Page 95 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 95
Un ordin al Com andam entu-j
Manifestări peste hotare prilejuite lui Forţelor Arm ate de Elibe-i
de aniversarea semicentenarului P.C.R. rare din Vietnam ul de sud!
UN PLA N DE IN V A Z IE
A AM ER1CII
V IETN A M U L DE SUD 27 militarii americani care nu i
B ELG R A D 27. — Cores luptă străbătut de Partidul nează principalele realizări (Agerpres). — Agenţia „Eli execută ordinele superiorilor ’
pondentul Agerpres, Geor- Comunist Român în cele obţinute In cadrul planului berarea" a dat publicităţii un lor şi nu întreprind acţiuni 1 I n t r - u n i n t e r v i u a c o r d a t
ge Ionescu, transmite : In cinci decenii, precum şi re cincinal trecut, ziarul con ordin al Comandamentului ostile împotriva patrioţilor^ z i a r u l u i „ N e w Y o r k (Ti
capitala Iugoslaviei s-a laţiile dintre P.C.R. şi tinuă : .Politica externă a Forţelor Armate de Eliberare sud-vielnamezi. nu sprijină . mes", i s t o r i c u l a m e r i c a n
deschis expoziţia „A 50-a a- U .C I, României este bazată pe pri către toţi patrioţii sud-vietna- forţele saigoneze. nu atentea- J H o l g e r H e r w i g a a f i r m a t
niversarc a Partidului Co Expoziţia va râmîne des etenia şi colaborarea strînsâ mezi, prin care se cere «să zâ la libertăţile, bunurile Şi 1 că, s t u d i i n d fn a r h i v e l e m i -
munist Român”, organizată chisă plnă la 15 mai la cu toate ţările socialiste, pe nu fie atacaţi militarii ame viaţa populaţiei sud-vletna-1 î i t a r e 9e r m a n e . a d e s c o p e -
r -f un document care Qtes.
Sua vieina ţ
dc Muzeul Revoluţiei Po Belgrad, după care va fi relaţii normale cu toate sta ricani aflaţi pe teritoriul meze nu se amestecă în pro- e x i s t e n ţ a u n u i l a n al
poarelor din Iugoslavia şl prezentată la Sarajevo şl tele. indiferent de sistemul Vietnamului de sud care se blemele interne ale aceste.a 1 Germaniei'd e a i n v a d a zi
de Ambasada României la Zagreb. lor soelal-politic". R.S. CEHOSLOVACA. — Populaţia oraşului Prago a cres opun războiului de agresiu şi nu împiedică lupta e. Sm- ţ m e r i c a . c u 14 a n i i n a i n t e a
Belgrad. România, relevă. în înche cut in ultimii 100 de ani astfel ineît azi număra 1 104 000 su ne”. Ordinul subliniază că, potriva regimului Thieu-Ky. ^ i n t r ă r i i S . U . A . In p r i m u l
La festivitatea inaugură iere, .L e Progres Egyptien”, flete. Construcţia de locuinţe n-a putut ţine pasul cu creşte .în interesul şi adevărata o Ordinul prevede. In acest r ă z b o i m o n d i a l . P o t r i v i t lu i
rii au participat Budîslav „se pronunţă pentru soluţi rea populaţiei şi la ora actuală se resimte lipsa locuinţelor. noare a Statelor Unite, fidele sens. că toţi militarii ameri H e r w i g , p l a n u l şi -a g ă s i t o
Şoşkici, membru al Birou In următorii 10 ani se va construi in partea de nord a o* tradiţiilor unui popor Iubitor câni care părăsesc rîndurile ţ a p r o b a r e d e p l i n ă , at f t d i n
lui Executiv al Prezidiului CAIRO 27. .— Corespon onarea conflictului din Ori roşului un complei de locuinţe pentru 80 000 de familii, care de dreptate şi libertate, nu p a r t e a K a i s c r u l u i W i l h e l m
armatei vor beneficia dc
un \
U C 1 , Boşlco Şiliegoviei, dentul Agerpres, Constan entul Apropiat pe baza re va fi legat de centrul oraşului printr-un metrou, deja în con meroase personalităţi politice tratament uman, creîndu-li-se . a l l l - l e a , cil şi d i n p a r t e a
membru al Prezidiului tin Oprică, transmite i Sub zoluţiei Consiliului de Secu strucţie. şi mase largi ale populaţiei c o m a n d a m e n t u l u i g e r m a n .
