Page 93 - Drumul_socialismului_1971_04

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 070 O MIERCURI 28 APRILIE 1971

Manifestări consacrate

loarea lucrărilor executate
In t o a t e o r a ş e l e şi c o m u
n e l e j u d e ţ u l u i n o s t r u , cu prin munca volunlar-patrio
• w • • • a I • r ă s p u n s la c h e m a r e a C o n ­ licâ a cetăţenilor se ridică
aniversam semicentenarului s i l i u l u i j u d e ţ e a n al F r o n t u ­ prezintă mai mult de juma
la 233 700 lei, ceea ce re­
lui U n i t ă ţ i i S o c i a l i s t e , s-au
întreprins şi se î n t r e p r i n d tate din angajamentul a
a m p l e a c ţ i u n i d e muncă pa­ nual.
triotică p e n t r u g o s p o d ă r i r e a
partidului şi î n f r u m u s e ţ a r e a l o c a l i t ă ţ i O B IE C T IV E L E S T A B IL IT E
SIN T TR A D U SE IN V IA ŢĂ
lor.
L a
r e d a c ţ i e n e s o s e s c
no i v e ş t i d e s p r e r e a l i z ă r i l e
o b ţ i n u t e în î n f ă p t u i r e a a n ­ In toate satele comunei
g a j a m e n t e l o r l u a t e î n î n t r e ­ Turdaş — ne spunea tova
c e r e a p a t r i o t i c ă î n c h i n a t ă a ­ râşul Constantin Floreseu,
adînc fior patriotic. In cadrul unei seri
Afirmarea femeii în cuîtural-distractive, organizate pentru ti­ n i v e r s ă r i i s e m i c e n t e n a r u l u i secretarul comitetului comu
nerii din localitate, un alt recital de poe­ p a r t i d u l u i . nai de partid, primarul co­
societatea noastră zie a întregit armonios manifestarea. El a munei — acţiunile de gos
podârire
şi
înfrumuseţare
avut ca titlu : „Te cînt partid". IN T O A T E S A T E L E cunosc în aceste zile o am­
COM UN EI B R A N îŞCA -
Ieri după-amia/.â, sala „Arta’* din Deva ploare tot mai mare Sute
a găzduit o caldă manifestare. închinată K>AN POPA STANILEŞTI De la complexul interco operatîst de sere din Sîntandrei se livrează importante canti­ IM PO R TA N TE LU CR Ă R ? de cetăţeni răspund cu en­
metodist - Orăştie
gloriosului jubileu al Partidului Comunist tăţi de legume consumatorilor interni şi la export. Pină zile le trecute, prin l.V.L.F. s-au va­ E D IL IT A R E ŞI tuziasm chemărilor noastre
Romun. Organizată de comitetul munici­ lorificat peste 160 tone castraveţi şi tomate. G O SPO D Ă REŞTI şi participă la realizarea o­
pal al femeilor, manifestarea a avut ca Festival al cortului şi jocului In fotografie vă prezentăm un aspect de Io sortarea roşiilor. biectivelor propuse a fi
invitat pe prof. ing. Suzana Gâdea, pre­ Foto : V, ONOIU Intr-o discuţie purtată cu înfăptuite prin muncă vo-
şedinta Consiliului Naţional al Femeilor, Sala căminului cultural din Sintandrci tovarăşul Alexandru Olaru, luntar-patriotieă.
