Page 97 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 97
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 071 • JOI 29 APRILIE 1971
FORJA $1 CAPACITATEA MOBILIZA- Sesiune de comu
nicări ştiinţifice
TOM A ORGANIZAŢIILOR DE PARTID de oamenii muncii din ţara
(Urmore din pag. 1) noastră reliefează elocvent
că iPartidnl Gomunist Român
îşi îndeplineşte plenar man
Romăn este realmente parti rele şi locurile mai importan datul ca caro l-a Investit na
dul de avangardă, in primul te de muncă a unor organi Momente emoţionante Simpozioane care să aşezăm termella orga ţiunea — de a-1 condace des
(Urmate din pag. 1) rînd al clasei muncitoare, al zaţii de partid puternice, ca nizaţiilor noastre. Să reclă tinele pe drumul făuririi so
tuturor oamenilor muncii, pabile să-şi exercite rolal de dim casa noastră pe o teme cietăţii socialiste maltllateral
conducătorul întregului nos conducător politic, să mobili Sala de festlvltfiţl a Liceului pedagogic „Istoria o fac oamenii" s-a Intitulat te lie de piatră masivă, ca nici
tru popor. Prin compoziţia sa, zeze colectivele de oameni ai din Deva a găzduit Ieri o emoţionantă ma simpozionului care a avut loc dumi furtunile să na o clatine, nici dezvoltate”.
niJe iniţiate pentru realizarea partidul demonstrează că în muncii la înfăptuirea progra manifestare dedicată aniversării semicen nică la căminul cultural din Certeju de şuvoaiele să ne o mişte, nici L a sesiune s-aa prezentat
unităţii politice ş! ideologice societatea noastră socialistă mului partidului de făurire a tenarului partidului — elevii şi cadrele Sus. In cadrul acestei manifestări cultu cutremurele să nu o zdrunci comunicări ştiinţifice de •
n clasei muncitoare pe plat clasa muncitoare este intr-a societăţii socialiste multilate didactice ale şcolii s-au întâlnit cu gene rale, dedicate apropiatei aniversări a se ne". Fidelitatea faţă de reală valoare pentru releva
forma marxism-leninismului. devăr clasa conducătoare şi, ral dezvoltate. Vasta muncă ralul maior Pius Covaci, care a evocat micentenarului partidului, au vorbit acad. marxism-leninism şi încrede rea trecutului glorios de lup
Această unitate indestructibi ca atare, şi în partid ea tre educativă desfăşurată de par cu acest prilej momente din lupta parti Eugen Macovschi, directorul Institutului rea nestrămutată in vic tă şi muncă a poporului nos
dului In ilegalitate, precum şi neobosita
lă a căpătat noi valenţe în buie să deţină rolul prepon tid, încrederea adîncâ cu care activitate a Partidului Comunist Român de biochimie al Academiei R.S.R. — toria cauzei proletare au dat tru, în care şi-au găsit loc de
anii construcţiei socialiste, derent". poporul îl înconjoară, simbio pentru construirea socialismului, pentru partidului revoluţionar al cinste evenimentele petrecute
îndeosebi in perioada de du In mediul rural din judeţ îşi za care s-a creat între comu o viaţă luminoasă pusă în slujba idealu „Sprijinul acordat de partid pentru dez proletariatului din ţara noas pe pâmîntul Hunedoarei.
pă Congresul al IX-lea, desfăşoară activitatea numeroşi nişti şi oamenii muncii ne rilor de veacuri ale poporului. voltarea cercetării ştiinţifice în ţara noas tră posibilitatea sâ se orien „Momente din mişcarea
Constituie elemente de o membri de partid, care con membri ai partidului In ac tră", Ion Patilineţ, membru dc partid din teze în cele mal complicate muncitorească hunedoreanâ.
Formaţiile artistice ale şcolii au pre
deosebită însemnătate pentru stituie o puternică forţă ţiunea unită pentru transpu zentat. In continuare, un program artis ilegalitate — „Amintiri din anii ilegali condiţii, să elaboreze linia sa organizată şi condusă de
întărirea coeziunii rîndurilor politică şi organizatorică de nerea în viaţă a politicii sale tic. tăţii", şi profesorul Mircca Valea, direc politică în conformitate cu PC.R ." (autori Maria Creţu,
partidului crearea climatului antrenare a ţăranilor la în generează un puternic aflux torul Muzeului judeţean — „Pagini din situaţia economică şi politi Mircea Valea). „I.C. Frim u
al celor mai înaintate elemen
pentru ca fiecare comunist făptuirea măsurilor stabilite te către detaşamentul de a- că concretă şi cu interesele — figură luminoasă a mişcă
să-şi spună liber părerile şi de conducerea partidului pen Intîlniri cu activişti de partid lupta maselor hunedorene conduse dc maselor, i-au dat perspectivă rii muncitoreşti din Româ
tru îmbunătăţirea activităţii vangardâ al clasei muncitoa P.C.R.".
