Page 92 - Drumul_socialismului_1971_04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA' ! _____________ ______ _ 5
WTJm tJ yiT 1 rn rno i f i. rn i V*
1 iw 11 n 11 iu i [\ i 1

! m Manifestări peste hotare !

1 prilejuite de aniversarea 1

i semicentenarului P.C.R.

1 §9 Un ordin a! Comandamen­ 1

tului Forjelor Armate de J

Eliberare din Vietnamul 1

de sud !

4 PAGINI - 30 BANI 1 n Curier, Atlas 1
ANUL XXIII. Nr. 5 070 MIERCURI 28 APRILIE 1971
§ 1

In m area întrecere consacrată sem icentenarului Olimpiada de

fizică a elevilor
partidului, un rem arcabil su cces: Tradiţionala Olimpia­

dă dc fizică a elevilor,
dedicată anul acesta a- AL C.C. Al P.C1
k m mmmm\ îndeplinit prevederile niversării unei jumătăţi
de secol dc la crearea

Român, a luat
sfârşit
| Partidului Comunist In ziua de 27 aprilie 1971, le de montă ; proiectul legii materice, acordarea de ajutoa­
marţi la amiază. a avut Joc şedinţa Comitetu­ privind acordarea unor scu­ re pentru copii, ajmoare în
4 la Bucureşti, peste 500 lui Executiv al C C . al P.C.R., tiri şi reduceri de impozit pe caz de boală, pentru nnşlere
a
întrecerea
reunit,
şi lehuzie.
veniturile realizate de gospo­
de cîştigători ai selec­ prezidată de tovarăşul Nicolae dăriile agricole aparţinlnd Aceste măsuri vor fi publi­
secretar
general
Ceauşescu,
ţiilor anterioare, în ca­ al Partidului Comunist Ro­ membrilor cooperativelor a- cate în presă şi supuse dezba­
0 Producţia industrială realizată suplimentar în industria Utilizind cu indici înâlli re şi-au disputat întâie­ mân. Au participat miniştri gricole de producţie şi pro­ terii adunărilor generale ale
capacităţile de producţie, ei tatea peste 10 000 dc e- şi şefi ai unor organizaţii şi ducătorilor individuali. cooperativelor agricole de
judeţului în primele 4 luni ale acestui an se ridică la peste 100 mi­ au furnizat economiei na­ levi. Festivitatea de în­ instituţii centrale. Comitetul Executiv al C C producţie.
lioane lei. ţionale peste sarcinile de chidere. care s-a desfă­ In cadrul şedinţei au fost al P.C.R. a hotârît ca aceste Comitetul Executiv al C C .
plan 1 60!» tone cocs. 8 370 şurat în amfiteatrul li­ dezbătute şi adoptate urmă­ proiecte de legi sâ fie supuse al P C R. a mai adoptat ho*
0 Colectivele tuturor întreprinderilor industriale raportează ceului „Mihai Vitea­ spre dezbatere şi adoptare tărîri privind realizarea unor
tone fontă, II 000 tone oţel zul". a răsplătit pe cei toarele proiecte de legi i pro­
îndeplinirea şi depăşirea planului la toţi indicatorii. Şi 3 500 tone laminate fini­ iectul legii privind organiza­ Marii Adunări Naţionale a lucrări de investiţii în indus­
te pline. Alături de side- mai buni concurenţi j rea şi dezvoltarea activităţi­ Republicii Socialiste România tria chimică şi metalurgică,
0 Siderurgiştii de la Hunedoara şi Călan, minerii din Valea cu 64 dc premii şi men­ lor industriale, de prelucrare tarifele pentru transportul
rurgişti, minerii din Valea In continuare, Comitetul
mărfurilor în cabotaj pc Du­
a produselor agricole,
con­
Jiului, Poiana Ruscăi şi Brad, chimiştii de la Orăştie şi forestierii Jiului. Poiana Ruscăi, Brad ţiuni. oferite de Minis­ strucţii şi prestări de servicii Executiv a dezbătut şi ndop-, năre şi pe alte căi navigabi­
terul Invătămîntului. U-