care a susţinut o amplă expunere cu te­ a găzduit un bogat festival al cîntecului primarul comunei, am reţi­ Noi ne am propus — a
ma : ..Afirmarea femeii în viata politică şi Jocului românesc pe care artiştii ama­ nut că în toate satele apar­ continuat interlocutorul nos­
şi sorial-economică a ţării". Expunerea tori din patru sate vecine l-au pregătit şi ţinătoare s-au executat im­ tru — ca în cinstea semi­
a fost un elogiu adus muncii femeilor, închinat apropiatei sărbători a aniversă­ Construim în ritm alert portante lucrări cu caracter centenarului Partidului Co
desfăşurotă atît în perioada grea din ile­ rii partidului. Programul a fost precedat edilitar-gospodăresc şi de munist Român, să executăm
galitate, cit şi în anii liberi, cînd ele îşi înfrumuseţare, la care au lucrări în valoare dc 120 000
afirmă viguros prezenta, un patetic oma­ de o expunere cu tema : „Făurirea Par­ circulante din dotare. De un participat peste (1 500 de ce­ lei. Pînâ la 20 aprilie, va­
giu adus femeii mame şi soţie tidului Comunist Român, moment de în­ In mod cert că bilanţul tăţeni ce au efectuat 7 000
semnătate istorică în viata tării", care a global ne satisface O anali­ real folos In acest sens ne loarea acestor lucrări se r i­
La întîlnire au fost prezenţi tovarăşii losif oferit spectatorilor o impresionantă evo­ (Urinare din pogM) ză critică amănunţită a acti­ poale fi şi ajutorul pe care ore de muncă patriotică. L u ­ dică la 150 200 lei. Angaja­
Nclega, secretar al Comitetului munici­ care a primilor ani de activitate a parti­ vităţii noastre scoate însă în trebuie să ni-1 acorde într-o crările executate pentru în­ mentul luat a fost îndepli­
pal Deva al P. C. R., Marla Cretu. vi­ dului. Cîntul, jocul şi versul, adus apoi evidenţă şi importante rezer­ mai mare măsură proiectan­ treţinerea şi repararea stră­ nit. Intre cele mai impor
cepreşedintă a Comitetului Judeţean pen­ de artiştii amatori din Bîrcea Mare (pre­ bune obţinute pînâ acum con­ ve nevolorificnto. La utilaje, ţii, beneficiarii şi furnizorii zilor, a trotuarelor şl a dru­ tante obiective renlizaic se
tru cultură şi artă, Zoe Zaharia. preşedin­ gătiţi cu multă pasiune de Sofia Muscan firmă eficienţa măsurilor lua­ de exemplu, deşi s-ait obţinut de materiale de construcţii murilor comunale reprezin­ află : întreţineri şi repara­
ta Comitetului municipal al femeilor De­ şi Patilimon Tirban), Săuleşti, Uroi şi te şi în acelaşi timp ne ofe­ indici de utilizare superiori din judeţul nostru. Exprim a- tă valoric peste 150 000 lei ţii pe 4 km de drumuri,
va, sute dc femei muncitoare, intelectuale Sîntandrei (instructor Doina Ocoş) a fost ră garanţia că obiectivele in­ celor planificaţi, s-au înregis­ ceastâ doleanţă avînd în ve­ Tot în cadru) acestor acţi­ 8 000 mp străzi şi trotuare,
şi gospodine. o caldă manifestare folclorică închinată dustriale şi agricole vor fi trat o seamă de staţionări dere lipsa unor documentaţii, uni s-a decolmatat şi regu­
.Manifestarea din sala „Arta" s-a în­ realizate la termen, de calita­ nejustificate, cauzate în prin­ amplasamente şi restanţele larizat cursul Văii Bozului 0,80 ha zone şi spaţii verzi, re­
pararea a 2 podeţe şi 2 fîn­
cheiat cu un spectacol — adevărat imn partidului. te şi la un nivel corespunză­ cipal dc defecţiuni tehnice, la livrările de cărămidă, fî- pe o lungime de 200 m. au
de slavă adus partidului la glorioasa sa Prof. MARIA MORARU tor de eficienţă economică. lipsa pieselor de schimb, ex­ şii cu goluri şi altele. fost defrişate şi curăţate 48 tîni, precum şi construirea
aniversare —. căruia i-au dat glas artiştii directoarea Şcolii generale Alături de oamenii harnici, ploatarea neraţionalâ etc. La Comitetul de direcţie al ha păşuni, iar pe 172 ha unui pod de beton la Tur-
doş. In satul Spini — aşe­
amatori de la Oficiul P .T .T R . din Deva din Sîntandrei bine pregătiţi din punct de nivel de şantiere se menţine trustului, cadrele noastre teh­ s-au aplicat îngrăşăminte zat pe şoseaua naţională —
prin montajul m uzical-literar: „Sărbăto­ vedere profesional unităţile încă o fluctuaţie accentuată nice. conducerile şantierelor, chimice Dc asemenea, s-au
rim partidul vremii noi", şi un grup de trustului dispun şi de o pu­ a forţei de muncă, iar prin loare colectivele de construc­ plantat 2 000 pomi şî ar­ s-au plantat pomi fructiferi
pe marginea şoselei, s-ou
eleve de la liceul pedagogic cu fantezia Expozifie filatelica ternică bază tehnico-materia- absenţe nemotivate şi învoiri tori sînt conştiente de exis­ buşti ornamentali,, precum