gîndurile despre hotârîrile şi re. In condiţiile unei exigen în luptă, l-au făcut de ne- nia" (Dumitru Floca), „Greva
măsurile ce urmează a fi a- în agricultură, pentru progre ţe sporite faţă de calităţile In şirul acţiunilor cu puternic suflu Asistenţa numeroasă prezentă la sim înfrlnt. minerilor din Valea Jiului —
dopt.Vc, de a critica neajun sul rapid al acesteia. politice, morale şi profesio patriotic, organizate în aceste zile ce pre pozion a urmărit (n continuare un pro anul 1916" (dr. Constantin
surile din munca organelor Ca o expresie a încrederii nale ale celor care solicită merg sărbătoarea de la 8 Mai, se înscriu gram artistic, susţinut de formaţiile că Referindu-se la perioada Enea), „Reglementarea drep
conducătoare şi, îndeosebi, de depline în linia politică şi primirea în rîndurile comu şi întilnlrile tinerilor cu activişti de par minului cultural. dintre cele două războaie, tului de organizare şi asocie
a fi informat sistematic asu ideologică a partidului, a con niştilor, organizaţiile de par vorbitorul a stăruit asupra u re în România burghezo-mo-
pra hotârîrilor adoptate de ştiinţei şi convingerii de a tid din judeţul Hunedoara au tid. O asemenea manifestare s-a bucurat ★ nor momente cu profundă re şiereaseă şi consecinţele a-
organele de conducere, prin participa activ la eforturile primit. în cursul lunii martie de o largă participare la Liceul din Că- Un alt simpozion s-a desfăşurat în sa zonanţă In viaţa poporului ccstei reglementări asupra
cipalelor probleme ale politi generale pentru progresul so- de exemplu, cel mai mare lan, unde elevii s-au întilnit cu tovară nostru — perioada cuprinsă organizării clasei muncitoare”
cii interne şi externe. cietâţiib în organizaţiile de număr de membri de partid şul loan M. Popa. secretarul comitetului tul Ţebea şl s-a intitulat „Sub gorunul între luptele greviste din 1933 (dr. Dumitru Firoiu, Nicolae
partid din judeţul nostru îşi orăşenesc de partid, primarul oraşului, lui Horia". Au prezentat expuneri prof. şi instaurarea dictaturii re
Veghind Ja respectarea ri din ultimii doi ani. Este cea Wardegger). „Din lupta ma
guroasă a principiilor şi nor desfăşoară activitatea un nu mai grăitoare dovadă a încre care a făcut o amplă evocare a celor mai Mircea Valea — „Acordul dc la Ţcbca gale în 1938 „Printre prime selor hunedorene sub con
melor democraţiei de partid, măr însemnat de intelectuali derii neţărmurite în cuvîn'ul semnificative evenimente din activitatea din anul 1935 — moment important pen le succese importante în ac ducerea P.C.R în perioada
Comitetul Central, organele cu o înaltă pregătire profe partidului. în politica sa, a Partidului Comunist Român, întregind ex tru unirea forţelor democratice din Româ ţiunea de raliere pe o plat crizei economice din 1929
conducătoare de la diferite sională. dragostei şi stimei cu care îl punerea sa cu momente ale mişcării mun formă comună a forţelor de 1933" (Ion Frăţilâ). „Contribu
niveluri au în permanenţă în Rezultatele de prestigiu ob înconjoară poporul, a faptu citoreşti din oraşul Călan. De o asemenea nia, împotriva fascizării ţării", şi Toma mocratice din România — a ţii la cunoaşterea situaţiei
atenţie întărirea răspunderii ţinute în îndeplinirea şi de lui că în orice împrejurare întîlnire s-au bucurat şi elevii şcolii ge Gheorghe, secretar al comitetului comu subliniat vorbitorul — se si
fiecărui comunist faţă de păşirea sarcinilor de plan în corpuniştii sînt priviţi ca mo nerale din oraş — care l-au avut ca oaspe nal de partid — „Baia de Criş — bilanţ tuează acordul din 24 sep corpului didactic din judeţul
aplicarea în viaţă a politicii toate ramurile de producţie, del de referinţă, ca exemple te pe tovarăşul Gheorghe Andrea, locţi şi perspective". tembrie 1935, de la Bâcia, Hunedoara în perioada dintre
partidului, pentru că, în în cincinalul trecut, precum de viaţă şi comportament, că itor al secretarului comitetului orăşenesc între Frontul Plugarilor şi cele două războaie mondiale”
