILE  TRIMESTRIALE  AU  FOST  ÎNDEPLI­  PORTANTE  CANTITÂJI  DE  METALE  NE­
           c!cf.;-i-i nn®  dc  lutru  deşi  raţiu­  toarele  se  aliniau  la   sediu,   ne-a  relatat  că  „pînă   acum            preluare  a  prefecturilor  din    NITE  Şl  DEPĂŞITE  LA  TOTI  INDICATO­  FEROASE,   S-AU  REALIZAT  37  TONE
           nea  îr tocmirii   programelor   fără  ca  cineva  din  conduce­  (1  aprilie  a c.  —  n n )  nu  s-a   o  sarcină  de  prim  ordin,  de   mîinilc  reacţiunii.  Primele   RII  DE  CÂTRE  TOATE  ÎNTREPRINDERILE   PRODUSE  DIN  MASE  PLASTICE,  15 700
           este  arceo  dc  a  fi  respectate   rea  cooperativei  sau   şeful   pregătit  patul  germinativ  pe   înfăptuirea  căreia   depinde   secvenţe  au  fost  filmate  la   INDUSTRIALE  Şl  DE  CONSTRUCŢII.  MP  DALE  MOZAICATE   Şl  3 570  MC
           întocmai  şi  nn  pentru  a  se   secţiei  să  se  arate  eîtuşi  de   nici  un  hectar  şi,  dacă  nu  va   realizarea  producţiilor  plani­  danele  portului  maritim,  de                      PREFABRICATE  DIN  BETON,  S-AU  DAT
           îndeplini  doar  o  simplă  for­  puţin  alarmat  de  o  asemenea   ploua,  îneepînd  de  mîine  se   ficate  şi  a  angajamentelor  a­  unde  au  pornit  detaşamen­  Primul  trimestru  care  s-a  încheiat  s-a   IN  PLUS  3 400  MC  BUŞTENI  CHERES­
                                                                                                                                   tele  de  muncitori  pentru  a-
           mali l;dc.                    situaţie.                     va  trece  la  discuirca  terenu­  sumate  în  întrecerea   dintre   saItul  prefecturii  din  Con­  caracterizat  în  judeţul  nostru  printr-o   TEA  Şl  ALTE  PRODUSE  FORESTIERE.
             Din  discuţia  purtată  cu  şe­  Cooperatorii  din  Lunca  Mo­  lui  pentru  sfeclă  şi  la  execu­  unităţile  cooperatiste  din  ju­  stanţa.          LARGA  MOBILIZARE  A  TUTUROR  RE­        Remarcabile  sint  realizările  din  dome­
           ful  secţiei  am  reţinut  faptul  ţilor  şi-au  planificat  ca  în  a-  tarea  arăturilor  pcnlru   po­  deţ.         U-                                  ZERVELOR  DE  PERFECŢIONARE  CALITA­
                                                                                                                                                                      TIVA  A  ACTIVITĂŢII  ECONOMICE.   In   niul  investiţiilor.  IN  PRIMUL  TRIMESTRU
                                                                                                                                                                      frunte  cu  organizaţiile  de  partid,  colecti­  S-A  REALIZAT  IN  JUDEŢ  23,6  LA  SUTA
                                                                                                                                                                      vele  de  muncă  din  industrie  şi  construc­  DIN  PLANUL  ANUAL  DE  INVESTIŢII  SI
                                                                                                                  S e   extinde                                       ţii,  comitetele  de  direcţie  şi  consiliile  de   23.2  LA  SUTA  LA  CONSTRUCTM-MON-
                                                                                                                                                                                                              TAJ,  realizări  ce  oferă  garanţia  îndeplini­
                                                                                                                                                                      administraţie  au  acţionat  energic,  com­
                                                                                                                                                                      petent  şi  responsabil  pentru  valorifica­  rii  cu  succes  a  programului  de  investiţii   \
                                                                                                       patrimoniul  forestier                                         rea  cît  mai  deplină  a  resurselor  econo­  dustriale  şi  social-culturale  planificate  în
                                                                                                                                                                                                              şi  punere  în  funcţiune  a  obiectivelor  in­
                                                                                                                                                                      mice.