au realizat depăşiri de 1 600 tone cocs, 8 370 tone fontă, 11 000 şi Certej înscriu pe graficul nîunea Tineretului Co­ în unităţile aparţînînd consi­ tal măsuri de reglementare o le interioare ale Republicii
sociale
unor probleme
ale
marii întreceri 33 000 tone
tone oţel, 3 500 tone laminate, 33 000 tone cărbune net, 1 300 to­ cărbune net, 1 300 tone fier munist şi Societatea «le liilor populare, cooperativelor membrilor cooperativelor n- Socialiste România. pentru
transportul unor mărfuri pe
ştiinte fizice şi chimice.
agricole, meşteşugăreşti şi de
ne fier în minereu marfă, 1 400 mc cherestea. în minereu marfă şi apre­ Câştigătorii olimpiadei consum ; proiectul legii pen­ gricole de producţie : acorda­ calea feralâ între porturile
rea gratuită de asistentă me­
ciabile cantităli de metale îşi vor petrece o parte tru organizarea, administrarea
Desfăşurarea marii între­ nouă şi strălucită confirma­ cheie cele 4 luni de însu- neferoase Cu importante din vacanta dc vară şi folosirea pajiştilor, loturilor dicală şi medicamente, înles­ dunărene, precum şi hotărîri
ceri consacrate semicente­ re. După ce au realizat cu fletitoarc întrecere, cu un realizări — concretizate în | într-o tabăra amenaja- | zootehnice şi semincere, pre­ niri la trimiterea la trata­ privind alte domenii ale ac­
narului partidului atinge în mult înainte de termen an­ bilanţ economic remarcabil plusuri de 1 400 mc che­ tă pe litoral. j cum şi a staţiunilor comuna­ ment în staţiunile balneocli­ tivităţii curente.
aceste zile. premergătoare gajamentele luate în între­ Potrivit estimărilor făcute restea, 4 000 mc prefabrica­
glorioasei sărbători, cote de cerea pînă la 8 Maî. colec­ !>e baza rezultatelor înre­ te din beton. însemnate de­
păşiri la produse chimice Şi
maximă intensitate şl rod­ tivele muncitoreşti din in­ gistrate pînă acum, indus­ Un nou centru
nicie. In toate întreprinde­ dustria judeţului Hunedoa­ tria judeţului va realiza o materiale de construcţii —
rile industriale din judeţ, ra raportează îndeplinirea, producţie industrială supli­ se prezintă şi colectivele Societatea în care omul se
colectivele de muncă. în in ziua de 27 aprilie, a pre­ mentară ce se ridică sub­ C E .I.L , Deva. F.C. Orăştie, de calcul
frunte cu organizaţiile de vederilor planului pe 4 luni stanţial peste valoarea de „Vîscoza" Lupeni, I P.B. Bir-
partid, sînt animate de do­ la totî indicatorii. Astfel, 100 milioane lei. Se preconi­ cea, „Marmura" Simeria. In cartierul universi- j
rinţa de a înregistra re­ planul s-a îndeplinit în de- zează, de asemenea, depăşiri I.M.C. Bîrcea. precum şi lu­ (ar din Cluj a fost dat {
marcabile realizări in înde­ vans Ia producţia globală, fată de prevederi dr 3G0 Ici crătorii din industria locală în folosinţă noul centru
plinirea exemplară a planu­ marfă, marfă vindută şi pe salariat la productivi­ a judeţului de calcul
lui şi angajamentelor asu­ încasată, export, productivi­ tatea muncii şi de peste 7 Realizarea integrală a j Specialiştii centrului
mate în primul an al cinci­ tatea muncii, precum şi la milioane lei valută Ia pla­ planului pe 4 (uni cu 3 zi­ I vor rezolva diferite pro-
nalului actual. principalele produse. nul de export. le înainte de termen deschi­
Abnegaţia şi dăruirea, Prestigiosul succes. do- Contribuţia cea mai mare de perspectiva obţinerii u- [ blcme concrete ridicate
talentul, competenta şi răs­ bîndit cu 3 zile mai devre­ Ia pregălirea acestui pres­ j dc practica economică