ultimă instanţă, creşterea ro şi In primele luni ale acestui idealurile nobile pentru care de partid. Aceeaşi temă a avut şi întilni- MADOSZ, acordul din 26 no (Ion Pătru Albu), „Politica
lului şi poziţiei sale conducă an, sînt o mărturie vie a for ei se consacră reprezintă tot rea celor 400 de elevi de Ia Şcoala pro Expunere iembrie 1935, de la Bucu de alianţă, desfăşurată de
toare în societate este condi ţei şi capacităţii organizaţii ceea ce îşi poale dori mai ar fesională din Călan. Aici, incursiunea în reşti, între Blocul Democra P.C.R. în primii ani al revo
ţionată de activitatea fiecărei lor de partid din judeţul nos zător un constructor al vieţii istoria încărcată de fapte, scrisă sub fla La căminul cultural din Mărtineşti, în tic şi Partidul Socialist (Po- luţiei populare, 1944-1947”
organizaţii a partidului, a fie tru. Constituie un succes re noi muri de partid, a făcut-o tovarăşul loan cadrul manifestărilor prilejuite dc ani povici), ca şi acordul din de (conf. dr. Mihai Fâtu), „As
cărui comunist. marcabil consacrat gloriosului La gloriosul său jubileu. Matei, secretarul comitetului de partid pecte ale luptei maselor
semicentenar al partidului în versarea semicentenarului partidului, a cembrie 1935, de la Ţebea, muncitoare hunedorene în
Coeziunea şi unitatea de deplinirea cu 3 zile mai de Partidul Comunis* Român se de la uzina „Victoria", iar Mircea Vasi- între Frontul Plugarilor. Blo
monolit a rîndurilor sale con vreme a planului pe 4 luni în prezintă cu o unitate de gra loni, secretarul comitetului U.T.C. pe avut loc o expunere — „Momente din cul Democratic, Partidul So perioada dictaturii militaro-
feră partidului nostru o înal toate unităţile industriale hu- nit de voinţă şi acţiune, în şcoală, a vorbit elevilor despre sarcini lupta şi activitatea Partidului Comunist cialist (Popovici), MADOSZ. fasciste, 1940-1944" (Vasi)e Io-
tă capacitate de a ralia, In nedorene la majoritatea indi cărcat de nepieritoare victo le pe care Ie pune în fata tinerilor Con Român" — susţinută de prof. Gh. Lazin, Aceste acorduri s-au bucurat naş), „Din lupta Frontului
orice clipă, cele mai impor rii, înconjurat şi urmat cu gresul al IX-)ea al U.T.C., Ia ale cărui de sprijinul larg al popu Plugarilor, sub . conducerea
catorilor. încredere nestrămutată de că de la Muzeul judeţean, însoţită de pro P C .R ., împotriva dictaturii
tante forţe ale societăţii, de Activitatea pentru întărirea tre întregul popor de peste 20 lucrări a participat ca delegat. iecţii de diapozitive. A urmat apoi un laţiei, fapt demonstrat în a
a mobiliza şi organiza masele, rîndurilor partidului s-a des de milioane în marşul vigu legerile parţiale din 1936, în militaro-fasciste şi a războiu
în fiecare etapă istorică, pen făşurat şi continuă să se des ros spre viitorul luminos al VIOREL PACURARU montaj Iiterar-muzica). „Partid — te laud, judeţele Hunedoara şi Me lui hitlerlst" (Mircea Valea),
tru transpunerea în viaţă a făşoare pornind de la nece patriei noastre socialiste înfă secretarul Comitetului orăşenesc Călan te apăr şi te cînt". prezentat dc elevii L i hedinţi, care s-au încheiat „Acţiuni ale maselor munci
obiectivelor fixate In acest sitatea creării în toate sectoa ţişat de Congresul al X-lea. al U.T.C. ceului nr. 2 din Deva. cu succesul forţelor democra toare hunedorene în vederea
context, organizaţia judeţea tice antifasciste raliate pe ba instaurării primului guvern
nă de partid Hunedoara, care za platformei de front co democrat" (Mihai Cerghe-
numără astăzi aproape 70 000 mun democratic". dean), „Contribuţia Frontului
de membri, s-a dovedit şi se S-au făcut ample referiri Plugarilor la victoria în ale
dovedeşte e forţă politică Cooperative agricole la acţiunile de solidaritate in- gerile parlamentare din 1946”