                                                                                                                                                                        Eforturile,  preocupările,  strădaniile  co­  acest  prim  an  al  noului  cincinal.
                                                                                                        De  la  Inspectoratul  silvic   La  efectuarea  campaniei                                               Bilanţul  de  prestigiu  este  fără  îndo­
                                                                                                      judeţean  am  fost  informaţi   de  împădurit  se  are  în  ve­  lective,  puternic  stimulate  de  hotârîrile
                                                                                                      că  au  inccput  împăduririle   dere  crearea   de  plantaţii   partidului  şi  statului,  de  îndemnurile  se­  ială  opera  colectivă  a  celor  peste  100 000
                                                                                                      de  primăvară  în  zonele  de   forestiere  cu  valoare  eco­   cretarului  general  al  partidului,  tovară­  de   salariaţi   din   industrie  şi  con­
                                                                                                      deal  unde  condiţiile  clima­  nomică  ridicată.   In  acest   şul  Nicolae  Ceauşescu,  au  determinat   strucţii  din  judeţ  care,  în  frunte  cu  co­
                                                                                                      terice  sint  favorabile  efec­  scop  se  foloseşte   aproape   accelerarea  creşterii  economice  în  ca­  muniştii,  au  făcut  cu  prisosinţă  dovada
                                                                                                      tuării  acestei  lucrări.  Pri­  in  întregime  material  sădi-
                                                                                                      mele  şantiere  au  fost  des­  tor  din  specii  de  răşinoase:   drul  judeţului.   PLANUL   PRODUCŢIEI   abnegaţiei  şi  dăruirii,  competenţei, pa­
                                                                                                      chise  in  perimetrul  ocoale­  pin  şi  molid  creat  pe  plan   GLOBALE  INDUSTRIALE  A  FOST  DEPĂ­  siunii  şi  răspunderii  faţă  de  sarcinile  ce
                                                                                                      lor  silvice  Haţeg,  Geoagiu   local  Pînă  acum  s-au  scos   ŞIT  CONSIDERABIL,  ASIGURINDU-SE       le  revin  din  programul  partidului. In mod
                                                                                                      şi  Hunedoara,   unde  s-au   din  pepinierele  de  la  Ha­                                             cu  totul  deosebit  se  cuvin  LAUDE  SIDE-
                                                                                                      plantat  pînă  ta  22  martie   ţeg.  Orăştie  şî  Geoagiu  pe­  PESTE  PREVEDERILE  TRIMESTRIALE  UN
                                                                                                      peste  30  hectare.  Patrimo­  ste  2  milioane  puieti  Pen­   SPOR  DE  PRODUCŢIE  INDUSTRIALA  DE    RURGISTILOR  DIN  HUNEDOARA  Şl  CA-
                                                                                                      niul  forestier  al  judeţului   tru  a  fi  expediaţi  spre  şan­  81  MILIOANE  LEI.  INDUSTRIA  DIN  JU­  LAN,  MINERILOR  DIN  VALEA  JIULUI,  DE
                                                                                                       nostru urmează să se îmbogă­  tierele  de  împăduriri.  Mai                                            LA  BRAD,  DEVA SI POIANA RUSCĂI,  CHI-
                                                                                                      ţească  in  primăvara  aceas­  mult  de  630  de  hectare  vor   DEŢUL  NOSTRU  A  PRODUS,  LIVRAT  Şl   MISTILOR  DE  LA  ORAŞTIE,  LUCRATORI­