punderea muncitorilor, teh­ me de către toate întreprin­ tigios bilanţ revine şi de n- nor noi succese în întrece­ şi vor acorda asistentă pentru care au luptat veacuri creşterea rolului maselor
nicienilor. inginerilor liu- derile din judeţ. permite in­ ccasfă dată siderurgiştilor re pînă la măreaţa sărbă­ tehnico-ştiintifică staţii­ după veacuri forţele sociale populare în viaţa economică,
nedoreni îşi găsesc astăzi o dustriei hunedorene să în­ de la Hunedoara şi Călan. toare de la 8 Mai. lor dc calcul uzinale. progresiste. Acest ideal ajun­ politică, social-culturală a
ge sâ fie realizat doar în so­
societăţii. Sînt false scrierile
cialism. Concepţia marxist-le- unor ideologi ai burgheziei
ninistă arată în acest sens că care afirmă că nici este vor­
prin înfăptuirea revoluţiei ba de un proces de deperso­
I socialiste, prin înlăturarea re­ nalizare a omului, de o „cri­
Sesiunea de comunicări ştiinţifice a de filozofi, sociologi, politologi laţiilor de exploatare şi asu­ vă. tocmai în socialism omul
ză a personalităţii". Dimpotri­
In lumea de astăzi, o scrie
prire se creează condiţii ma­
teriale, politice, juridice, so­
Institutului de mine Petroşani etc. se preocupă de studierea ciale şi spirituale pentru in­ arc personalitate. In socia­
lism arc loe afirmarea largă,
omului, a problematicii sale,
în multitudinea raporturilor firmarea valenţelor creatoare activă sî responsabilă a celor
In cursut zilei de (cri, In nula dactlce ale Institutului de mine şi compartimentelor lui, a ale omului. Numai socialis­ mai largi mase ale societăţii
; Institutului de mine din P etro­ dtn Petroşani, cit şi de către noastre, toate constituind o
şani au început lucrările celei reprezentanţii celorlalte Institu­ sensului şi menirii vieţii sa­ mul, eliberînd oamenii dc
■ de-a X-a sesiuni tic conmmlc.'irl ţii dc învăţă mint superior au le. O atare idee nu este de orice asuprire socială şi na condiţie decisivă a afirmării
: ştiinţifice a cadrelor ilti/:»ciicc vizat rte/volinrca dcmocrnţicl şl loc întimplătonre, deoarece ţionnlă, făurind relaţii noi, dc personalităţii umane, r gene­
■ de la acest Institut. La sesiune. responsabilii Aţii sociale, lupta ralizării ncesiui proces la sca­
| dedicata aniversării scniicente- maselor populare «lin Valea J iu ­ omul este nucleul, esenţa a colaborare şi întrajutorare în ­
j narulul partidului, participă In- lui pentru instaurarea şi conso­ tot ceea ce reprezintă socie­ tre membrii societăţii, rroenză ra întregii, societăţi „Partidul
: vltaţl din aproape toate centrele lidarea puterii populare, pentru tatea. Aşa cum aprecia Mnrx, nostru — sublinia tovară­
■ universitare ale ţârii şl dc la alic trecerea la revoluţia socialista, posibilitatea ca cci ce produr
■ institute politehnice, printre ca- precum şl linele aspecte privind oamenii sînt deopotrivă ac­ bunurile materialo şi spiri­ şul Nicolae C.eauşescu la
■ re Bucur«9tl, Cluj, Crainva. Ti- m odernizarea Invăţăm intulul m a ­ tori Şi autori ai propriei lor Congresul al X îen nl P.C R.
■ tnlşoara, Iaşi. Braşov $1 Ploieşti. tematic In instituim «le mine, drame istorice universale tuale să se afirme rn oameni — porneşte «!«■ la concepţia
| Cuvl/uul de deschidere a fost prelucrarea datelor c.vpcrimen- liberi şi stâpîni ai propriei