U.C.I.. activişti cu munci titlul .A 50-a aniver ritate, care prevede retrage IN FOTO: Construirea unui bloc cu 10 etaje. S.U.A., inclusiv militarii re toate condiţiile pentru a se ' Ulterior, R e r l i n u l a renun
înapoia acasă sau pentru nse '
de răspundere In orga sare a Partidului Comu veniţi din Vietnam, s-au o stabili într-o altă tară. în ca- < ţat Ia a c e s t p l a n , d e o a r e c e
nele federale ale Uniu nist Român", ziarul .L e rea trupelor israeliene de pus politicii războinice pro zul cînd vor cere aceasta. nu d o r e a s ă - ş i d i s p e r s e z e
m u l t
nii Comuniştilor, şefi al u Progres Egyptien" publică pe teritoriile arabe ocupate, movate de Administraţia de Comandamentul Forţelor J p r e a __________ f o r ţ e l e , c a r e şi
nor misiuni diplomatice, zi un amplu articol. în respectarea integrităţii teri Personalităţi politice americane la Washington şi s-au pronun a ş a t r e b u i a u s ă l u p t e p e
arişti iugoslavi şi străini, soţit de fotografia to toriale şi a independenţei ţat pentru retragerea imedia Armate de Eliberare din Vlet- ţ d o u ă f r o n t u r i ,
un numeros public. varăşului Nicolae Ceauşescu tuturor statelor din regiune, tă a trupelor americane din namu) de sad face apel la o- i P iQ n u l r e s p e c t i v a r d a t a ,
fiţerii Şi soldaţii din
toate .
d u p ă
l u i
a f i r m a ţ i i l e
H e r -
A fost prezent ambasado şi consacrat apropiatului ju reglementarea problemei în sprijinul repunerii in drepturi Vietnam Numeroşi militari serviciile armate! americane \ n -ig. d i n a n u l 1898, el f i i n d
rul român la Belgrad. Vasi- bileu al P.C.R. Subliniind americani care se găsesc în de pe teritoriul sud-vietna- \ e l a b o r a t d e u n t t n ă r l o c o - (
)e Şendru. că, la 8 Mai, poporul român populaţiei palestiniene în că în Vietnamul de sud au mez, cerîndu-le să lupte pen- I t e n e n t d i n m a r i n a m i l i t a r ă J
Lulnd cuvîntul cu acest va sărbători un eveniment conformitate cu aspiraţiile în cadrul O.N.U. a R.P. Chineze cerut, de asemenea. încetarea tru repatrierea lor. să refoze J g e r m a n ă . E b e r h a r d v o n )
războiului. Ei s-au opus or
prilej. Boşko Şiliegovici a Istoric, ziarul menţionează sale naţionale". participarea la războiul ne- 1 M a n e l y . d e v e n i t u l t e r i o r u n
spus printre altele i .Mă că .fondarea P.C.R. a re dinelor superiorilor lor şi au drept din Vietnam şi din in- l p r o e m i n e n t EI a
bucur In mod sincer că mi prezentat nu numai fructul W ASHINGTON 27 (Ager Preşedintele comisiei, cu cerut retragerea imediată a treaga IndochinS. sâ intre in ^ % O r l c
P"s /<?
s-a făcut onoarea de a des natura] al unei etape de a- pres). — Raportul Comisiei noscutul diplomat Henry Ca- trupelor americane”.