si organizatorică puternică. Să fie încheiat semănatul porumbului! ternaţionalistâ cu forţele care (Iile Avram), „Programul
Depunînd o muncă stăruitoa luptau împotriva pericolului agrar al P.C.R. în anii 1944
re, de formare şi educa fascist şi a războiului, la 1947" (Maria Creţu). „Tradiţii
re a elementelor înaintate mînţat intercalat fasole şi ceste zile să se lucreze’ in lupta hotârîtă pentru doborl- de muncă şi luptă ale presei
dovleci. leii, ne-a comunicat tens, din zori şi pînă seara, de producţie fruntaşe hunedorene pentru înfăptui
din rînd urile muncitorimii, ţă (Urmare din pag. 1) tovarăşul loan Irimie, secre cu întregul potenţial existent, rea regimului antoneseian,
rănimii, intelectualităţii, pen tarul Comitetului orăşenesc alăturarea României coaliţiei rea programului partidului
tru a le deschide perspectiva, de partid Simeria, a terminat în unităţie cooperatiste din antihitleriste, la iniţierea şi (loan Sîrbu), iată, succint, te
cadrul consiliilor interooope-
de a dobîndi cel mai înalt ti Ruşi, Bretea Română şi Bo- semănatul porumbului şi ratiste Dobra, Haţeg şi To- Toate cele patru cooperati Beriu, şi loan Iurian, Căstâu, organizarea Insurecţiei ar matica bogată a comunicări
tlu al omului contemporan — şorod se efectuează semăna C A.P. Simerîa pe întreaga teşti, unde mai sînt suprafeţe ve agricole de producţie din precum şi mecanizatorii Ion mate, iar activitatea partidu lor dezbătute la o înaltă ţi
titlul de membru al parti tul pe ultimele hectare, ceea suprafaţă de 170 ha. de ordinul satelor de hecta raza comunei Beriu — Câs- Murgoi, Ion Troşan, Nicolae lui comunist, forţa politică nută ştiinţifică în sesiunea
Damian, Ion Firidon,
Petru
tâu, Sibişel, Beriu şi Orâş-
conţi
desfăşurată ieri. Prin
dului comunist —, organi ce constituie o dovadă că Ieri şi azi s-au depus ulti re ce aşteaptă să fie cultiva tioara de Jos — ne-a trans Paraschiv, Aurel Archidon, dominantă în desfăşurarea nutul bogat în documente al
zaţia noastră judeţeană şi-a mecanizatorii de la S M A mele eforturi la semănatul te cu porumb. Este posibil mis telefonic tovarăşul A le loan Lâsconi şi loan Ciorîţâ, revoluţiei populare, a fost vi lucrărilor prezentate, prin în
întărit continuu rîndurile. Călan s-au achitat cu cinste porumbului pe ogoarele coo şi necesar totodată ca prin- xandru Mureşan, secretarul în frunte cu şeful secţiei de guros reliefată pe fundalul treaga sa desfăşurare. se
Raportat la numărul popu de sarcinile ce le-au revenit perativelor agricole din Je- tr-o organizare exemplară a consiliului popular, au termi marilor evenimente din acea siunea de comunicări ştiinţi
laţiei ocupate în sfera pro pînâ acum. Insâminţarea-pa- ■ ledinţi, Ocoilşu Mic, Dîncu nat de însămînţat întreaga mecanizare care deserveşte a furtunoasă perioadă. fice a fost o autentică frescă
rumbului se găseşte într-un muncii şi prin folosirea cu ran ceste cooperative, loan Şen- După ce a trecut în revistă
ducţiei materiale şi social- Mare, Mărtineşti şi în alte u- dament maxim a timpului fa suprafaţă de 431 hectare po drescu. a luptelor desfăşurate sub
cul turale, proporţia membri stadiu avansat, aproape de nitâţi unde au mai rămas su vorabil şi a mijloacelor me rumb pentru boabe şi 24 ha drumul glorios, parcurs de faldurile de purpură ale Par
lor de partid reprezintă a finalizare, şi în unităţile din prafeţe reduse de însămînţat. canice semănatul porumbului porumb pentru siloz. Se evi poporul nostrs în anii socia tidului Comunist Român, un
proape 27 la sută. iar din to raza consiliilor intercoopera- Terminarea grabnică a se să se încheie în cel mai scurt denţiază în executarea la Au terminat de semănat lismului, vorbitorul a spus i cald omagiu adus la cea de a
talul muncitorilor, peste 30 1a tiste Simeria. Orâştie, Geoa- mănatului pe toate suprafeţe timp în toate unităţile agri timp şi de calitate a lucrări porumbul pentru boabe şi „Bilanţul bogat cu care se 50-a sa aniversare.