j rostit de prof. dr. ing. Aron Po- tale la tăierea cărbunelui cu a- Respectarea demnităţii u- lor existenţe.
' pa, rectorul institutului- jutorul unor metode de statis­ mane, afirmarea rât mai de­
Timp de douâ zile. cit vor tică matem atică, aplicarea me- plină a omului, promovarea Una din impor'antelc înnoiri
d ura lucrările sesiunii, In cele lodel dc program are dinamică revoluţionare pe care le pro­ 'Pa9 ° 2 '°)
cloci secţii — ştiinţe sociale, In optimizarea unor sisteme in­ unor concepţii umaniste sînt
matem atică, m ecanică şi rezis­ ginereşti, studiul comportării di­ idealuri la care au visat şi duce socialismul o reprezintă
tenţă a m aterialelor, fizică şl namice a maşinilor dc extracţie ,
chtmlc, term otehntcă, tehnolo­ m ultlcablu utilizate In cxplna- |
gi* 9> organe de maşini — vor ţările miniere din Centrala eăr- f
n prezentate aproape 100 dc co­ bunelul Petroşani.
m unicări Şl referate ştiinţifice. Lucrările sesiunii Jubiliare a In codrul Atelierelor centrale Crişcior, echipa de lăcătuşi, condusă de loan Laxăr,
Referatele 81 comunicările pro­ Institutului de mine din Petro- , aduce o valoroasă contribuţie la creşterea producţiei de cont ecţii metalice necesare diverse­
ie c ta te atit de către cadrele dl- şanţ vor continua şl azi.
lor unităţi economice. Foto : V. ONOIU
I
■
Marile sărbători ale lunii 39,9 la sulă, la lucrările de ve cu termen dc punere in
a
mai — semicentenarul parti­ alimentare cu apă Batiz 43.1’ funcţiune în 1972. Amploarea
dului şi sărbătoarea oameni­ Ia sută şi a Mele şi termenele de execuţie strîn-
lor muncii — au determinat în Nc preocupă în mod deose­ se ale acestor lucrări ne o-
rîndul constructorilor de pc bit scurtarea duratelor de e- bligă ca încă în anu' curent
şantierele trustului nostru o xecutie, sarcină de bază pusă să cîştigăm un avans substan­
angajare plenară dc forţe, o de conducerea de partid şi de ţial.
dorinţă fierbinte din partea stat în faţa organizaţiilor de In planul anual iniţial s-au
tuturor salariaţilor de a în­ constructori. In acest context inclus pe parcurs noi lucrări.
china acestor douâ evenimen­ acordăm, desigur, prioritate Majorarea sarcinilor, privite
te rezultatele maxime ale construcţiilor de locuinţe dar. sub aspectul valoric, nu ar
muncii lor. fn acelaşi timp, ne-am con prezenta probleme deosebite.
Deşi, bilanţul lunii aprilie centrat forţele şi la lucrările Dificultăţile sînt generate în­
nu este definitiv încheiat, de Ja depozitele întreprinde­ să de structura foarle varia­
Rezultatele cercetărilor şti­ — unităţi care au terminat re dm Haţeg s-au însâmîntat folositâ De asemenea, în tatea ca semănatul să se ter­ realizările cunoscute pînă în rii de aprovizionare teritoria­ tă a lucrărilor. Pentru con­
inţifice au dovedit, iar prac­ printre primele pe judeţ se­ peste 170 hectare. Din supra­ ziua de 26 aprilie ac. o ma­ mine mai devreme, doar du­ prezent ne îndreptăţesc sâ a- lă Deva, Complexul „Avicola" tracararea lor, conducerea
tica unităţilor agricole a mănatul porumbului Dacă în faţa amintită, 22 de hectare şină de acelaşi tip nu a fost pă multe insistente a fost preciem activitatea depusă ca Mintia, poligoanele de prefa­ trustului, cadrele de specia­
confirmat, că fiecare zi de anii trecuţi se ridicau pro­ au fost semănate Ia C A P utilizată la semănat, moli- introdusă semănătoarea în deosebit de rodnică Astfel, bricate din beton de la Deva lişti din serviciile funcţiona­
