Page 96 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 96
W w . V izita în tara noastră
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
*
a delegaţiei Adunării
Populare a Republicii
Populare Bulgaria
La invitaţia Marii Adunări Voilec a arătat că vizita soli
Naţionale a Republicii Socia lor poporului bulgar In Româ
liste România, miercuri d i nia se înscrie pe linin ascen
mineaţă a sosit la Bucuroşii. dentă a relaţiilor de priete
într*o vizită oficială, delega nie şi colaborare dintre po
ţia Adunării Populare n Re poarele. ţările şi parlamente
publicii Populare Bulgaria, le român şi bulgar.
condusă de acad. prof. Savn In răspunsul său. acad prof
Ganovski, membru al C C . al Sava C.anovski. mulţumind
P.C.B., preşedintele Biroului pentru cuvintele călduroase
Adunării Populare de bun sosi' adresate mem
La sosire, In Gara de Nord. brilor delegaţiei, a arătat că
oaspeţii au fost inlîmpinnţi această vizită este o nouă
de tovarăşul Ştefan Voitec. contribuţie preţioasă la mai
preşedintele Marii Adunări huna cunoaştere şi colaborare
Naţionale, şi de alte persoane dintre cele două naţiuni so
oficiale. cialiste, Ja întărirea păcii In
Adresînd un călduros salut Balcani şi in lume.
ANUL XXIII. Nr. 5 071 JOI 29 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI oaspeţilor, tovarăşul Ştefan (Agerpres)
W A
H O T A R I R E Â
Un colectiv dornic Contururi noi la mina Comitetului Executiv al Comitetului
de afirmare Central al Partidului Comunist Român cu
livezeni privire la unele măsuri de îmbunătăţire a
tşi etalează hărnicia
condiţiilor de viaţă a membrilor
Informam zilele trecute ci samblu de eforturi care au . L u c r ă r i l e d e d e s c h i d e r e a minei L i v e z e n i sc d e s f ă ş o a r ă
titorii despre un succes im avut drept scop rezolvarea î n t r - u n r i t m i m p e t u o s , d a t o r i t ă b u n e i o r g a n i z ă r i a m u n c i i
portant înregistrat de colec unor probleme privind ca p e ş a n t i e r e l e d m a d i n c u r i şi d e la s u p r a f a ţ ă . P i n ă în p r e
z e n t , s - a u e x e c u t a t p u ţ u l a u x i l i a r şi p u ţ u l d e a e r a ; nr. 2
tivul întreprinderii de pre lificarea muncitorilor, res E s t şi u n e l e l u c r ă r i s p e c i a l e la o r i z o n t u l 300.
fabricate din beton Bircea pectarea riguroasă a tehno cooperativelor agricole de producţie
— îndeplinirea angajamen logiilor. U n a l t o b i e c t i v c a r e s e a f l ă în e x e c u ţ i e e s t e p u ţ u l
telor anuale şi realizarea cu — Lucrăm cu foarte mulţi p r i n c i p a l L i v e z e n i c a r e , f a ţ ă d c p l a n u l d i r e c t o r , s e a p r e
12 zile înainte de termen a tineri — ne spunea ing. losif c i a z ă c ă v a 1i t e r m i n a t c u t r e i l u n i î n a i n t e d c t e r m e n u l Pe baza indicaţiilor tovară lie 1971, membrii cooperati da membrilor cooperatori cu cooperatori, care au fost ma
sarcinilor de plan ce re Gaza, şeful secţiei „Premo“. p l a n i f i c a t . A c e s t a p r e c i a b i l d e v a n s v a fi p o s i b i l d a t o r i t ă şului Nicolae Ccauşescu, se velor agricole de producţie afecţiuni grave şi posibilităţi jorate în perioada 1970-1971.