giu şi lila. Tovarăşul Tovicâ
prezintă partidul la gloriosul
sută. La fiecare al 5-lea Manea, preşedintele C A P . le stabilite impune ca în a- cole cooperatiste. lor inginerii loan Manolesc, cooperativele agricole de pro
cetăţean major unul este ducţie din Pricaz şi Turdaş. ■jubileu, succesele dobîndite LUCIA LICIU
membru al Partidului Co Boz şi al consiliului intercoo-
peratist llia, ne-a informat că
munist Român, ceea ce acum forţele sînt concentra
reflectă — şi pe plan 'lo
cal — creşterea continuă a te în unităţile râmase în ur Roadele bunei organizări
mă cu semănatul. In coope
autorităţii, influenţei şi pres
tigiului partidului nostru în rativa pe care o conduce pla
rîndul oamenilor muncii. nul la însâmînţările de pri ! In ziua dc 28 aprilie — nea calitatea bună a lu
Membrii de partid din rîn- măvară a fost îndeplinit e I după cum ne comunică crărilor executate. Intre
du! muncitorilor deţin un loc xemplar, evidenţiindu-se me ing. Traian IVlibăilă, direc ccî care şi-au adus o con- >
preponderent în efectivul or canizatorii Viorel Jurca, Cor-, tor adjunct cu producţia — trjbuţie deosebită la în- ;
ganizaţiei judeţene de partid. nel Bedea, Viorel Şina, Ion muncitorii, inginerii şi teh theierea însămînţării po- j
Subliniind. Ia plenara C.C. al Cozma şi Ştefan Zlâgneanu nicienii l.A.S. Haţeg au rumbului in perioada opti- ;
P.C.R. din 10-—11 februarie care au efectuat lucrări de terminat de însămînţat în mă sc numără inginerii ]
a c., că partidul nostru are calitate ireproşabilă. Un a treaga suprafaţă de 1 2 0 0 loan Birău, şeful fermei j
port de seamă la finalizarea
o compoziţie muncitorească hectare destinată culturii din Sînlătnăria-Orlea, O- ■
acţiunilor de sezon 1-aw a
foarte bună, tovarăşul Nicoîae porumbului pentru boabe. limpia Mihăită, şeful fer
dus şi cooperatorii Aronie
Ccauşescu releva : „Aceasta De asemenea, din cele 232 mei din Unirea, şi Zorin
Dehel. Iosif Lucaci, Iosif Do- de hectare pentru porumb Mcrbei, şeful fermei din
arată preţuirea şi atenţia a- brej şi alţii. De remarcat că siloz s-au insăminţat 202 Bretea, precum şi mecani
cordatâ clasei muncitoare, pe 120 ha din cele 146 culti hectare. In cursul zilei de zatorii Filip Tăurescu.
faptul că Partidul Comunist vate cu porumb s-a însâ- 2b aprilie se termină dc se Francîsc Varga. Anton
mănat şi restul de 30 ha. Vinfan şi Gheorghe Stoica,
Acest succes repurtat de care au semănat porumbul
colectivul l.A.S. llaţcg in pe ogoarele fermelor amin
lupţa pentru asigurarea u tite p\ai sus.
nei bazei trainice produc încheind semănatul po
ţiei dc porumb se daloreş- rumbului, conducerea l.A.S.