vînt revoluţionar, ci şi o prezidenţiale desemnate anul In spiritul tradiţiilor uma
chide expoziţia *A 50-a a sinteză a întregii mişcări bot Lodge. a remis preşedin nitare ale poporului vietna
niversare a Partidului Co muncitoreşti şi socialiste din HAVANA 27 - Cores trecut pentru a studia atitu telui Nixon raportul, cu prile
munist Român-, nu numai pondentul Agerpres, Victor dinea pe care trebuie să o jul unei ceremonii care a a mez. Frontul Naţional de E despre ectiun.le lor an tjrâz-| â n ^ l n M a n ă '
pentru că prin aceasta vom România" După ce trece în Stamate, transmite : La Am adopte S.U.A. în Organizaţia liberare din Vietnamul de
contribui la o mai bună revistă istoricul activităţii basada Republicii Socialis Naţiunilor Unite subliniază vut Ioc Juni la Casa Albă. Sud ordonă să nu fie atacaţi boimce pentru a t, sprijiniţi C a r a i b i l o r , c a r e r.â a t a c e la ),
partidului, evoclnd princi că acest forum mondial ’ m o m e n t u l o p o r t u n N e w u c u / )f
cunoaştere a succeselor palele etape, ale luptei sale te România din Havana a a .şi-ar putea îndeplini cel mai 1 Y o r ic u i, B o s t o n u l şi N o r f o l - i
României socialiste, ci, în revoluţionare, ziarul scrie : vut toc conferinţa de presă bine îndatoririle de preveni ţ k u l 1
primul rînd, pentru că re .Astăzi. In ajunul aniversă consacrată celei de-a 50-a re a războiului şi de regle Ofensiva de primăvară din S.U.A. salutată [ t n a c e l a ş i t i m p , o a l t ă
laţiile multilaterale dintre rii a 50 de ani de la crea aniversări a Partidului Co mentare a disputelor între f l o t ă u r m a s ă a t a c e e s t u l |
Iugoslavia socialistă şi rea P C .R .. România este o munist Român. Au partici state, dacă în rîndurile lui L o n g I s t a n d u l u i .
România socialistă se ba tară socialistă In plin avlnt, pat redactori ai ziarelor cen s-ar afla toate guvernele din cu căldură de popoarele Indochinei
zează pe principiile colabo în care munca a devenit va trale. ai radioului şi tele lume care subscriu la prin LO CU IN ŢA A CV A RIU M \
rării egale In drepturi a u viziunii, funcţionari ai Di cipiile Cartei". în acest sens.
nor state vecine suverane". loarea supremă a noti so recţiei presei din Ministerul comisia — dtn rîndurile că HANOI 27 (Agerpres) — Galston. profesor la Univer umăr alături de popoarele la- i A p a c a r e î n c ă l z e ş t e l o )
Subliniind că Iugoslavia şi cietăţi. Transformările fun de Externe al Cubei. Vasile sitatea din Yale şl Ethen Sig- oţian şi cambodgian pînâ la c u i n ţ a a r p u t e a să c i r c u l e ,
,------- __
_
România dezvoltă o foarte damentale survenite în toate Muşat, ambasadorul Româ reia au făcut parte 50 dc per La Hanoi a avut loc un mi ner, profesor la Universita victoria totală asupra agreso- 1 d i r e c t p r i n p e r e ţ i i a c e s t e i a . 1
largă colaborare economică, domeniile slnt Indisolubil niei în Cuba, a făcut o pre sonalităţi proeminente ale ting organizat de Comitetul v jlor. 1 I n v e n ţ i a a p a r ţ i n e u n o r s p e - 7
politică şi culturală, Boşko zentare a principalelor mo vieţii publice americane — a de solidaritate cu poporul a tea din Boston, care vizitea ^ L c i a l i ş t i p o l o n e z i , c a r e a u şl 1
legate de existenţa partidu recomandat Administraţiei merican cu ocazia ofensivei ză R.D Vietnam.
Şiliegovici a relevat marea mente din lupta P.C.R., a XIEN G -Q U A N G 27 (Ager- ! c o n s t r u i t la uzina d e s t i c l ă
lui. Iată de ce el a dobîn- S.U.A. să sprijine prezenţa în de primăvară a pacifiştilor Participanţii au adoptat o
însemnătate pe care o au succeselor dobîndite de po americani pentru retragerea rezoluţie în care salută cu preS). _ Prinţul Sufanuvong, » S a k o v s k a p r i m a s e r i e
pentru dezvoltarea multila dit recunoaşterea unanimă a porul român, sub conduce rîndul membrilor O.N.U. a imediată şi totală a trupelor preşedintele Comitetului Cen- \ d e p a n o u r i d i n s t i c l ă d e s t i -
terală a relaţiilor iugoslavo- rolului său de conducător rea partidului, în construi Republicii Populare Chineze. americane din Vietnam şi căldură ofensiva de primă tral al Frontului Patriotic dtn i n a t e p e r e ţ i l o r A c e s t e p a -
române înttlnirile frecvente politic al societăţii româ rea socialismului. Vorbito In acelaşi timp, însă. comi încetarea războiului de agre vară a poporului american, Laos. a adresat o scrisoare " ou.n . . s e u n e * ™ Pa r V ~
şî fructuoase dintre tovară neşti. Sub conducerea P.C.R., rul s-a referit, în încheiere, sia nu s-a pronunţat pentru siune dus de S U .A . în Indo- denunţă politica de „vietna- participanţilor la .ofensiva de \ " ,n rf,n <" 'n-
şii Nicolae Ceauşescu şi lo- la dezvoltarea relaţiilor fră excluderea reprezentanţilor china. mizare” a războiului dusă de primâvarâ- din S.U.A. pentr» t t a r t o r u l l o r c i r c u l i a p a .