î n f ă p t u i r i i a n g a j a m e n t e l o r l u a t e d e c u n o s c u t a b r i g a d ă d e
veneau întreprinderii pînâ Munca acestora a trebuit cretar general al partidului. care participă efectiv la mun materiale mai reduse, dacă au precum şi pentru aplicarea
în ziua de 8 Mai. Acest foarte mult şlefuită, în m i n e r i , c o n d u s ă d e c o m u n i s t u l D i o n i s i e B a r t h a , c a v e a h o - Uniunea Naţională a Coope că şi cooperatorii pensionari, adus o contribuţie deosebită măsurilor din prezenta hotă-
succes nu este întîmplâtor. drumată pe drumul cel bun. t ă r i t să r e a l i z e z e — şi a r e a l i z a t c u s u c c e s — o v i t e z ă d e rativelor Agricole dc Produc precum şi membrii de fami în realizarea sarcinilor de rîrc, sc constituie prin contri
Hărnicia de care au dat do Astăzi pot afirma că avem 94,3 m e t r i li n i a r i la s ă p a r e a şi b e t o n a r e a p u ţ u l u i , c e e a ce ţie a elaborat un studiu refe lie ai acestora beneficiază în producţie. buţia tuturor cooperativelor
3. Unităţile agricole coope
vadă toţi muncitorii între oameni destoinici In care c o n s t i t u i e u n e x c e l e n t r e c o r d n a ţ i o n a l . ritor la unele probleme socia mod gratuit dc întreţinere, ratiste care dispun dc m ij agricole Ia Casa dc pensii a
a
medicamente şi materiale sa
membrilor cooperativelor
prinderii şi-a găsit reflec putem avea o încredere de La Es t, d i n p u ţ u l d c a e r a j nr. 2, s e e x e c u t ă d o u ă g a le ale membrilor cooperatori, nitare pc timpul internării în loace financiare proprii pot gricole de producţie. In acest
tări in importante depăşiri plină. le r ii d e legătură c u p u ţ u l a u x i l i a r , la o r i z o n t u l 475 şi 575. în strînsă legătură cu dez spitale. construi, singure sau prin a- scop, sc recomandă coopera
voltarea agriculturii coopera
de plan. Astfel, pînâ in ziua Din convorbirea avută cu La p r i m a g a l e r ie , u n d e l u c r e a z ă b r i g a d a m i n e r u l u i D e m e - tiste şi necesitatea participă Membrii cooperativelor a socicre, spaţii de cazare pen tivelor agricole ca. începînd
remarcabilului eveniment tînârul şef de secţie, am t e r A u g u s t i n , se î n a i n t e a z ă cu o v i t e z ă d e 120 m l p e l u n ă . rii lor tot mai active la înfăp gricole dc producţie, pensio tru membrii cooperatori fn cu anul 1971, să participe cu
din viaţa poporului nostru mai aflat că Sn acest an ca R e z u l t a t e p r e ţ i o a s e a u o b ţ i n u t s c h i m b u r i l e lu i T o t h K o l o - tuirea sarcinilor economice nari şi fam iliile acestora be vederea efectuării tratamente 7 la sută din valoarea pro
— sărbătorirea semicente litatea producţiei a fost m a n , A l e x a n d r u C o s t e a şi D u m i t r u P o r o ş n i c u , d i n c a r e f a c ce revin cooperativelor agri neficiază. începînd cu data de lor în staţiunile balneoclima ducţiei globale la constituirea
narului partidului — aici se mult îmbunătăţită ajungîn- p a r t e h a r n i c i i m i n e r i S a m o i l ă L o r e n t c z , A l e x a n d r u B ir o , cole de producţie, în vederea 1 iulie 1971. în mod gratuit terice şi în alte localităţi. fondurilor Casei dc pensii a
vor produce peste 3 000 mc du-se în prezent la un pro A d a m M o i s e , B l c n e ş i B l a j şi alţii. L a o r a a c t u a l ă , această creşterii nivelului de trai al şi de medicamente şi mate 4. Inccpînd de la 1 ianua .membrilor cooperativelor a-
prefabricate din beton, cifră cent de rebut de numai 1.75 b r i g a d ă a s ă p a t , a r m a t şi a m e n a j a t d e f i n i t i v a p r o a p e 700 ţăranilor cooperatori. riale sanitare în tratamentul rie 1972, membrii cooperati gricolc de producţie.