muzical-coregrafică „Rapsodia română". )â. Numai !n acest an punc­ se pierde încă multă produc­ tenţa acestor rezerve nevalo- şi 300 pomi fructiferi pe amenajat zonele verzi şi
★ tele de lucru ale şantierelor ţie. Extinderea în continuare nficate. Sîntem ferm hotâ- marginile drumurilor, au s-au plantat numeroase
Aceeaşi expunere s-a bucurat, ieri, de In holul Clubului „SiderurgistuP din au fost dotate cu utilaje de a acordului global — în luna rîţi să ne mobilizăm cu toa­ flori, ceea ce dă un aspect
o caldă audienţă şi in oraşul Hunedoara. Hunedoara a fost inaugurată expoziţia construcţii şi mijloace de aprilie am ajuns la 65,70 Io te forţele pentru aducerea lor fost curăţate şanţurile şi ri­ plăcut şi frumos acestei a-
golele, s-au văruit şi repa­
Au fost prezenţi — alături de un nu­ filatelică „50 de ani de lupte şi măreţe transport în valoare de 3,1 sută — sperăm să înlăture în în circuitul productiv şi eco­ rat gardurile de la curţile şezărj. De asemenea, s-au
meros public, în majoritate femei — to­ înfăptuiri". Expoziţia cuprinde piese ca­ milioane lei. De asemenea, nomic, pentru accelerarea rit­ cetăţenilor, s-au construit văruit pomii din livezi, de
varăşii Gheorghe Vasiu. prim-secretar al re amintesc de principalele etape de pentru aceeaşi destinaţie mai bună măsură acest neajuns murilor de execuţie, ridicarea trei podeţe şi s-au reparat pe drumuri şi din curţile
Comitetului municipal Hunedoara al luptă din activitatea comuniştilor şi de avem alocate fonduri în va­ De asemenea, avem încă calităţii lucrărilor la toate o­ trei fîntîni. cetăţenilor. La aceste activi
P.C.R., primarul municipiului, şi Elena Se- măreţele înfăptuiri realizate sub glo­ loare de 11 milioane lei. Pen­ multe de făcut pe linia gos­ biectivele şi creşterea conti­ Angajamentul luat dc co­ tâţi au participat pînâ acum
peste 1 000 de cetăţeni care
gato, preşedinta comitetului municipal al riosul steag al partidului. Alături de An­ tru creşterea capacităţii dc podăririi materialelor pe şan­ nuă a eficientei economice muna noastră în cinstea se­ au prestat aproape inonn
femeilor. ton Werler, Nicolae Isac, Gheorghe Popa producţie s-au luat măsuri .în tiere, reducerii cheltuielilor Ing. ALEXANDRU LUGOJAN micentenarului partidului — ore de muncă vHun»ur p->
LUCIA LIC1U şi Francisc Minulka. expun şi elevii Emil vederea punerii în funcţiune
Pop, David Ono, Monica Cimpean de la înainte de termen a poligoa­ de producţie şi în general fo­ directorul Trustului de ne spunea primarul comu­ triotică. N. ZAMFIR
liceele nr. 1 şi 2 şi Şcoala generată nr. nelor de panouri mari din losirii eficiente a mijloacelor construcţii Deva nei — a fost îndeplinit. V a­
, Recital de poezie 6 din Hunedoara. Cel care vizitează ex­ Deva şi Valea Jiului, se con­
poziţia parcurge, prin imagini, un drum tinuă lucrările de la baza de
„Te cînt, U ra mea Iubită" a fost titlul încărcat de fapte eroice producţie din Deva şi s-au
recitalului de poezie, susţinut de membrii început lucrările pentru îm-
cercului literar din Orăştie la casa pio­ Prof MARIUS CONSTANTfNESCU
nierilor din localitate, manifestare cu Şcoala generală nr. 9 Hunedoara bunâ'ăţirea liniilor tehnologi­ (Urmare din Rog. 1) Societatea în care amu
ce ale agregatelor sortate.
cA socialismul trebuie să fie
societatea totalei îm pliniri a se defineşte ca om
personalităţii umane, în care
Un valoros schimb de experienţă pe teme ale fiecare cetăţean să se simtă
pe
destinul său, să
stăpin
poată gîndi şi acţiona nestin-
suprirca omului de către om,
pharit în folosul progresului intelectuală, va crea posibi­ socialismul creează, pentru mod o unitate trainică între
litatea ca pe
fondul
unei
societăţii". partid, stat şi îniregu) popor,
pregătiri generale solide o- prima dată în istorie, premi­ un factor fundamental ai fău­
educaţiei comuniste a pionierilor şi şcolarilor cietăţii noastre socialiste este mu) să se poată califica in sele pentru o autentică şi de­ ririi societăţii socialiste mul­
so­
Personalitatea omului
plină afirmare a idealurilor
tilateral dezvoltate. In atest
termen cit mai scurt, aeomo-
definită prin atitudine înain­
dîndu-se cerinţelor moderne morale spre care masele mun­ context, ca o trăsătură defi­
tată faţă de muncă, efort con­ ale producţiei. citoare, forţele patriotice şi nitorie a procesului de afir­