şi
Administraţia americană
sip Broz Tito. adaugă .Le Progres Egypti- ţeşti dintre P C .R . şi P.C. ciankaişişli din organizaţia La miting au participat re cer cu hotârîre acesteia să Încetarea războiului din in- , a p e i p o a t e fi
In cuvîntul său. ambasa en“, România a obţinut re din Cuba, a relaţiilor de pri mondială, preconlzînd cunos prezentanţi ai unor organi pună capăt războiului de a- dochina - anunţă agenţia l o c a t a r c u a , u t o -
dorul român la Belgrad a zultate strălucite pe plan e etenie şi colaborare dintre cuta politică a „celor două zaţii politice, religioase, de greslune în Indochina. în re Khaosan Palhet Lao. .P rin l r u l V n s i n -
guvernele şi popoarele ce
evocat gloriosul drum de conomic". După ce menţio lor două ţări. Chine”, deşi a recunoscui că o tineret şi obşteşti, oameni ai zoluţie este exprimată, tot aceste acte curajoase de opo- 1 q u \ nM ’uns <•" P«;
astfel de poziţie nu este de muncii din Hanoi. Au fost, de odată. hotârîrea poporului ziţie energică faţă de râzba-; r * t l _ t r a n s p a r e n ţ i .
iul dus de Statele Unite !m- \
c o n s t r u c t o r i i
loc realistă l asemenea, de faţă, Arthur vietnamez de a lupta umâr la potriva Laosului şl a altor l l o r - »* a , c i o solufie:
tărt din Indochina. se spune , a p a p o a t e fi c o l o r a t ă d u p ă
Aprecieri elogioase autovehicu în scrisoare, dv. aţi apărat 1
p r e f e r i n ţ ă . .
interesele fundamentale
ale \
monstraţii din principalele In vîrstâ de 75 de ani, poporului american şi tradi- i LUNA P E FRAG M EN TE...
lelor de fabricaţie românească bunătăţire lentă dar centre universitare ale ţării. Peron se află în exil în Spa ţiile sale de democraţie şl U- / N . A . S . A . a a n u n ţ a t c ă v a
LONDRA. — „O îm
nia din anul 1955, cînd a
bertate. Aţi cîştigat prin o- )
^ i t
_
binevenită a raporturi B R A SILIA . — Procurorul fost înlăturat de la putere, r e p a r t i z a u n u l n u m ă r d e
B U D A PESTA 27. — Cores „TV-4I" şi „TV-51". Aceste lor dintre Marca Bri- militar Hclio Cubido a cerut în urma unei lovituri m ili ceste acţiuni simpatia şî a d -i m ~ Sp i c i a î h U d i n Î n t r e a g a
pondentul Agerpres, Alexan autovehicule, fabricate la u tanie şi R. P. Chineză punerea sub acuzare a 27 de tare. miraţia noastră puternică, j l u m e u n Iot d e e ş a n t i o a n e
dru Pintea, transmite : în zinele „Tudor Vladimirescu" este în curs”, a decla poliţişti brazilieni pentru a deoarece aţi fost pe deplin 1 s e l e n a r e r e c o l t a t e d e ., A -
treprinderea ungară de co din Bucureşti sînt de pe a rat luni, în Camera Co sasinarea, într-o închisoare ABID JAN . — Ministrul convinşi că lupta dv. aduce \ v o l \ o 1 4 A u f o s t d e s e m -
merţ exterior .Autoker” a cum binecunoscute şi apre munelor, ministru] afa din Sao Paulo, a zece deţi italian al afacerilor externe, o contribuţie activă la lup- ţ nati. 124 d e e x p e r ţ i a m e r i -
organizat marţi dimineaţa, în ciate în Ungaria. Primul lot cerilor externe. Alee nuţi de drept comun. Poli Aldo Moro, care întreprin ta pe care o ducem noi. Ne i rnnl 52 savanţi d i n a f a
comuna Szomor din apropie de asemenea maşini puse în Douglas-Home, răspun- ţiştii acuzaţi de Helio Cu de un turneu printr-o seric folosim de această ocazie ' ra S . U . A .