care, transpusă valoric, în faţă de 10 la sută cit era ml. g a le r ie . D e ş i p e p a r c u r s u l l u c r ă r i i a u a p ă r u t p r e s i u n i Comitetul Executiv al Co ambulatoriu velor agricole dc producţie 8. Pentru a sc asigura pla
seamnă peste 4 milioane lei în anul trecut. Mai mult. p u t e r n i c e , a t i t d i n t a v a n cit şi d i n v a t r ă , o a m e n i i lui D e - mitetului Central al Partidu 2. Membrii cooperativelor care participă Ia muncă şi ta integrală şi la timp a
— Aceste realizări — ne realizările perioadei scurse m e t e r A u g u s t i n au ş t iu t să î n v i n g ă g r e u t ă ţ i l e c u p r i c e p e r e lui Comunist Român a exa agricole dc producţie şi co realizează sarcinile de produc drepturilor sociale prevăzute
informa ing Traian Avram, de la începutul anului scot şi c u r a j . minat propunerile cuprinse în operatorii pensionari bolnavi ţie în conformitate cu norme in hotărirc. Banca pentru A
secretarul comitetului de în evidenţă faptul că secţia ‘ S e l u c r e a z ă , d c a s e m e n e a , i n t r - u n r i t m a l e r t şi la p u studiu şi a apreciat că, o dată beneficiază de tratament in le de lucru stabilite dc adu gricultură şi Industria A li
partid pe întreprindere — a realizat cu 420 metri li ţu l nr. 3, u n d e s e execută g u l e r u l d e b e t o n a r m a t , d ) i p ă cu creşterea producţiei agri staţiunile balneoclimaterice. nările generale vor beneficia mentară va acorda, în cursul
sint rodul muncii pline de niari de tuburi mai mult c a r e l u c r a r e a v a fi p r e d a t ă T . C . M . M . in v e d e r e a e x e c u t ă cole şi a veniturilor coopera Costul biletelor de tratament de ajutoare pentru incapaci anului, credite, fără dobîndă.
abnegaţie a tuturor munci decit prevedea angajamen rii l u c r ă r i l o r d e s u p r a f a ţ ă . E x e c u ţ i a v a fi î n c h e i a t ă p î n ă tivelor agricole dc producţie, se va suporta în proporţie de tate temporară de muncă de cooperativelor agricole dc
torilor. In ultimul timp tul luat în cinstea semicen la 8 M a i . ca d e ' a l t f e l şi a m e n a j a r e a p a r ţ i a l ă a p u ţ u l u i a u sînt create condiţiile necesa 70 la sută de către Casa de terminată dc boli sau acci producţie care din motive o-
şi-au spus tot mai mult eu- tenarului partidului Nume x i l i a r est, c a r e v a î n l e s n i a m e n a j a r e a sa d e f i n i t i v ă p e n t r u re adoptării dc noi măsuri pensii a membrilor cooperati dente. bicctivc nu dispun de fondu
Ajutoarele pentru incapaci
vîntul măsurile organizato le şefilor de echipă Mihai transportul p e p u ţ c u c o li v ii . T o t in a n u l a c e s t a v o r ţi pentru rezolvarea unor pro velor agricole de producţie, tate temporară de muncă se rile necesare plătii contribu
rice aplicate la nivelul fie Cuiava. Mihai Grigorciue, a t a c a t e d o u ă g a l e r ii magistrale care vor face l e g ă t u r a i n bleme sociale ale membrilor iar 30 Ia sută, în medie, de ţiei la casa dc pensii, calcu
vor acorda în proporţie de
cărei secţii productive. Pu Avram Cânija sînt deja bine tr e p u ţ u r i l e d i n i n c i n t a p r i n c i p a l ă L i v e z e n i şi p u ţ u l atexi- cooperatori şi familiilor lor către beneficiarii tratamente 50-85 la sută din venitul me lată în raport cu producţia
globală realizată
lor. Cooperativele agricole de
In acest scop, a hotărît să se
tem spune că am reuşit ca cunoscute în rîndu] colec li a r est. supună dezbaterii adunărilor producţie care dispun de fon diu zilnic realizat în ultime 9. Consiliul de Miniştri şi
într-un timp scurt să avem tivelor de muncă din cadrul D u p ă p u n e r e a in e v i d e n ţ ă a cimpitini m i n i e r se v a generale ale cooperativelor a- duri proprii pot acoperi, par le 12 luni. în funcţie de nu Uniunea Naţională a Coopera
un colectiv cu un potenţial întreprinderii. Alături de t r e c e la f a z a d e p r e g ă t i r e la o r i z o n t u l 475. in a$a f e l fnrit, gricole şi plenarei Consiliu mărul anilor lucraţi în co tivelor Agricole dc Produc
profesional pe măsura sarci ţial sau integral, cu aproba operativa agricolă. ţie vor lua măsuri pentru e-
fn p r i m a p a r t e a a n u l u i 1972, E x p l o a t a r e a m i n i e r ă L i v e lui Uniunii Naţionale a Co rea adunării generale, cota dc
nilor. 5. Femeile, membre ale co laborarca actelor normative
Afirmaţiile secretarului de (Continuare in pag- ® X*°l z e n i să l i v r e z e e c o n o m i e i n a ţ i o n a l e p r i m e l e t o n e d e c ă r operativelor Agricole dc Pro 30 la sută ce trebuie plătită operativelor agricole de pro necesare şi pentru organiza
partid veneau să caracteri b u n e . A c e s t u i o b i e c t i v m a j o r îi c o n s a c r ă a s t ă z i t o a t e e f o r ducţie următoarele măsuri : dc beneficiarul tratamentului. ducţie. care participă Ia mun rea aplicării prevederilor pre
zeze pe scurt un întreg an t u r i l e şi s t r ă d a n i i l e l o r h a r n i c i i m i n e r i d e la L i v e z e n i . I. Cu începere de la 1 iu Această înlesnire se va acor- că. vor beneficia. începînd cu zentei hotărîri,
data de 1 iulie 1971, de con Comitetul Executiv al Co
cediu plătit pentru sarcină şi mitetului Centrat al Partidu
lehuzie pc timp dc 60 zile lu lui Comunist Român conside
crătoare.