Timp de două zile, judeţul activitatea educativă şi pio­ i#cum ar fi .sporirea îmbucură­ aflîndu-se la primul simpo­ tinuu pentru pregătirea sa Documentele partidului nos­ progresiste ale poporului au mare a omului în condiţiile
nostru a fost gazda uneia nierească. . toare a cercurilor lehnico- zion practicienii) nu au încă profesională, pentru autoper- tru, blaborate de Congresul 1 năzuit de-a lungul veacurilor. socialismului, sc relevă fap*nl
dintre manifestările de pres­ „Prilej de generalizare a "nplicative, interlocutorul nos­ suficientă abilitate -pentru fecţionare, participarea inten­ al X-lea, prevăd o serie de • Omul societăţii socialiste are ră cetăţeanul societăţii noas­
tigiu închinate semicentena­ experienţei înaintate acumu­ tru semnala insă şi unele ne­ a se ridica la generalizări din să la transpunerea în viaţă a măsuri menite să uşureze u­ o morală socialistă, un ideal tre sc manifestă ca un impor­
rului partidului — iîmpozio- late la nivelul judeţului, sim­ ajunsuri : „Deşi I-Iunedoara numeroasele elemente con­ politicii partidului, la activi­ nele munci grele şi să se re­ moral comunist, caracterizat tant factor de decizie în a­
nul cu tema „Educarea pio­ pozionul a beneficiat de par­ e judeţul cu cele mai multe crete ale practicii lor. De tatea obştească, comportamen­ ducă sfera activităţilor baza­ prin devotament faţă de cau­ doptarea unor măsuri rle va­
nierilor şi şcolarilor în spiri­ ticiparea unor cadre didac­ case ale pionierilor din ţară aceea, unele comunicări ou tul înaintat In societate, fa­ te pe munca necalificatâ. Pen­ za socialismului, prin frăţie loare capitală pcnfni desti­
tul dragostei faţă de patrie tice valoroase, a practicieni­ (8 la număr) — şi noi 'socotim avut un caracter mai decla­ milie, loc de muncă etc. tru pregătirea cadrelor nece­ indestructibilă între toţi oa­ nele socie'ăţii şi alo fiecărui
şi partid, al tradiţiilor de lor, şl este merituos faptul casele pionierilor ca staţii rativ, descriptiv, nefiind su­ In condiţiile de astăzi, cînd sare tuturor sectoarelor de menii muncii indiferent de individ.
muncă şi luptă ale clasei că a reuşit să atragă cola­ pilot ale experienţei pionie­ ficient de analitice şi moti­ au fost desfiinţate relaţiile de activitate a fost elaborat un naţionalitate. Societatea noas­ i Societatea socialistă înfăp­
muncitoare". boratori din mai multe jude­ reşti — totuşi, nici o comu­ vate din punct de vedere al asuprire şi exploatare între program special. Un astfel de tră socialistă promovează cele tuieşte o reală şi organică le­
Aflat la prima sa ediţie, ţe. Prin schimbul de expe­ nicare nu s-a prezentat din ţelurilor şi metodelor educa­ oameni, între clase, munca program concură la crearea mai înalte valori morale, va­ gătură între individ şi socie­
simpozionul a constituit, prin rienţă organizat în zona O- partea acestor instituţii spe­ ţiei comuniste. nu mai constituie doar m ij­ condiţiilor de formare şi a­ lorile echităţii şi dreptăţii so­ tate, permilînd maselor largi
cele peste 50 de referate şi râştieî. oaspeţii dinafara ju­ cifice. Pe raza Judeţului exis­ Avem speranţa că din lu­ locul de asigurare a existen­ firmare a fiecărui om al ciale, nle colectivismului, u­ să se afirme rn factor d? con­
comunicări prezentate în deţului şi-au dat seama că tă un liceu pedagogic. cu crările simpozionului, la a ţei, ci capătă noi valenţe muncii. Procesul continuă în manismului socialist, ale pa­ ducere politică. economică,
triotismului şi internaţionalis­
prima zl a lucrărilor, prin şcolarii trăiesc „in media re- vechi tradiţii, unde se for­ cărui realizare şi-a adus o creatoare, constituind princi­ cadrul măsurilor luate recent mului socialist. culturală a societăţii, ca fac­
dezbaterile ce au urmat, prin rum" atmosfera de epocă ce mează viitorii comandanţi de însemnată contribuţie, cabine­ palul mijloc de formare şi a­ de partid pentru perfecţiona­ Profunda înnoire spirituală tori de decizie Ia cele mai
concluziile desprinse, un util le insuflă convingeri puter­ pionieri, dar în cadru! simpo­ tul metodic îşi va putea di­ firmare a personalităţii fie­ rea pregătirii cadrelor. a oamenilor, conştiinţa nouă diverse niveluri sociale, aiît
pe plan central, cîl şi loca!,
cărui om, Răspunsul la mul­
O caracteristică esenţială a
schimb de experienţă. nice, le dă posibilitatea de a zionului nu s-au prezentat versifica şi nuanţa activita­ tiplele solicitări ridicate în omului societăţii noastre, ce se oglindeşte sintetic în idea­ în întreprinderi, instituţii otr.