                                                                                                      ta  cu  I 465  hectare  planta­  fi  plantate  anul  acesta  cu   ÎNCASAT  UN  VOLUM  SUPLIMENTAR  DE
                                                                                                      ţii  integrale  şi  alte  255  hec­  specii   forestiere   repede   PRODUCŢIE  MARFA  DE  75  MILIOANE   LOR  DE  LA  ÎNTREPRINDEREA  DE  PRE­
                                                                                                      tare  completări  de  goluri.   crescătoare.   Se  vor  crea,   LEI,  IAR  LA  PRODUCTIVITATEA  MUNCII   FABRICATE DIN BETON  BlRCEA  Şl „MAR­
                                                                                                      Acestea  se  vor  adăuga   Ia
                                                                                                                                  de  asemenea,  pe  marginea         S-A  OBŢINUT  O  DEPĂŞIRE  EFECTIVA     MURA"  SIMERIA,  FORESTIERILOR,  care
                                                                                                      cele  8 270  hectare  impădvi-   unor  rîuri.  văi  şî  şosele  pe­
                   Pentru  producerea  seminţelor  de  golomăţ  mecanizatorul  Ion  Filimon  de  la  „Agroscm"  O   rife  în  cincinalul  prece­                      DE  252  LEI  PE  SALARIAT.             au  adus  cea  mai  valoroasă  contribuţie
              râştie  execută  cu  conştiinciozitate  însâminţarea  acestei  culturi,                 dent.                       ste  24  Ion  plantaţii  de  ali­     Economia  naţională   a  beneficiat  în   la  obţinerea  succeselor.  De  asemenea,
                                                                                                                                  niamente  cu  plopi.
                                                                                                                                                                      primul  trimestru   din  partea  industriei   sint  demne   de  relevat   EFORTURILE
                                                                                                                                                                      hunedorene  de  cantităţi  suplimentare  de   CONSTRUCTORILOR   DE  LA  MINTIA,
                                                                                                                                                                      produse  vitale  pentru  avîntul  său  nestă­  I.C S.  HUNEDOARA,  TRUSTUL  DE  CON-
           Reflecţii  pe  marginea  Concursului  al  X-lea  al  formaţiilor  artistice  de  amatori                                                                   vilit.  S-AU  FURNIZAT  IN  PLUS,  IN  CON­  STRUCJII  DEVA,  T.C.M.M.  PETROŞANI,
                                                                                                                                                                      DIŢII  CALITATIVE  SUPERIOARE  1 000  TO­  IC.F.  DEVA,   care  au  asigurat  ritmuri
                                                                                                                                                                      NE  COCS,  6 150  TONE  FONTA,  PESTE   înalte  de  lucru  pe  şantiere.
             Privim  cu  ochii  mintii  spre   Giurchescu,  cercetător  la  In­  imite  modele,  dovedind  că  a-   la   Craiova.   Concursul   al   juns  în  finala  Concursului  al
           etapa  dc  concurs  desfăşurată   stitutul  de  etnografie  şi  fol­  bordeazâ  cu  măsură  folclorul   IX-lea  al  formaţiilor  artistice   X-lea,
           cu  citeva  zile  în  urmă   pe   clor  —   membru  în   juriu.   autentic.  Programul  judeţului   de  amatori  ;  a  participat   Iu   —  Cc  v-a  determinat  $n  vă
           scena  Casei  de  cultură   din   Octavin   I.gna  —  solistă   de   Hunedoara  a  fost  în  ansam­  diverse  spectacole  organizate   apropiaţi.   lotuşi,  dc  această
           Reşiţa.  Emoţiile,  acum  ca   şi   muzică   populară  şi   Vnsile   blu  un   program  echilibrat,   în  ţară  şi  peste  hotare,  a  im­  zonă  a  păriuicililor ?