ră că adoptarea acestor mă
Forţa şi capacitatea Impresionantă frescă lehuzie se va plăti în propor nentă pc care partidul nostru
Concediul pentru sarcină şi
suri. cxprimînd grija perma
ţie de 50-90 Ia sută din veni
tiste. va fi primită cu interes
tul mediu zilnic realizat în o acordă ţărănimii coopera
a luptelor desfăşurate sub de numărul anilor lucraţi în şi deplină aprobare dc toţi
ultimele 12 luni. în funcţie
membrii cooperativelor agri
mobilizatoare a orga cooperativa agricolă. cole. ele fiind menite să con
6. Fam iliilor de cooperatori,
tribuie Ia îmbunătăţirea con
din care cel puţin unul din
tinuă a condiţiilor de viată
steagul partidului agricolă dc producţie, li se a ale familiei fiecărui ţăran co
soţi lucrează în cooperativa
operator.
cordă. începînd
cu data de
Comitetul Executiv al Co
nizaţiilor de partid In cadrul amplelor mani tuirea sa, necesitatea aplică 1 ianuarie 1972, un ajutor lu mitetului Central al Partidu
nar de 50 lei pentru fiecare
lui Comunist Român îşi ex
festări dedicate gloriosului rii creatoare a acesteia cores copil în vîrstă de pînă la 1G primă convineerea că ţăranii
ani împliniţi.
cooperatori vor munci cu ab
s-au desfăşurat, la Deva, lu Sesiune de comu punzător particularităţilor din Ajutorul sc acordă în luna negaţie pentru îndeplinirea şi
ieri
partidului,
jubileu al
fiecare tară". .Teoria marxist-
lucire, vigoare şi demnitate, crările sesiunii de comunicări leninistâ care ne călăuzeşte în care unul din soţi a lucrat depăşirea planurilor de pro
GHEORGHE CĂLINESCU la un loc de înalt prestigiu ştiinţifice, organizată sub — consemna în 1921 ziarul cel puţin 15 zile în coopera ducţie. anuale şi de perspec
şeful secţiei organizatorice Intre naţiunile civilizate. auspiciile Comitetului judeţean nicări ştiinţifice „Socialismul" — ne impune tiva agricolă şi a realizat sar tivă. pentru dezvoltarea cco-
Toate actele sale de conduce cinile dc producţie în confor nninieă-organizalorieâ a co
a Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. pentru cultură şi artă şi Mu sâ cunoaştem în rîndul dinţii mitate cu normele dc lucru
re, de organizare şi mobiliza zeului judeţean, la care şi-nu împrejurările în care trăim, operativelor agricole de pro
re sînt expresia responsabi adus o prestigioasă contribu mediul ţârii noastre, solul în stabilite de adunarea gene ducţie şi înfăptuirea progra
Această primăvară, cu sem imperialist, dobîndirea adevă lităţii majore faţă de popor, ţie activişti de partid, cerce executiv al Consiliului popu care trebuie sâ săpăm şi fîe- rală. Aceste ajutoare nu sc mului stabilit dc cel de-a!