Lectorul universitar S il­ se inspira din climatul stră­ comunicări privitoare la stră­ tea în aşa fe) îneît cadrele faţa omului de progresul teh­ cunoaşte o reală afirmare nu­ lul de viată al poporului, în Pc această linie sc în'criu
vestru Patiţa, vicepreşe­ moşesc, simpozionul cîştigind duinţele de pregătire şi for­ didactice care servesc „ca­ nic şi ştiinţific contemporan mai în socialism, este profi­ faptul că membrii societăţii măsurile iniţiale de plenara
dintele Consiliului Naţio­ astfel şi un element aplicativ mare a lor din partea cadrelor tedra timpului liber” să be­ îşi găseşte expresia în ţara lul său spiritual, idealul mo­ noastre şi-au legat pentru tot­ C C al P.C.R din 10 U fe­
nal al Organizaţiei Pionieri­ foarte convingător". de pedagogie, o celorlalte ca­ neficieze de un sprijin per­ noastră în instituirea învăţă- ral comunist. Instaurînd pro­ deauna destinul de idealurile bruarie. anul 1971. care a sta­
lor, ne-a împărtăşit unele Remarelnd numeroasele dre didactice ale liceului. Re- manent, mult mai consistent mîntuluî general de 10 ani, prietatea obştească asupra socialismului şî comunismu­ bilit noi modalităţi de parti­
consideraţii privind semnifi­ aspecte pozitive ale activită­ ferindu-se Ia calitatea comu­ în viitor". ceea ce va duce Ia apropie­ mijloacelor de producţie şi lui. Ideile comunismului cipare n cetăţenilor la f-on-
caţiile acestei manifestări în ţii pionierilor hunedoreni, nicărilor, se poate aprecia câ I. LASCU rea dintre munca fizică şi cea desfiinţînd exploatarea şi a- Ştiinţific au pătruns pentru dvirerea societăţii, la elabora­
I totdeauna în conştiinţa ma­ rea politicii interne şi exter­
selor, politica partidului co­ ne o ţârii. Adunările genera­
munist este însuşită de în­ le ale salariaţilor, expresie e-
tregul popor ca propria poli­ locvenfâ a dezvoltării demo­
zul, din marea fîntînâ a dra­
1 decembrie 1918,
luptelor
drept continuatorul
cînd po­
n 1821, de pe pămînt
Carpaţi ! / Dar noi, pătrunşi
Aceste mari construcţii ale
1 oltean, se ridică Tudor la suflet de sfînta libertate, / porul, în unanima adunate de seculare duse de poporul ro­ gostei de tară dovedită de vremii noastre demonstrează tică şi transpusă creatoare, craţiei economice, se manifes­
în viaţă
printr-o activitate
tă tot mai mult In viaţa în­
Vladimirescu. Răzvrătea
mân pentru neatîrnarca ţă­
treprinderilor şi unităţilor e-
fim pururea fraţi I".
poporul împotriva boierimii Jurăm eâ vom da mîna, să la Alba lulia, a hotârît uni­ rii, pentru întărirea naţiunii sutele şi sutele de mii de oa­ o perfectă şi unitară conti­ plină de avînt şi de abnega­ eonomjce. Aceste adunări, aşa
rea desăvîrşitoare a stalului
meni jertfiţi în marşul vea­
nuitate de viaţă românească
ţie. Identitatea de interes fun­
şi a stâpînirii otomane, Glâ- Unirea constituie grandio­ naţional România, unirea fra­ române şi a statului naţional curilor, n-am fi eîştigat erîn- pe acest pămînt străbun. Ele damental creează liantul de cum sc confirmă în întreprin­
suia către lume prin procla­ sul simbol al „renaşterii" ţilor în aceeaşi casă. casa pâ- unitar, pentru accelerarea cena bătălie eu fascismul în arată câ, în fapt, istoria po­ armonie între personalitate, derile judeţului nostru, asi­
maţia de la Padeş i Patria se României, moment istorie tnînlului românesc. progresului economic, politic, 1944-1945. Şi nici n-nm fi a­ porului nostru, intrată de pe­ stat, naţiune. gură participarea largă şî ne­
cheamă norodul, iar nu tag­ crucial, de mare avînt colec­ Masele populare legau de- social, rultural. pentru înăl­ vut cinstea şi fericirea ea, în ste un sfert de veac în era O altă caracteristică a so­ mijlocită a muncitorilor, teh­
ma jefuitorilor. Cel pe care tiv. Visul miilor şi milioane­ săvîrşirca unităţii naţionale ţarea României in ierarhia istoria lumii, la 9 mai 1945, nouă a socialismului, conti­ cietăţii noastre, ce creează nicienilor şi inginerilor — în