rea Budapestei, o prezenta circulaţie în Ungaria, după zind unor interpelări. bido aparţin organizaţiei de state africane, a sosit în pentru a vă exprima profun- \ SU N ETE EN ER V A N T E
re şi demonstraţia practică cum declara Kincses Endre, El a adăugat că guver ilegale „Escadronul morţii", vizită oficială în Republica da noastră gratitudine". ţ
a funcţionării autovehicule directorul general al între nul britanic priveşte în care, în ultimii doi ani, a Coasta de Fildeş, unde va Scrisoarea prinţului Sufa- (
la
O a n c h e t ă
e f e c t u a t ă
lor de fabricaţie românească. prinderii .Autoker”, a dat mod favorabil trimite asasinat în închisorile brazi examina cu persoane oficia nuvong arată. In încheiere, ’ H o l l y w o o d a s t a b i l i t c ă e
Pe diferite terenuri acciden bune rezultate. rea unui ambasador la cheierea unor noi contracte liene 182 de deţinuţi de le probleme legate de dez câ „poporul laoţian, împreu- \ x i s t ă ş a s e f e l u r i d e z g o m o
voltarea colaborării
econo
drept comun.
tate. autovehiculele româ La prezentarea şi demon Pekin. în locul actua economice între cele două mice dintre cele două târî. nâ cu popoarele vietnamez şl \ t e c a r e le p r o v o a c ă o a m e
neşti fabricate la uzinele straţia practică au luat par lului însărcinat eu afa ţâri. BUENOS A IR ES. — Gu cambodgian, este hotărît să . n i l o r o m a r e iritare i s i r e
„Tudor Vladimirescu" „Stea te reprezentanţi a numeroa ceri. vernul Argentinei a hotărît AMMAN — Regele Hus- continue lupta împotriva a- na . t r o s n e t u l d e t e m n e fn
gul Roşu". „Automecanica" se întreprinderi ungare in VARŞO VIA — La Minis să nu autorizeze revenirea gresiunit S.U.A, şi cere retra- \ ____
din Mediaş — camionetele, teresate în achiziţionarea u terul Afacerilor Externe al din exil a fostului preşedin sein al Iordaniei a declarat gerea totală a trupelor ame- \ s o b ă , e c o u l u n u l g a l o p d e
furgonetele sau microbuzele nor asemenea autovehicule. STO C K IIO LM . — La Stoc- R.P. Polone au începui con te Juan Peron. Comunica că o colaborare deplină in ricane din Laos, din întreaga * ’ ţ i p ă t u l f e m e i l o r şi...
„TV-41" şi „TV-5I", camionul Au fost prezenţi, de aseme kholm s-a deschis conferin vorbirile între Adain IVilI- tul oficial dat publicităţii tre armata iordaniană şi re Indochtnâ". j m a r ş u l n u p ţ i a l .