nificaţia ei înălţătoare, va ratei independenţe, înflorirea care i-a încredinţat cu de tători de )a Academia dc şti lar judeţean, acordă familiilor care benefi X-lca Congres al partidului
ciază dc alocaţie de stat pen
plină încredere mandatul con
râmîne pentru totdeauna în ţârii, personalitatea şi demni ducerii destinelor sale. inţe Sociale şi Politice din Deschi/îod programul se tru ropii. do ridicare continuă a Româ
memoria contemporanilor şi tatea naţională. Poporul nos Unul din resorturile cele Bucureşti şi de la Universi siunii, tovarăşul Aurel Bul (Continuore in pag,, a X*o| niei pc treptele (ol mai înalte
7
Fondurile necesare pen
în filele istoriei ca un mo tru a năzuit în tot cursul zbu mai dc seamă ale afirmării tatea .. Bnbeş-Bolvai" din gărea a făcut, prin lucrarea tru plata pensiilor membrilor ale progresului şi civilizaţiei.
ment remarcabil în viaţa po ciumatei şi glorioasei sale is Partidului Comunist Român Cluj. lucrători dm muzee şi prezentată, o interesantă fres
litică : aniversarea unei jum ă torii spre o lume dreaptă, o ca forţă conducătoare a so- profesori de istoric din ju că a istoriei mişcării munci
tăţi dc veac de muncă şi luptă lumea echităţii sociale, elibe cîctAţii îl reprezintă coezi deţul Hunedoara. toreşti şi revoluţionare din
eroică, de glorioasă existenţă rată de mizerie şi umilinţă. unea de granit a rîndu- La sesiune nu participat to România, desfăşurată de-a
a Partidului Comunist Român Partidul nostru comunist se rilor sale. unitatea de voinţă varâşii Aurel Bulgărea, se lungul celor 5 decenii sub
Aniversînd împlinirea a 5 de călăuzeşte In întreaga sa ac şi de acţiune a celor peste cretar al Comitetului jude steagul înălţător al partidu Epoca optim ă se apropie de sfîrşit
cenii de la acel fierbinte tivitate după cea mai înain 2 100 000 de comunişti. „Izvo ţean de partid, loan Slrbu. lui.
şi strâlneitor 0 Mai 1921, tată concepţie despre lume şi rul forţei şi capacităţii dc ac şeful secţiei de propagandă a „Aşezînd la baza activită
cînd poporul român a do- viaţă — materialismul dialec ţiune a partidului — sublinia Comitetului judeţean de par ţii sale teoria marxîst-leni-
bîndit pentru prima dată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tid. A fost prezent, de aseme nislâ — a spus vorbitorul — sema-
o călăuză înţeleaptă, un orga în Raportul prcz.entat la Con
nizator şi conducător încercat, gresul al X-lea al P.C.R. — nea, tovarăşul Sabin Boliciu. Partidul Comunist Român a
un detaşament de avangardă i) constituie unitatea şi co vicepreşedinte al Comitetului înţeles, încă de la consti
în care fiecare comunist, fie eziunea de nezdruncinat a
care cetăţean şi îndreaptă rîndurîlor sale. ale tuturor
cu mîndrîe şi respect privirea organizaţiilor dc partid, ale
asupra măreţului drum par tuturor comuniştilor în jurul
curs sub flamuri de partid Comitetului Central — con
biruitoare. -în perspectiva diţie de cca mai mare impor • r e a l iz ă r i m e r it o r ii in r a z a c o n sil iu l u i in t e r -
programului său înălţător tanţă pentru exercitarea cu
concretizat in ceea ce Con succes a rolului său condu COOPERATIST DEVA
gresul al X-lea a definit — cător, pentru înaintarea ne • UNITĂŢI CARE INSĂMINŢEAZA ULTIMELE HECTARE
edificarea societăţii socialiste abătută pc calea socialismu
multilateral dezvoltate In lui. pentru trăinicia noii orîn- ® TIMPUL FAVORABIL ŞI MIJLOACELE MECANICE — FO
România socialistă. duiri. Unitatea dc voinţă şi LOSITE CU RANDAM ENT MAXIM !