poporul l-a numit Domnul lor de luptâtori o prins fiinţă de nădejdea unui trai mai civilizaţiei mondiale Era fi­ să ne numărăm printre ţări­ nuă o milenară şi nobilă tra­ condiţii optime de creştere, dubla lor calitate de proprie­
Tudor s-a rînduit printre tot mal concretă în 1859, cînd bun, a unor reforme demo­ resc ea, de aici înainte, co­ le care, eu Jertfe grele de diţie. formare şi afirmare o omu­ tar! ai mijloacelor dc produc­
marii eroi ai luptei poporului s-a putut trece peste Milcov cratice. Cînd la marca adu­ muniştii să preia tradiţiile de sînge, au salvat atunci liber­ Avem în faţă o minunată lui, este umanismul orîndui- ţie şi de producători ai bunu­
pentru dreptate şi libertate. şi eînta Hora Unirii în Ţara nare populară şi naţională de luptă revoluţionară şi patrio­ tatea, viaţa, omenia, civiliza­ privelişte a viitorului, ce este rii socialiste. Partidul Comu­ rilor materiale — la condu­
Dragostea de ţară a sporit, Românească şi Moldova, în Ia Alba lulia din 1918 mun­ tică. să le îmbrăţişeze şi să ţia. cuprinsă chibzuit, realist, în­ nist Român, nnalizînd cu lu­ cerea şi organizarea întregii
s-a adîncit şi s-a lărgit pe toate colţurile pămîntului ro­ citorii din Valea Jiului se în­ le înalte mai sus In conştiin­ Pătruns de un adînc sen­ temeiat pe previziunea ştiin­ ciditate, cu curaj problemele activităţi economice.
măsură ce s-a dezvoltat cul­ mânesc. făţişau eu steaguri roşii în ţa şi inima poporului. Dragos- timent patriotic, poporul nos- ţifică marxist-leninistâ, în dezvoltării politice a societă­ In anii socialismului, pe
tura, pe măsură ce s-a limpe­ măreţele Directive ale Con­ ţii socialiste, scoţind la ivea­ meleagurile hunedorene, ca
zit conştiinţa naţională. Sim- gresului al X-lea al partidu­ lă o serie de erori din tre­ de altfel pretutindeni în (ara
lămîntul patriotic al revolu­ lui, în plenarele Comitetului cut, care au diminuat posi­ noastrâ, s-au format şi s-au
ţionarilor de la 1848 a lăsat Central care i-au urmat. Cu- bilităţile de manifestare a po- afirmat numeroşi oameni, cu
ecouri şi piese grăitoare nu vîntul Partidului Comunist tenţelor umaniste ale societă­ o înaltă pregătire profesiona­
numai în faptele şi Jertfele ISTORIA POPORULUI RO M A N - Român — gloriosul conducă­ ţii, a iniţiat un ansamblu de lă, cu o vastă cultură si cu
lor în lupta cu tirania, ci şi tor al poporului — devine de măsuri care permit ca omul ridicată conştiinţă revoluţio­
în literatura vremii, în lirica fiecare dată faptă, căci el ex­ să se poată manifesta pe de­ nară, oameni care sînt cu­
patriotică de mare vigoare şi primă gîndurile şi simţămin­ plin liber şi sâ-şl aducă con­ noscuţi ca cei mai buni co­
măreţie, care şi azi ne încăl­ tele profunde ale poporului, tribuţia la dezvoltarea socie­ munişti, ce constituie exemple
zeşte inima. Din inima pa­ IZVOR D l ADÎNC PATRIOTISM ( II) dorinţa sa neţărmurită de a tăţii. pentru cei din jur, apreciaţi
şoptiştilor a ţîşnit acea „Cîn- înălţa ţara pe colmile înalte Expresia preocupărilor con­ şi stimaţi. Oameni ca Ştefan
tare a României", expresie a ale civilizaţiei, ale societăţii stante ale partidului nostru Tripşa, maistru oţelar la C.S,
patriotismului cel mai ardent, comuniste. pentru dezvoltarea resurselor Hunedoara, deputat în Marea
mai pur şi mai înalt, mal in­ Strămoşii şl părinţii noş­ umaniste ale orînduirll socia­ Adunare Naţională, Erou al
disolubil legat de ideea re­ tri, generaţiile care au dus liste o constituie măsurile a- Muncii Socialiste ; Ion Cis-
voluţiei novatoare : „Deşteap- Eroicele lupte din 1877— boldul cărora au prins să te adîncâ de popor şi patrie tru a trecut, sub conducerea pe umerii lor greul luptei doptnte în ultimii ani pentru maş, inventatorul cunoscutei