întîrziere la semănatul po­ bleme serioase în legătură cu Sâlaşu de Jos, iar la C .A P vîndu-se că se aşteaptă o se­ lucru, motivîndu-se că „tere­ la producţia de construcţ.ii- şi Valea Jiului pc care pre­ le şi-au concentrat atenţia a-
rumbului se soldează cu operativitatea la semănat, Pui acţiunea respectivă s-a mănătoare S.P.C.-6 (?). Cu nul este prea moale". Randa­ montaj prevederile au fost conizăm sâ le dăm în exploa­ supra Şantierului nr 2 Deva
depăşite cu 6,6 milioane Iei,
pierderi irecuperabile din mente anemice în ultimele zi­ la producţia secundară indus­ tare înainte de termenul pla­ pentru specializarea forţei de
muncă şi organizarea raţio­
recoltă. In această privinţă le s-au înregistrat, de aseme­ nificat. Am demarat, d? ase­ nală a proceselor productive
este edificator faptul că de nea, la C A P. Hia, şi Gura- trială cu peste un milion de menea, destul de bine execu­ în vederea executării unor
lei, iar productivitatea mun­
pe terenurile însâmînţate (in • FIECARE ZI DE ÎNTTRZIERE ECHIVALEAZĂ CU PIER­ sada, unde au mai rămas de cii a crescut faţă de plan cu ţia Complexului de 'aurinc astfel de lucrări Rezultatele
condiţii asemănătoare de DEREA A PESTE 40 KG BOABE LA HECTAR. ACEASTA PIER­ însâmîntat peste 50 şi res­ 1 370 lei De asemenea, la de la Orâşiie. Atelierul «Io
producţie) în primele zile din pectiv 60 de hectare. Viteze fiecare mie de Ici producţie confecţii metalice de la Gu-
decada întîl a lunii mai re­ DERE POATE ŞI TREBUIE SÂ FIE EVITATA. zilnice mult prea diferite, de constmeţii-montoj cheltu­ rnbarza şi Grupul şcolar pen­
colta a fost mai mică cu pe­ care explică în bună mă­ ielile nu fost diminuate cu tru industria materialelor dc iontinuare, in pag. a 2-a)
ste 500 kg la hectar faţă de • TOATE SEMANATORILE SA FIE UTILIZATE CU ÎN­ sură întîrzicrca semăna­ 4.52 Ici, prin economisirea n construcţii din Deva. obiecti­
rea obţinută pe tarlalele unde tului datorită începerii lu­ 20 tone de ciment. 25 000 bu­
semănatul s-a efectuat la în­ TREAGA CAPACITATE. crului in cîmp cu înttrziere, căţi cărămizi, 10 tone oţel
ceputul decadei a treia din şi încetării prea devreme a beton, 20 mc cherestea şi al­
luna aprilie, ceea ce echiva­ activităţii pe ogoare, se con­ tele. A apărut
lează cu o diminuare de pe- stată şi la cooperativele a- Ritmul alert de construcţii
printr-o mai bună organizare realizat pe 21 hectare, astfel urmare s-a pierdut timp pre­
sle 40 de kg porumb boabe gricole din Unirea, Dîncu desfăşurat pe toate şantiere­
!a hectar pentru fiecare zi a muncii cooperatorii din ambele unităţi avînd posibi­ ţios de lucru, fiind evident Mare. Mărtîne.şti, Jeledinţi le ne-a permis predarea în
dc înttrziere a semănatului. Dîncu Mic, Sîncrai. Batiz etc. litatea să-şi realizeze inte­ că aceasta va influenţa ne­ ş a. — să amintim doar cîte- folosinţă a 4.34 dc apartamen­
Ţinînd $eama de asemenea — cu sprijinul substanţial n- gral planul stabilit pentru gativ producţia pe cele pu­ va din unităţile care aveau te, punerea în funcţiune a u-
considerente şi de necesita­ cordat de mecanizatori — au cultura porumbului în lim i­ ste 50 de hectare râmase ne- posibilitatea sâ termine mai nci hale pentru 18 000 de pă­
tea realizării unor randamen­ reuşit ca pînă acum să însâ- tele epocii optime. însămînţate pînă la data de repede cu cîtevn zile se­ sări la Complexul avicol