te bunei organizări a mun Haţeg a venit, cu forţele
cii, randamentului sporit sale mecanice, in ajutorul
cu care au lucrat tractoa cooperativelor agricole din
„FLACĂRA" IA rele şi maşinile Ia pregăti să termine cit mai grabnic
zonă pentru ca şi acestea
rea terenului şi la semă
nat.. Se remarcă de aseme această lucrare. La ferma din Orâştie a LA S. Simeria se seamănă poru mbul pe ultimele hectare. Foto : V. ONOIU
Timp de trei zile, la Braşov, în sala de conferinţe
a bibliotecii municipale, s-a desfăşurat un amplu co populară; 18,00 Orele serii; 20,00
locviu literar, la care au participat membri ai Aso Tableta de seară; 21),05 Zece m e
ciaţiei scriitorilor din Iaşi, Asociaţiei scriitorilor din lodii preferate; 20,4b Ea nai —
Fănieă Luca; 20.55 Ştiinţa la zl;
Braşov şi Cenaclului „Flacăra" din Hunedoara, de Un colectiv dor 21.00 Bijuterii muzicale; 21,25
dicat apropiatului jubileu al partidului. Colocviul a P.C.R. — 50. Consem nări de Radu
constituit un autentic şi virtuos recital al poeţilor, VaslUu; 21.30 RevlsLa şlagărelor;
18,00 EcnJslUDe In limba ma 22.00 R ad io ju rn al; 22,30 P en tru
prozatorilor şî eseiştilor de pe aceste meleaguri. Iată ghiar* ; PROGRAMUL I: 6.00 De Ia 0.00 m agnetofonul d u m n e a v o a s tră ; 22,55
Moment poetic. Elogiu R om âniei;
filmul zilei afectate creatorilor hunedoreni. nic de afirmare 18,30 La volan — eanlsluoe p en la 0,30; 9,30 Odă Umbli rom âne; 23.00 Concert de se ară ; 24,00 B u VIND CASA NOUA, mare,
10.00 BuleUn de ştiri; 10,05 Mu
tru conducătorii auto i
In cuvîntul dc deschidere, dramaturgul Dan Târ- 18,50 V iaţa literară. zică populară din M untenia; 10.30 letin de jU ri; 0,04—6,00 E strada cu garaj, strada Brazilor 13,
cliilă. secretarul Asociaţiei scriitorilor din Braşov, du „B luze albastre" şt hnpe- Clubul călătorilor; 11,00 Buletin nocturnă. Gherghina Petru, Hunedoa
de ştiri; 11,05 Actorii clntâ; n .is
raUvel© litera tu rii da ac
pă cc a făcut o succintă trecere în revistă a momen tici ale muncii desfăşurate tualitate. Din ţările socialiste; 11,30 Sub fla PROGRAMUL ZI: 8,00—8,10 P ro ra.
tului istoric in care ne aflăm, salută prezenţa hunedo- în cadrul secţiei de pre C ronica litera ră: Nicolae m ura luminii — clntece 01 v er gram muzical de dim ineaţă; 8,10 VIND URGENT TELEVIZOR
rcnilor in oraşul de la poalele Timpei, elogiind în {Urmare din pag. 1) fabricate din beton am aflat B alotă — „L abirint". Zon suri; 12.00 Canţonete In in terp re Tot înainte; 8,25 Mari interpreţi RUBIN 102, Hunedoara str.
— Valentin G heorghlu; 9,00 Cln-
tări orchestrale: 12.10 Un in ter
PlUat — 80 de ani de la
faţa numerosului public personalitatea complexă a amănunte de la ing. Anton naştere — E vocare fil pret şl rolurile sale: Ludovic tece de 1 Mal; 9,10 Curs de lim I. Creangă, 8, ap. 18.
ba rusă; 9,30 Buletin dfe şUrl; 9,35
cenaclului „Flacăra", afiliat asociaţiei braşovene. Tocaci, tehnologul secţiei. m a tă ; Spless; 12,30 întîlnire cu melodia . Orchestra de m uzică populară CASA DE VINZARE DEVA,
populară şl Interpretul preferat ;
Tînăra poezie hunedoreanâ a constituit subiectul li ele, celelalte brigăzi produc — Noi producem la ora 19.20 1001 de seri — em isiune 13.00 R adiojurnal; 13,15 A vanpre „Doina Moldovei" din Iaşi; 10,00 Aurel Vfaicu. Informaţii : Pă
p entru cel m iel;
nei concise dar în acelaşi timp cuprinzătoare prezen tive din cadrul secţiilor de actuală 14 sortimente cu- 19,30 T elejurnalu l de aeară; mieră cotidiană; 13,27 Rebus m e Scena lirică „La şezătoare" de Ti- curar, Cura Vodă 30.