„Carpaţi-131", camionul „Bu- nea. Kiss Dezso, adjunct al ţa miniştrilor afacerilor ex mann, adjunct al ministru apreciază că „reîntoarcerea zistenţa palestiniană nu poa
cegî-7", basculanta „Carpaţi" ministrului transporturilor şi terne din Suedia, Danemar lui afacerilor externe al Po lui Peron ar constitui în ac te fi realizată decit in con
loniei. şi Jean de Lipkowski,
de 5 tone sau autobuzul „TV- telecomunicaţiilor din Unga ca, Islanda, Norvegia şi Fin secretar de stat însărcinat diţii de stabilitate şi secu
71" — au întrunit aprecieri landa. cu afacerile externe a! Fran tuala etapă un factor de iri B O L IV IA : D ejucarea unei noi
le elogioase ale celor de fa ria, şl Dumitru Turcuş, am Ordinea de zi a conferin ţei. tare" pe scena politică ar- ritate. El a arătat că îşi va
tă. Cel mai mare interes a basadorul României la Bu ţei consemnează discutarea In cursul discuţiilor, rele gentinianâ Hotârîrea a sur respecta promisiunea de a
fost trezit de furgonetele dapesta. unor probleme de actualita prins pe observatori, o serie acorda palestinienilor din
te ale situaţiei internaţio vă agenţia PAP, au fost a- tentative de lovitură de stat
nale. bordafe unele probleme pri de declaraţii oficiale făcute Cisiordania „dreptul de a
Rezultatele alegerilor pentru Adunarea SAN TIA G O D E C H IL E — vind consultările în curs de în ultima perioadă lâsînd să decide ei înşişi asupra soar- O nouă tentativă de lovitură stat în timpul fostalaî pre
LA PA Z 27 (Agerpres). —
desfăşurare consacrate con
tei lor şi de a opta în mod
se înţeleagă că îndelungatul
de Stat şi consiliile locale din R.P. Ungară „Cuba este interesată în vocării conferinţei general- exil al lui Peron ar putea liber pentru regimul pe ca de stat. a doua în mai puţin şedinte Paz Estenssoro şi şe-
ftil organizaţiei „Mişcarea na
europene.
extinderea schimburilor co
BU D A PESTA 27 (Agerpres). Deoarece în cReva circum merciale cu Chile", a decla CA R A CA S. — Federaţia lua sfîrşit. re îl preferă". de o Icnâ, a fost dejucată, ţională revoluţionară”. Man
la sfîrşîiu) sâptâmînii trecu
date de arestare au fost emi
Comisia centrală electora scripţii nici unul dintre can rat cotidianului „El Siglo" studenţilor vcnezueleni a te. în Bolivia, a anunţat mi se şi pentru şeful „Falangei
lă a dat publicităţii marţi co didaţii pentru Adunarea de ministrul comerţului exte lansat un apel la o grevă nistrul de Interne bolivian, socialiste bolîviene", Mari©
municatul privind rezultatele Stat înscrişi pe liste nu au în rior al Cubei, Marcelo Fer- naţională studenţească, or
alegerilor pentru Adunarea trunit majoritatea prevăzută nandez. ganizată în semn de protest LON DRA. — Secretarul dc stat a) S.U.A., William Jorge Gallardo. Complotul, Gutierrez, şi căpitanul Rober-
de Stat şi consiliile locale, de legea electorală, urmează Ministru] cubanez a sosit faţă de măsurile guverna Rogers, care se află in prezent la Londra, unde par pus la cale de elemente de to Salomon, consideraţi, de
desfăşurate Io 25 aprilie în să fie organizate alegeri su îp Chile în fruntea unei de mentale antidemocratice a- ticipă la lucrările sesiunii Consiliului Ministerial al extremă dreaptă grupate în asemenea ca fâcînd parte
II P l ’ngară, rclatea/.â agen plimentare. legaţii a ţării sale. care va S.E.A.T.O., a avut marţi o întrevedere cu ministrul aşa-numitele organizaţii „Miş dintre complotişti. Surse in
ţia MTI. In comunicat se sub In consiliile locale au fost participa la lucrările sesiu doptatc în domeniul educa afacerilor externe al Marii Britanii, Alee Douglas- carea naţională revoluţiona formate. citate de agenţia
liniază că, din cei 7 432 420 aleşi 08 865 de membri. In nii periodice a Comisiei E ţiei şi invăţămlntului uni Home. Au fost abordate, în primul rînd, probleme ră” şi .Falanga socialistă be- France Presse, relevă câ In
de eelâlcni eu drept de vot. 81 de circumscripţii electora conomice O N.U. pentru A versitar. Studenţii cer. de privind perspectiva reglementării paşnice a conflic livianâ”. a precizat ministrul această tentativă de lovitură
au participat la scrutin 98.7 le, candidaţii pentru consiliile merica Latină — C lv P .A .L. asemenea, demiterea m inis tului din Orientul Apropiat şi situaţia din Golful Per- de interne bolivian, viza în de stat. ce urma sâ aibă loc
la sută. 76 797 buletine de locale nu au întrunit majo La sfirşitul sesiunii, dele trului educaţiei, redeschide sic. Pe de altâ parte, Douglas-Home l-a informat pe lăturarea de la conducerea la 27 aprilie, sînt implicaţi
vot au fost anulate. Pentru ritatea, astfel îneît vor fi or gaţia cubaneză va avea o rea Universităţii „Central" William Rogers în legătură cu evoluţia tratativelor ţârii a govemulul condus de mat mulţi ofiţeri. Preceden
deputaţii în Adunarea de Stat serie de întrevederi ru re din Caracas $î eliberarea privind aderarea Angliei la Piaţa comună. preşedintele Juan Jose Tor-
au fost exprimate 7 189 125 ganizate, de asemenea, alegeri prezentanţi ai guvernului u- celor 700 de studenţi, ares res. Autorităţile au arestat tul complot antiguvernamen
voturi, adică 99,00 la sută. suplimentare. nitâţii populare privind în taţi cu ocazia recentelor de trei persoane, între care R«- tal a fost dejucat *la 3 apri
ben Jnlia Castro, ministru de lie.