te sporite la hectar, organiza­ mînţeze porumbul pe întrea­ Pe ansamblu] judeţului 27 aprilie a c. Din păcate ca­ mănatul dară se utilizau cn Mintia şi altele. De asemenea.
ţiile de partid, consiliile de ga suprafaţă. Rezultate dem­ procentul la însămînţarea po­ zurile de acest gen nu sînt întreaga capacitate mijloace­ 300 de nparlamcntc se află în
faza finală de execuţie şi pre­
conducere Şi cadrele tehnice ne de evidenţiat s-au înregis­ rumbului este diminuat însă izolate. O semănătoare 2 le mecanice aflate la dispozi­ conizăm rcccpţionnrea lor pî-
din numeroase unităţi coo­ trat de asemenea la C .A P de realizările nesatisfâcâtoarc S.P.C.-2 nu se foloseşte nici ţie. nâ la 8 Mai. In acest fel
peratiste au luat măsuri e- Koinos. Beriu. Vetel. Brâniş- ale unor cooperative agricole la C .A P . Sarmizegetusa, cu Cunoscind influenţa nefa­ vom reuşi sâ predăm la che­
nergice şi eficace în vederea ca şi în alte unităţi, unde se­ care au tărăgănat de pe o zi toate că pînă ieri la această vorabilă a Sntîrzierii semăna­ ie peste sarcinile semestru­
realizării însâmîntării porum­ mănatul porumbului s-a e- pe alta începerea acestei lu­ unitate nu s-au însâmînţat tului asupra recoltei, precum lui I şi angajamentele luate
bului pe toate suprafeţele fcctuat în condiţii agroteh­ crări sau nu au acţionat cu decît 30 de hectare cu po­ şi faptul că în numeroase u- In cinstea semicentenarului
planificate în epoca optimă, nice superioare. întreaga răspundere pentru rumb din cele 20u planifica­ nitâţi se folosesc ierb i ci de partidului 128 apartamente. SUPLIMENT POLITIC SOCIAL, CULTURAL AL’
la un nivel calitativ supe­ Cu toate că în ultimele zile a obţine zilnic randamente te. In cursul zilei de luni, 26 (ceea cc face ca norma ce se Stadii fizice avansare faţă de ZIARULUI „DRUMUL SOCIALISMULUI". ÎNCHINAT
rior şi într-o perioadă de condiţiile clim atice au frâ­ maxime pc fiecare tractor şi aprilie ac., pe ogoarele coo­ poale realiza pe o maşină sâ prevederile graficelor am în­ ANIVERSĂRII SEMICENTENARULUI PARTIDULUI
timp relativ scurtă. Se deta­ nat ritmul dc lucru la semă­ maşină lată cîtevn argu­ perativei agricole din satul fie mai mică) esle de maxi­ registrat şi la alte obiective.
şează în această privinţă nu­ nat, in unele cooperative a- mente în sprijinul afirma­ Aure) Vlaicu s-a desfăşurat mă însemnătate ca munca sâ Aşa de exemplu, la hotelul Suplimentul, tipărit într-o grafică adecvata, in culori,
meroase exemple dintre ca­ grlcole s-au continuat cu ţiei. Deşi la C .A P. Sînpetru o activitate intensă. însâmîn- se organizeze în mod irepro­ din Deva preliminăm pe 4
re amintim cooperativele a- intensitate acţiunile în cîmp. stadiul însâmîntării nu în­ şabil, astfel incit tractoarele se găseşte de vinzare la chioşcuri şi unităţi de difuzare
gricole din Cigmâu, Cristur, In ziua de 26 aprilie a c , spre dreptăţeşte la motive de sa­ ţindu-se cu porumb 25 de să se găsească la lucru din luni o realizare de 39,92 la a presei din localităţi ale judeţului nostru.
Bretea Strehilui. Foit. Peş- exemplu. în raza de activi­ tisfacţie, o semănătoare 2 hectare. In schimb, la C.A.P. zori şi pînă în scară. sută din planul anual, la
tişu Mare. Rapoltu Mare şa. tate a staţiunii de mecaniza­ S.P.C.-2 a stat zile tn şir ne- Valdei, tunde există posibili­ NICOLAE TIRCOB Complexul „Avicola" Mintia