tâ-te pămînt românesc, bi- 3878 de la Plevna, Griviţa fîlflie mîndre panglici trico­ au dovedit în 1933 ceferiştii partidulni, la înfăptuirea u­ pentru lichidarea exploatării, consolidarea legalităţii, a res­ Jânci tip „Hunedoara", A le­
ruie-ti durerea, e vremea să sau Smîrdan pentru .cuceri­ lore, au explicat cu un firesc şi petroliştii cînd s-au ridi­ nei vieţi noi, la construirea pentru făurirea socialismului, pectului faţă de drep’turile ce­ xandru Ciorognru, director
ieşi din amorţire Aştepţi oa­ rea independenţei au furni­ simţ patriotic : „Asta înseam­ cat la luptă la Griviţa ori pe societăţii socialiste. Cu ad­ au trecut prin multe încer­ tăţeanului. Constituţia Repu­ tehnic la I.C.S.H., inginer ta­
re, spre a învia ca strămoşii zat întotdeauna un important nă câ vrem libertate socială Valea Prahovei. Dragoste în­ miraţie va vorbi istoria de­ cări, au înfrînt multe piedici, blicii Socialiste România, no­ lentat şi inventiv: Aurel Cris-
să* se scoale din mormînt ? contigent de exemple eroice, şi conducere democratică în flăcărată de ţară au dovedit spre constructorii Hunedoa­ au dat multe jertfe Dar în ul Cod penal, legea pentru îea, de 25 de ani miner la A-
Tntr-adevâr, într-adevâr ei pe care Coşbuc le-a sinteti­ statul naţional Român". Şi, comuniştii care au înfruntat rei şi Bicazului, ai Galaţiu- ciuda tuturor furtunilor din acţionarea în Judecată a ace­ ninoasa, şef a două brigăzi ;
s-au sculat şi tu nu i-ai vă­ zat în poemul intitulat „Ru­ în adevăr, în toate luptele regimul infernal de la Dofta- lui, ai Complexului hidro­ vremurile de restrişte, ci au lor organe de stat care nu Petre Constantin, şef de bri­
zut... Ei au grăit şi tu nu i-aî gămintea din urmă" : „Şi-a­ soeial-'politice de la sfîrşitul na. Eroismul acestor fii ai energetic şi de navigaţie de tinut totdeauna aprinsă flacă­ respectă drepturile cetăţeanu­ gadă la mîna Lupeni ; Ionel
auzit... Cinge-ţi coapsa ta, cum dâ-mi mîna I A sunat / secolului X IX şi începutul se­ clasei muncitoare va consti­ la Porţile de Fier. Eroismul ra libertăţii şi independenţei lui. legea privind rezolvarea Hodorog, maistru la turnăto­
caută şi ascultă ., ziua drep­ Gornistul de plecare / Du Ol­ colului X X , clasa muncitoa­ tui, veacuri, pilde vii, veşnic lor nu-i cu nimic mai pre­ naţionale, au făcut ca pe a­ promptă a sesizărilor şi scri­ ria Câlon, Ana Herlea, teh­
tăţii se apropie Toate po­ tului din partea mea / O cal­ re, tot mai energică, tot mai înviorătoare de dragoste de jos de cel al vitejilor de pe ceste meleaguri să se afirme sorilor oamenilor muncii con­ niciană, secretara comitetului
poarele s-au mişcat. Căci fur­ dă salutare. / Şi-ajuns în ţa­ puternică, şi-a arătat practic ţară, libertate, de popor. cîmpul de luptă. Cei care au puternic minunatele calităţi stituie cadrul Juridic adecvat de partid de la F C. Oră$-
tuna mîntuirii a început"... ră, eu te rog / Fă-mi cel din marea ei dragoste de patrie, Numai însufleţiţi de cel mai zăgăzuit Bistriţa la Bicaz au ale poporului român. pentru ca omul să se bucu­ tie, Rodîca Tatulici, directoa­
Cu o puternică vigoare pa­ urmă b in e : / Pămîntul ţării adevăratul patriotism al po­ fierbinte patriotism, comuniş­ luat pilda plăieşilor de la Azi şi totdeauna, din inima re de avantajele societăţii rea Fabricii „Vîscoza" Lupeni:
triotică, Andrei Mureşanu, sâ-1 săruţi / Şi pentru mine !“ porului. tii au putut duce grelele lup­ Cetatea Neamţului. Cei care noastrâ, râsunâ şi vor răsu­ noastre. Ansamblul de măsuri Florin Niculescu, secretarul
în creaţia sa poetică cea mai Cît timp Transilvania a stat Incepînd din 1921, prin cre­ te social-politice din vremea au înălţat cele 4 000 de trepte na versurile pe care acum a­ stabilire de partid pentru dez­ comitetului de partid de