Activitatea vulcanului
Din presa străină
Etna se agravează Interpolul şi transporturile aeriene I
C A TA N ÎA 27 (Agerpres). — tului specialist Harun Tazieff, The New York Times:
Activitatea eruptivă a vulca gazul rezultat din erupţii, in
nului Etna se agravează. Du scopul determinării cauzelor „Haiti după Papa Doc"
minică. torentul de magmă in recentei erupţii şi. în speci O reuniune puţin obişnui transporturi aeriene conside cestora cu ajutorul compu luate deja în peste 30 de
candescentă. provenind din al, al stabilirii duratei pro tă a avut loc recent în ca ră câ situaţia a devenit atît terelor. Metoda s-a dovedit ţâri.
pitala Marii Britanii. Dele
de dramatică îneît rezolva
numeroasele cratere secunda babile a activităţii vulcanu Cînd Francois Duvalier a Prlnce şi s-a izolat de popu gaţi din partea a aproxima rea ei nu mai poate suferi a fi însă prea costisitoare, Anchetele de pînâ acum
re. a înconjurat staţia ter lui. devenit preşedintele neferi laţie. apărat fiind de o gar tiv 50 de societăţi de trans astfel îneît acum se proce au stabilit câ majoritatea a
dează la o confruntare aten
minală a telefericului, dis- Se apreciază câ, de-a lun citului stat Haiti. în 1957, el dă specială şi de ucigaşii fa porturi aeriene s-au întîlnit nici o amînare. Aceasta cu tă a biletelor fiecărui pasa cestor bilete sînt vîndutc
trugînd şi ce) dc-al 0-lea pi gul veacurilor, Etna a provo a făgăduit câ va şterge ima natici denumiţi „Tonton Ma- cu experţi ai Interpolului atît mai mult. cu cit- în ul ger cu o listă cuprinzînd se prin baruri sau prin inter
lon de susţinere. Vulcanologii cat moartea a mai bine de ginea acestuia de teritoriu al coutes". Nu a îndrăznit să-şi (Poliţia internaţională) şi ai timul an principalele com riile biletelor furate. Pentru mediul unor anunţuri publi
de Ia universitatea din Cntn* un milion de oameni, numai mizeriei şi câ va conduce un mal convoace cabinetul, te- Scotland Yard-ului, pentru panii occidentale din aceas prima oară au apărut, anul citare din ziare care oferă
nia au apreciat că. la fieca în timpul unei singure erup guvern de unitate naţională, mîndu-se câ, împreună, mi a examina ceea ce un pur călătorii pe diferite rute la
re oră vulcanul aruncă 25 000 ţii. în anul 1669, omorînd între care sâ „reconcilieze naţiu niştrii ar putea lua poziţie tător de cuvînt al Asociaţiei preţuri reduse. Tocmai de
tone de lavă prin craterul 60 000 şi 100 000 de persoane. nea cu ea însăşi”. In anii ca împotriva sa. Epurările sale internaţionale a transportu aceea, I.A.T A. a cerut spri
centrul şi prin numeroasele In secolul nostru, activitatea re au urmat fesă, regimul său sălbatice au atins şi propri- rilor aeriene (I.A.T.A.), a ca M e r i d i a n e jinul Interpolului şi al Scot
noi cratere formate în urma vulcanului a făcut mult mai corupt a cufundat cele cinci a-i familie, una din victime lificat drept „cea mai gra land Yard ului. Paralel cu
exploziilor subterane. Între puţine victime, ucigînd nu milioane de haitienî Sntr-o fiind ginerele său, pe care vă ameninţare la adresa so aceste măsuri, Asociaţia in
gul versant sudic al Etnei es mai trei persoane (în 1952, sărăcie fără margini, politi l-a suspectat de conspiraţie. cietăţilor de transporturi ae tă ramură au înregistrat de trecut, şi biletele de călăto ternaţională a transporturi