tări realizate de poetul Victor Niţâ, In continuare, ti armături metalice şi pre prinzînd elemente preeom- 20,00 50 da ani In 50 de ev o lodii; 14.00 Din creaţia compozi bertu B redtceanu; 10.40 Muzică VIND CASA CU GRADI
uşoară Japoneză;
10,55 Muzică
din
torilor noştri; 14,40 Clntece
cări;
nerii poeţi loan Aurelian Atanasescu, Petru Sefer, fabricate din beton sînt pre primate, fîşii, chesoane, 20.20 R om ănla In lum e (U). folclorul nou şl Jocuri populare; populară la diferite in stru m en te; NA, satul jBreţea Mureşană,
n . 20 Caruselul melodiilor de su c
Ion Radu Igna şi Ion Evu au citit din poeziile lor, ocupate în aceste zile de grinzi şi stîlpi electrici. Toa Film d o cum entar de 15.00 Buletin de ştiri; 1S.05 In ln- ces; 11,55 ştiin ţa la zi; 12,00 Bu Guia Andronic.
m o n ta];
caracterizate prin simplitatea şi căldura expresiei poe- realizarea unor producţii te necesită respectarea în 20,45 P laaeta se grăbeşte — tlm plnarea sem icentenarului P C.R. letin de ştiri; 12,0‘J A v anprem ie VIND DACIA 1 100, Deva
O Jum ătate de secol de luptă e-
liee, dar şi o uşoară tendinţă spre încifrare. Civiliza zilnice lecord, paralel cu tocmai a tehnologiilor de film d o cum en tar de m on rolcă: Unitate; 1S.2S Pagini voca ră cotidiană; 12,15 Muzică uşo a str. A. Vlaicu, 28.
ţia carpatină. momentul etnologic contemporan al îmbunătăţirea calităţii pro fabricaţie şi a reţetelor de ta j; le şl orchestrale din muzica de ră; 12,30 Selecţlunl din opereta VIND SKODA MB 1 000,
..Clntec gltan" de Maurlce Yvaln:
R adiojurnal;
16,15
estrad ă; 16,00
poporului nostru, paralelismul dintre cultură şi civi duselor. preparare a betonului In 21,20 T eledlvertlsm ent *71 eu Doruleţul — prelucrări corale ; 13.00 Radiojurnal; 13,15 Concert Henţiu Victoria, comuna
M lbaela M lbalt
lizaţie, sensul ce-l imprimă ele astăzi au fost ideile — Colectivul nostru — ne ultimul timp atenţia noastră 22,30 Teleglob — Ja p o n ia; 16,30 Muzică uşo ară; 10,50 P ubli de prlnz; 14,00 Buletin de ştiri ; Zam, telefon 27.
14.05 Mlndra mea, floare aleasă —
centrale ale eseului realizat de Victor Isac. declara Nicolae Devian, a fost orientată şi pe linia 22,50 T elejurnalul da noapte. citate radio; 17,00 Antena tinere muzică populară; 14,30 Ateneu ; VIND PIAN SCURT, „Ham-
tului;
de muzică
17,30
Concert
preşedintele comitetului sin 15.00 Muzică uşo ară; 15,20 Clntă burger Wiena", stare perfec
în cadrul colocviului au mai citit Neculai Chirica, dicatului pe întreprindere reducerii consumului de viorica F lm taşu; 15,30 Radlo- tă, Deva str. A. Mureşanu, 18,
Aurelian Sîrbu, Eugen Evu, Victor Niţă. Spicuim cîte- — este animat de dorinţa materiale, dovadă fiind şi şcoald; 16.00 R adiojurnal; 16,15
va titluri din evantaiul liric ale poeziilor patriotice cele peste 353 tone de oţel Concert pentru violoncel şi o r telefon 11531.
citite de ei : „Simfonie de noi ", „Poteca14, „Imn44, firească de a munci mai beton economisit numai In bilul spre Polul Nord („M un chestră de coarde de Josef Tal VIND CASA SIMERIA - Şo
(Ansamblul de cam eră din Is r a e l) ;
bine, depunînd toate efortu
citoresc"); LONEA: Nu fi trist
„Spre ţărmul". „Călăreţul”, „A doua elegie a Turnu rile în vederea realizării sar perioada scursă din acest („M inerul"); PAROŞENl; Mon 16,35 Crohica lirică; 16,55 Sfatul seaua naţională 29.