           atunci,  sint  aceleaşi.  Revedem   Chevereşan  —  maestru  core­  complet,  de  ridicată  ţinută  ar­  primat  la  radio.  Un  palmares   —  Autenticitatea   interpre­
           oameni   cunoscuţi,   necunos­  graf  la  Casa  judeţeană  a  crea­  tistică.  dovedind  un  potenţial   impresionant.  Şi,  totuşi,   e­  tativă  în  primul  rînd.   apoi
           cuţi,  cu  nume  consacrate  sau   ţiei  populare.         greu  de  imaginat  şi  o  inten­  moţiile   contactului  cu   pu­  zona  pâdurenilor  se  dovedeş­                                                       BE
           obişnuite,  la  masa  juri ului,  pe   „Vă  mărturisesc  că  sînt  sin­  să  mişcare  artistică  de  ama­  blicul  sînt  de  fiecare  dată   te  una  dintre  cele  mal  boga­
           scenă,  în  sală.  Ii  privim   in   cer  emoţionată  de  autenticita­  tori".           extrem  de jnari,  de  puternice.   te  din  punct  de  vedere   al
           ochi.  Ce   mult  spun   aceşti   tea  folclorului  hunedorean  ca­  Emoţiile  interpretului,  faţă   Cînd  a   eoborît  de  pe  scena   dansului  şi,  în   acelaşi  timp,
           ochi  I   Unii  par  calmi,  deta­  re  a  reuşit  să  se  păstreze  pinâ  de  cele  ale  unui  membru  din  concursului  de  la  Reşiţa  ne-a  cea  mai  complexă.
           şaţi,  trecuţi  prin  multe  încer­                                                                                      —  Suita  de  jocuri  pâdure­           P A G i M A   A           II-A
           cări,  Acum  sînt  chemaţi  să  a-                                                                                     neşti  prezentată  de  formaţiile
           precîeze,  să  delibereze.   Dar                                                                                       reunite  ale  căminelor   cultu­
           ochii  trădează  o  licărire  fi­                                                                                      rale  din  Dăbica  şi  Lâpugiu  de
           rească  de  emoţii.  Sînt  mişcaţi                                                                                     Sus.  pe  care  le-aţi  pregătit,  a
           de  frcmostil  artistic  pe   care   MOŢII MUME Df ARTA MAJORA                                                         impresionat  în  mod  deosebit            C A L I T A T E A
           lî   recepţionează.  Şi   totuşi,                                                                                      juriul  şi  publicul.  Care  a  fost
           trebuie  să  delibereze.  E  difi­                                                                                     dc  fapt  contribuţia  dv.  ?
           cil.  Tot  ce  văd  e  artă  majo­                                                                                       —  Am  căutat  sâ  iau  jocul
           ră.  Unlî  îşi  frâmintâ  mîinile.                                                                                     de  la  hora  solului  şî  sâ-1  pun     METALULUI
           Intr-o  clipită  însă  între   in­  în  momentul  de  faţă  nealterat   juriu,  sînt  firesc  cu  mult  mai   mărturisit  sincer  şi  mişcător :   în  scenă.  Paşii  lui  specifici  au
           terpret  şi  public  nu  mai  exis­  în  multe  localităţi  şi  zone  ale   mari  şi  intr-o  oarecare   mă­  „îmi  venea  să  cad  de  emoţie.   rămas  aceiaşi.  Cu  ceea  cc  am
           tă  nici  un  paravan.  Sute   de   judeţului,  ne   spunea   Anca   sură   aparte.  El  este  chemat   Dc  fiecare  dată  mi  se  intîm-   căutat  eu  însumi  sâ  îmbogă­  IMPERATIVELE   PERFECŢIONĂRII