te incandescent, pe cînd cel ca sa „dezbină ca sâ domini” Duvalier s-a bucurat de riene" : furturile şi falsifi ficite importante. rie falsificate. Unele dintre lor aeriene a făcut cunoscut
dc sud-es» este bră/dat de perioadă în care erupţia a co a destrămat chiar şi firava succes doar într-o singură carea biletelor dc călătorie $i pînă acum, unele com ele au fost descoperite cu u- că a creat o comisie specia
lă de seouritnie. din care
incis cu puternice cutremu
şase rîuri de lavă care avan re). Cea mai spectaculoasă e ţesătură socială existentă, iar p rivin ţă: a reuşit sâ supra cu avionul. Anthony SteT panii au încercat sâ ia mă şurinţâ de societăţii*» „Phi- far parte experţi în dome
sează lent. el a ajuns la culm} de bar vieţuiască. A murit în pat la phens, reprezentant al suri de apărare, soldate cu lippines Airlines". „Pan A
rupţie din acest secol a fost barie şi bestialitate neatinse niul securităţii aeriene, în
AutoriiiUile afirmă că, de 64 de ani, dictatura sa fiind I.A.T.A., a subliniat câ „nu un succes relativ, în faţa merican" şi „Japan Air L i sărcinată cu studierea celor
ocamdată, nu se pune proble cea din 1911, cînd lava era nici măcar de defunctul dic cea mai îndelungată din is mai falsificările de bilete hoţilor şi falsificatorilor de nes*4 întrucît falsul era ru mai bune metode de a se
ma unul pericol pentru loca aruncată prin 79 de cratere, tator dominican Trujillo. toria unei ţâri în care 23 din aduc companiilor de trans bilete de călătorie cu avio dimentar. „Dar, se întreabă pune capăt traficului cu bi
lităţile situate In poalele mun ea coborînd pînâ la altitudi A dorit sft fie „Papa Doc", cei 36 de şefi al statului au porturi aeriene pierderi de nul. In Statele Unite, de acum ţările membre ale letele de călătorie false sau
telui. în ciuda cutremurului nea de 1 800 metri. Cea mai [ cu alte csvinte patriarhul fost fie ucişi, fie răsturnaţi. 20 milioane dolari, cifra pildă, unde numai în cursul I.A.T.A., cine poate da asi furate.
de sâptâmîna trecută, care s-a gravă erupţie s-a înregistrat t blînd care se îngrijeşte de Ar fi o minune ca tînârul pentru toate categoriile de anului trecut au fost furate gurări câ nu se circulă şi Ofensiva a fost declanşa
soldat cu 7 răniţi şi 30 de în 1928, cînd localitatea Mas- [ nevoile „copiilor" săi. In a şi neexperimentatul său fiu, fraude, incluzînd şi furturi sau falsificate bilete pe ru eu bilete perfect falsifica tă. Râmîne numai de v ă z u t
case avariate caii a fost distrusă, iar cea proape întreaga perioadă de care şi-a atribuit şi e) titlul le de bilete, apropiindu-sc tele interne în valoare de te ?". Cert este câ măsuri dacă ea va avea rezultatele
Vulcanologii institutului din mai îndelungată în 1950, cînd • 14 ani în care s-a aflat la pu de „preşedinte pe viaţă”, sâ de 100 milioane dolari". peste 6 milioane dolari, a împotriva furturilor şi fal scontate.
Catania studiază în prezent, vulcanul a rămas activ timp I tere, însă, el s-a baricadat In poată menţine mult timp o Conducătorii companiilor de fost introdusă verificarea a- surilor de acest gen au fost î. RETEGAN
sub supravegherea renumi de 372 de zile. palatul său alb din Port au situaţie stabilă.
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Gr ora, nr. 35, Telefoane nr. 12317 şi 1 15 88. Tiparul: întreprinderea potlgrafică Deva.
44 065