Locul pc care Partidul Co acţiune a partidului este prin
munist Român îl ocupâ în tic şi istoric —, a dovedit si cipalul catalizator a) unităţii Semănatul porumbului — te cooperativele deservite de Achim) şi Deva (condusă de
viaţa ţârii noastre a fost do- dovedeşte o capacitate im clasei muncitoare, ol tuturor acţiune hotărîtoare pentru această unitate. Succesul do- Cornel Lupu). Intre factorii
bîndit prin luptele şi jertfele presionantă în aplicarea le oamenilor muncii, al coeziu obţinerea unor recolte spori bîndit se reîleetă în mod fa care au concurat la obţine
grele din anii ilegalităţii, prin gilor generale ale dezvoltării nii moral-politicc a poporului te la hectar — continuă sâ fie vorabil şi asupra situaţiei e rea rezultatelor amintite se
modul strălucit In care a ştiut sociale la condiţiile specifice in lupta pentru apărarea cu principala lucrare la finaliza conomice a S.M.A. Colectivul ponte evidenţia preocuparea
apoi sâ unească, pc baza po ale României. Partidul Comu- ceririlor revoluţionare, pentru rea căreia sînt concentrate de muncă al unităţii de me susţinută a mecanizatorilor
liticii sale marxiM-Icninistc. nis' Român s-a născut din po apărarea suveranităţii patriei, toate forţele şi mijloacele u- canizare înlîmpină glorioasa pentru a menţine în bună
efor...... întregului popor in por; partidul şi poporul sînt uri nitâţilor agricole. Pe măsură aniversare a semicentenarului stare de funcţionare toate
oprrn He construcţie socialis singur gind, o singură voinţă, pentru făurirea societăţii so ce epoca optimă de insârrnn- partidului şi ziua dc I Mai cu utilajele, de a folosi în mod
tă. o unilnio care îşi arc izvorul cialiste şi comuniste" ţâre se apropie de sfîrşit to' planul de venituri aferent judicios timpul favorabil de
Partidul Comunist Român în încrederea reciprocă, sta Coeziunea rlndurilor parti mai multe cooperative âgri primului semestru al anului luciu şi mijloacele mecanice
întruchipează gîndiren şi vo tornicită ea rezultat al slu ji dului, unitatea sa de voinţă cole anunţă realizarea lucră îndeplinit cu două luni mai din dotarea secţiilor.
inţa poporului, expresia celor rii nedezminţite a intereselor şi acţiune s-au făurit şi călit rii respective pe întreaga su devreme. iar la cheltuielile •Sc detaşează, de asemenea,
mai culezante ţeluri şî sim celor mai vitale ale poporu In focul marilor bătălii de prafaţâ destinată culturii po de producţie s-a făcut o eco ca pozitive icalizârlle coope
ţăminte ale naţiunii. Comu lui. naţiunii noastre socialiste. clasă din deceniile al treilea rumbului. nomie de 400 000 lei ca ur raţi velur agricole din raza
niştii au eiştîgîit. încă din In centrul poli’icii sale, parti şî al patrulea ale secolului Un rezultat meritoriu l-au mare a reducerii consumuri consiliului in t ercoo pe ra ti s t
anii luptei împotriva ex dul a pus şi pune interese nostru, în lupta eroică dusă înregistrat unităţile din raza lor de carburanţi, lubrifianţi Călan, unde. pînâ ieri. au mai
consiliului intercooperatisl şi piese de schimb. In frun rămas de însâmînţat cu po
ploatării. încrederea depli majore ca înflorirea ţârii, împotriva fascizării ţârii şi Deva. Teri. tovarăşul Aurel tea întrecerii pentru executa rumb mai puţin de 100 hec
nă a oamenilor, pentru eâ creşterea neîncetată a puterii pentru eliberarea României Chîrilâ, directorul Staţiunii rea la timp şi de calitate a tare din cele 1 372 hectare
partidul a înscris pe steagul ei economice şi a bunăstării de sub jugul fascist, în acţiu- pentru mecanizarea agricul turnărilor agricole de primă stabilite. La C A .P . Gînţaga,
I.P.B. Bîrceo. Operatorul Ne cula Dumitru eiecută operaţia turii Deva, ne-a comunicai te vară, inclusiv a însâmînţârii
său idealurile care au fost celor ce muncesc, edificarea de tensionare a armăturilor metalice pentru elementele de a lefonic o veste îmbucurătoa
dintotdeauna scumpe maselor societăţii socialiste multilate coperiş destinate halelor indus triale. re t semănatul porumbului s-a porumbului, se află secţiile
(Continuare in pag. a 2*6) de mecanizare din Cristur
populare : eliberarea ţârii de ral dezvoltate, cnrc să ne ri Foto : N. GHENA terminat — pe cele peste 900 (condusă de Aron Bartolo- (Continuări în. pag. a 2*o)
dominaţia străină, de (jaful dice, cu tot mai multă stră hectare planificate — în toa mei), Hârâu (condusă de Ion