valoroasă „Un răsunet", publi­ sub jugul străin, suferinţele area Partidului Comunist Ro­ ilegalităţii. Numai încălziţi pe pieptul muntelui la Vidra- proape o 9^itâ de ani, un poet voltarea democraţiei, partici­ la I E.C. Mintia : Fmilînn Rjş-
cată încă In 1848, atunci, în vii­ s-au adunat în cîntee de ja­ mân, detaşamentul de avan­ de marele ideal al echităţii ru, pe Argeş, amintesc de ro­ genial, clocotind de dragoste parea tot mai activă a mese­ cuţa, învăţător emerit, direc­
toarea revoluţiei, cînd se pu­ le. Un asemenea eîntec a gardă al clasei muncitoare sociale şi al libertăţii naţio­ mânii lui Basarab I care, că­ de ţară şi de popor. Mihail lor la treburile publice, ac­ torul Şcolii generale din Ba­
nea făţiş problema libertăţii scris Octavian Goga la înce­ din România, s-a trecut la o nale, cei mai buni fii ai cla­ ţăraţi pc munţi au prăvălit Eminescu, le închina patriei : ţiunea susţinută pentru com­ ia dc Criş şi mulţi alţii sînt
sociale, a independenţei sta­ putul acestui veac. „La noi etapă nouă, superioară în miş­ sei muncitoare au putut or­ săgeţi, suliţi şi stînci în ca­ Ce-ţi doresc eu ţie, dulce baterea manifestărilor de bi­ personalilâţi marcante ale ju­
tale şî a unirii naţionale, e­ sînt codri verzi de brazi 7 Şi carea revoluţionară şi demo­ ganiza insurecţia armată din pul oştirilor cotropitoare ale Românie, / Ţara mea de glo­ rocratism, de nepăsare fată deţului nostru.
vocă în versuri mobilizatoa­ eîmpuri de mâtasă : / La noi cratică din România. In faţa august 1944 şi, dezlănţuind lui Corol Robcrt. stâvilîndu-Ie rii, ţara mea dc dor ? / Bra­ de cerinţele legitime ale omu­ Dar dacă au ajuns acolo
re figurile măreţe ale isto­ atîţia fluturi sînt / Şi-atîta politicii claselor exploatatoa­ marea luptă pentru elibera­ pofta de cuceriri Cei care lu­ ţele vînjoase, arma de tă­ lui sînt concretizări ale uma­ unde sînt astăzi, neeas'a a
rici patriei : „Priviţi măreţe jale-n casă / Privighetori din re de subordonare a ţării in­ rea patriei de fascism, de în­ crează azi. iarna şi vara, în rie, 7 La trecutu-ţi mare, ma­ nismului socialist. fost posibil datorită socialis­
umbre, Mihai. Ştefan, Corvi- alte ţâri / Vin doina să ne-as- tereselor străine, clasa munci­ robire economică, de exploa­ apa Dunării la Porţile de re viitor ! Un element definitoriu pen mului, care a creai posibili­
ne / Româna naţiune, ai voş- culte: / La noi sînt cîntece toare, condusă de tînârul ei tare socială şi umilinţă naţio­ Fier. văd ruinele podului şi România socialistă arc azi tru viata noastrâ socială este tăţi nelimitate ca, anonimi la
trii strănepoţi / Cu braţele şi flori / Şi lacrimi multe, partid, a apărat independenţa nală au putut-o încununa cu ale drumului construit de ro­ un viitor mare, clădit dc în­ faptul câ oamenii muncii în­ un moment dat, ei să devină
armate, cu focul vostru-n vi­ multe...". Lacrim ile înstrăina­ ţârii cu îndrăzneală şi ener­ laurii victoriei Fără un a- mani şi sc însufleţesc în tregul popor, sub conducerea trunesc astăzi condiţii priel­ oameni cu o marc forţă mo­
ne, / Vioţa-n libertate. on tei Transilvanii nu s-au şters gic. cu eroism şi spirit de sa­ dînc sentiment patriotic, îz- muncă, ridicînd alături dc gloriosului nostru partid co­ nice pentru a fi în acelaşi rală. cu înalte calităţi pc ca­
moarte : strigă toţi. / Pe voi decît cu drapelele bucuriei şi crificiu. Partidul comunist, vorît din sufletul lui Horia vechile monumente opera u­ munist. timp iniţiatori şi participonţi re şi le pun fără rezerve in
vă nimiciră a pizmei răutate/ ale biruinţei nflrţîonflle, flutu- expresie a marii voinţe popu­ şi al lui Tudor Vladimirescu. riaşă a veacului nostru so­ Colonel STANCU GHEORGHE la înfăptuirea politicii parti­ slujba patriei, a cauzei socie­
$i oarba neunire la Milcov şi rînd peste marele act de la lare şi naţionale, s-a afirmat al lui Ştefan şi Mihai Vitea- cialist. dului ; se realizează în acest tăţii socialiste.