CASA DE VINZARE in cen
lui Neboisa", „Patria”, .Ca un cerc" etc. Dan Con- cinilor de producţie. De un an. CINEMA ştrii („Energia"); PETRILA: modicului;. 17,00 Buletin de ştiri ; frul Devei. Informaţii la
17.05 Concert de muzică p opulară;
stantînescu, de astă dală ca prozator, a citit o îneîn- real folos pentru ridicarea Faptele de muncă, iniţia Cu m ine nu, m ad am J („M un 17,30 Dicţionar de literatură u n i
citoresc"); VULCAN: Departe
tâtoare „Legendă a Barbarei Bnlaşn". legată de ves calitativă a activităţii pro tiva, priceperea şi hărnicia dc lum ea dezlănţuită — serii versală; 18,00 P ublicitate radio; Lowy, Deva, Bd. Dr. Petru
titul Castel al Corvineştilor. iar Ion Macovei a pre ductive au fost noile meto se fac tot mai mult vizibile DEVA: Clanul sicilienilor le I-U („M uncitoresc"); UR1- 18,20 Creaţii noi dedicate glorioa Groza, 8, etaj.
sei aniversări a partidului: Slăvi-*
zentat un fragment din romanul în pregătire „Pă de organizatorice aplicate în cadrul I.P.B. Bîrcea. A („P atria"); LMlIma relicvă CANI: „Z" şi R ăzbunarea h ai tâ fii, patria mea l — poem vocal- VIND CASA CALAN. str. 23
ducilor („7 Noiem brie"); BAR-
şuni". Recitalul hunedorean a fost încheiat de cîte- ceste atribute colective („Arta"); SIMERIA: Kln§ b At e n I: Noaptea e făcută simfonlc de Dum itru E rem ia; August 22.
de curînd în secţia armă Kong evadează („Mureşul"); 18.45 Partidului, inim a şl versul. VIND MOSKVICl 407. In
va poezii ale lui Iv. Martinovici. apărute deja în cele turi metalice unde s-au al creează in aceste zile un HUNEDOARA: Los Tarantos pentru a... visa („6 August'*); Balada com unistului fără n um e
două volume ale sale. climat favorabil dorinţei de („Slderurgistul") ; A m basador ORÂŞTIE: Intilnlrca („Patria") ; Montaj radiofenic de Nicolae Tâu- formaţii telefon 74196 Deva.
cătuit brigăzile complexe a) U.R.S.S. („Constructorul"); Adio. p rieten i! („Flacăra"); lu; 19.00 Buletin de ştiri: 19.05 VIND SCULE DE FIERAR,
Vnnia Gherghinescu, poet cu un stagiu dc pesle 50 de lucru. Rezultatul s-a afirmare, prin realizări de CALAN: Circ fără frontieră GEOAGIU-BA i : Fraţii Saro- Cîntecul e pretutindeni: 19,30 Ca UNA BANCA DE RINDELAT
de ani în literatura română, a elogiat prezenţa vibran reflectat în primul rînd prestigiu, a tinerei între („11 Iu n ie"); TELIUC: Iubiri y an ; HAŢEG: Sfîrşltul ag en tu d ran ; 19.50 N oapte bună, copii; DE LEMN, UNA MOTORETA
tă a poeziei hunedorene, adine ancorată în contempo în creşterea productivităţii prinderi creată în prece tăcute („M inerul"): GHELAK: lui W4C („Popular"); BRAD: 20.00 Concertul Orchestrei sim fo CARPAŢI. Simerîa str. 30 De
roşie");
Adclheld
(„Stenua
de pc şine („Mine
Doamna
nice a Radlotelevlziunii, susţinut
raneitate. iar publicul braşovean, receptiv, a răsplă muncii pe secţie cu 10 la dentul cincinal rul"); PETROŞANI: Tripla ve GURABARZA: Tn arşiţa n o p la llam b u rg ; 22.00 Jazz; 22,30 Mo cembrie 55.
tit cu aplauze pe mesagerii condeielor hunedorene. £U tâ. rificare („7 Noiembrie") ; Oro ţii („Minerul"); IL1A: Vaga- ! m ente din Istoria civilizaţiei; 22,50 VIND IJ 350 CU ATAŞ, De
(„Republi
logiul Kremlinului
Poem e corale;
23.00 Buletin dc
S. AURELIAN Despre unele caracteris D CORNEL ca**); LUPEN'I: Cinei pentru bondul — seriile I-ll („Lu- | ştiri; 23.05 Actualitatea m uzicală; va slr. Victoriei nr. 1, Bl. turn
Infern („Cultural*'); Cu dirija mina"). 23.45 F io g m e r'c din ciclul de lie
duri ..Mesaje” de Alfred Mendel- etaj 6, ap, 31.
-sohn; 0,55—1,00 Buletin de ştiri.