           ochi  îşi îndreaptă  laserele  pri­  Giurchescu.  Programul  dv.  de   să  den  viaţă   creaţiei  popu­  plâ  la  fel".  ţesc  dansul  au  fost  desenele
           virilor  asupra  lui  pâtrunzîn-   av.\  (duminica  trecută  —  n n  )   lare.  filtrînd-o  prin  sensibili   —  Vei  mai  ciula  după  ab­  coregrafice.   fără  a  distruge   VIZEAZĂ  :
           dn-1   fiinţa  pentru  a  realiza   a  fost  în  acest  sens  o  revela   tatea  şi  talentul  său.  In  ncesi   solvirea  liceului  ?  însă  autenticitatea,  i  i  ultimă   ®  DIVERSIFICARE  SORTIMENTALA
           acea   comuniune  sufletească   ţie,  reuşind  să  pună  in  valoa­  sens.  Octavin  Igna  este  o  me­  —  M-aş   îmbolnăvi   dacă   instanţă,  farmecul  său.  Pen­
           generată  de  înţelegerea  artei.   re  creaţiile  folclorice  cele  mai   sageră  merituoasă  a  folcloru­  n-nş  mai  cînta.  Dar  tu!  ea  a-   tru  a  obţine   formaţie  reuni­  ®  CARACTERISTICI  SUPERIOARE
           Oare  nu-1  va  trăda  vocea  sau   reprezentative.  Unele  sînt  cu­  lui  hunedorean.  Eleva  din  ul­  mnţoarc  Vreau  să  îmi   pro­  tă   de  68  de  dansatori   am   9  COMPORTARE IREPROŞABILA  LA
           corpul  ?  Unît  se  mişcă  dintr-o   noscute,  au  primit  deja   în­  timul  an  al  Liceului  pedngo   fesez  în  primul  rînd  meseria   căutat  să  unific  intr-o  oare­  BENEFICIARI
           parte  în  alta  Nu  vad  pe  ni­  semnul  tradiţiei  (căluşarii  din   fi ic  din  Deva  îşi  certifică  drn   pentru  care  in-ain  pregătii.  care  măsură  paşii  De  bază  au
           meni.  nu   cunosc  pe  nimeni   Romos).  altele  reapar  —  jocu­  gostea  pentru  cin tecul  popn   Pentru   maestrul  coregraf   rămas  paşii  dansatorilor  din   CUM  RĂSPUND SIDERURGIŞTII  HU-               Termocentrala  Mintia.  Mon-
           Acesta  e  omul  din  culise  ce   rile   pâdureneşti  —  aducînd   tar  din  cea  mai  fragedă  vir-   Vasile  Chevereşan   pasiunea   Lâpugiu  de  Sus.                                                          torul  turbine   Ionel  Burza-
           trăieşte  emoţia  muncii  lui  şi   forţă,  vitalitate,  autenticitate   slâ.  „De  mică  mi-a  plăcut  să   faţă  de  dansul  hunedorean  a   Aplauzele  publicului  şi  ju­  NEDORENI  ACESTOR  CERINŢE ?       verifică  lagărul  radia!  dintre
           a   interpretului  pe  care   l-a   (Muncelu  Mare).  La  fel,  fluie­  cînt  doinele  şi  cîntecele   dc   devenit  un   inodus  vjvendi.   riului   au  răsplătit   această   •   CARE  SINT  REZERVELE ?       corpul  de   joasj  şi  medie
           pregătit.                     raţii  din  Costeştî-Deal.  Octa­  joc".  Astăzi,  interpreta  posc   S-a  apropiat  in  mai  mare  mă­  muncă.  Examenul  (al  nu  Ştiu   ®  PRIN CE CAI ŞI  MIJLOACE VOR FI
             Trei  oameni,  trei  simboluri   vin  Igna  râmîne  pentru  mine   dă  numeroase  premii  obţinu­  sură  de   tinutul  pâdurenîlor.   cîtelea)  a  fost  extrem  de  di­                                        presiune  la  tu-bina  nr.  2.
           ale  atîlor  su'e.  mii  din   ace­  ea  şi  pentru  ceilalţi  membri  ai   te  la  concursul  „Voci  tinere"   de  jocul  lor  specific  şi  auten­  ficil.  Totul  a  fost  însă  fără   PUSE IN  VALOARE ?              Foto  :  N.  GHENA
           leaşi  comunităţi  apropiate  ca   juriului  o  solistă   cu  multă   de  la   Costeşli.   fes'ivalul-   tic.  Formaţiile  din  satele  pre­  cusur.
           aspiraţii.  Ei  se  numesc  Anca  sensibilitate  care  nu  caută  să  concurs  „Maria  Tunase"   de  gătite  de  către  dînsul.  aa  a-  M,  BODEA
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14