Page 99 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 99
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 071 • JOI 29 APRILIE 1971
nsa
Manifestări consacrate O R IE N T U L AF R O P IA T lucrările Comitetului
® Primul interviu acordat de o personalitate
aniversam semicentenarului egipteană unui ziarist israelian n ia t: .Avem răspunderea şi pentru dezarmare de ia
datoria să restabilim pacea în
regiunea noastră".
• Reuniunea cabinetului egiptean
dz
Partidului Comunist Român • Noi incidente in Iordania Cairo a avut loc marţi o re
CA IRO 28 (Agerpres) — I>a
V A R ŞO V IA 28. — Cores România şi Finlanda. Ex cupaţiei asupra unei părţi din uniune a cabinetului egiptean Geneva
C A IR O 28 (Agerpres).
pondentul Agerpres, losif poziţia, care cuprinde apro «Destinul a făcut ca noi — teritoriul său. Astfel, orice prezidată de premierul Mah-
să
Dumîtraşcu, transmite : In ximativ 200 de lucrări, se coexistăm In regiune. Să petic din teritoriile ocupate mud Fawzi. Ministrul infor neri cu privire la prevederile
cadrul manifestărilor prile lecţionate In urma unui con muncim, deci, împreună pen de Israel poate deveni un maţiilor al R.A.U.. Moham- G EN EV A 28 (Agerpres). — concrete ale unui acord în a
juite de aniversarea semi curs, este organizată de A- tru transformarea, o dată casus belii". med Fayek. a declarat pre In continuarea lucrărilor Co cest domeniu. In legătură cu
centenarului Partidului Co sociatia de prietenie Fin pentru totdeauna, a acestui Redactorul şef al ziarului sei că în cadrul reuniunii, mitetului pentru dezarmare problema controlului, delega
munist Român, la Poznan a landa — România şl de pămînt al conflictului într-un ministrul afacerilor externe. de Ja Geneva au luat cuvin-
avui loc o conferinţă con Uniunea democratică a pio pămînt al păcii" — a decla .Rose El Youssef" a sublini Mahmud Riad. a prezentat un tul reprezentanţii U.R.S.S. şi tul Iugoslaviei a propus in
stituirea unui sistem bazat pe
at că acceptarea de către e
sacrată României 1. Miel- nierilor din Finlanda. gipteni a rez.oluţiei Consiliu raport asupra ultimelor as Iugoslaviei, care şi-au con
cioîu, consilier al Ambasa La vernisaj au fost pre rat Ahmed Hamrouche, re lui de Securitate din noiem pecte ale evoluţiei situaţiei sacrat intervenţiile problemei mijloace de verificare naţio
nale şi internaţionale, care să
dactor şef al publicaţiei egip
dei române din Varşovia, zenţi Arvo Alto, secretar tene .Rose El Youssef'. zia brie 1967 a marcat o modifi din Orientul Apropiat. pre interzicerii armelor chimice includă crearea unui orga
a vorbit despre succesele general al Partidului Comu cum şi convorbirilor prile şi biologice.
obţinute de poporul nostru nist din Finlanda, reprezen ristului israelian Nathon Ya- care de poziţie. întrucît re juite de recenta sa vizită în Subliniind valoarea pe nism internaţional.
în construirea socialismu tanţi ai Ministerului Edu lin-Mor. Interviul, primul a zoluţia vorbeşte de existenţa U.R.S.S. şi de contactele pe care o are noua propunere Lucrările comitetului con
cordat de o personalitate egip
Israelului ca stat în această
lui. sub conducerea Parti caţiei, membri ai conduce regiune care le-a avut cu alte perso a ţârilor socialiste pentru tinuă.
dului Comunist Român. rii Asociaţiei de prietenie, teană unui ziarist israelian. a Ahmed Hamrouche a de nalităţi politice străine. progresul tratativelor în ve
fost reprodus în revista „New
' k şefi ai unor misiuni diplo Outlook", care apare la Tel clarat, de asemenea, că, o da •ic derea prohibirii tuturor m ij
H ELS IN K I 28 (Agerpres) matice, profesori, ziarişti. A MM AN , 28 (Agerpres), — loacelor de luptă chimice,
Aviv, relatează agenţia Fran
— La Casa de cultură din A participat, de aseme ce Presse. tă pacea realizată pe o bază Un purtător de cuvînt m ili bacteriologice şi biologice,
echitabilă, .normalizarea re
Helsinki s-a deschis expo nea, Mircea Bălânescu, am tar iordanian, citat de postul delegatul sovietic A. Roscin
ziţia comună de desene ale basadorul României la Hel Poporul egiptean, o decla laţiilor dintre Israel şi R.A.U de radio Amman, a anunţat a arătat că încheierea unui
pionierilor şi şcolarilor din sinki. rat Ahmed Hamrouche, .nu nu se va putea face decît pe că. în cursul dimineţii • de acord de interzicere a arme
poate admite menţinerea o- etape". Totodată, ei a subli- marţi, fedainii au bombar lor biologice ar face posibilă
dat cu mortiere satele Al concentrarea eforturilor asu
Halawa şi Tal' Delr din pro pra prohibirii armelor chimi
încheierea conferinfei vincia Trbid. El a precizat că ce. în legătură cu care a pro alunecări de teren
incidentele au continuat timp
în
pus purtarea de negocieri
de cîteva ore. paralel cu cele asupra arme in nord-estul
Consiliului N ordic de cuvînt palestinian a decla lor biologice. . Iugoslaviei, \ | BRAZILIEI...
La rîndul său, un purtător
Reprezentantul
rat că trupele iordaniene au Milorad Bozinovici, a decla- . C a u r m a r e a a l u n e c ă r i l o r
STOCICHOLM 28 (Ager rea drepturilor legitime ale deschis focul marţi seara a Prezentăm cîteva aspecte rat că guvernul iugoslav sus- ’ d e t e r e n şi p l o i l o r t o r e n ţ i a
pres). — La Stockholm s-a R.P. Chineze la O.N.U. Co supra poziţiilor deţinute de din munca poporului chi ţine interzicerea completă a 1 le, 18 p e r s o a n e ş i - a u p i e r
încheiat conferinţa bianuală a municatul relevă, de aseme fedaini în regiunea Sakeb, nez pentru depăşirea pla d u t v i a ţ a şi c î t e v a s u t e a u
ţârilor membre ale Consiliu nea, necesitatea soluţionării din nordul ţârii. De aseme nului pe anul 1971, in diver armelor chimice şl biologice. \ r ă m a s ţ a r ă a d ă p o s t i n o r a
lui Nordic, la care au parti crizei din Orientul Apropiat, nea. a spus el. armata guver se sectoare industriale. El a expus poziţia delegaţiei | ş u l S a l v a d o r d i n n o r d - e s t u l
cipat miniştrii de externe ai pe baza rezoluţiei Consiliu namentală a atacat cu tiruri IN FOTOGRAFIE: Mai mult sale faţă de problema inter- ţ B r a z i l i e i .
Suediei, Danemarcei, Norve lui de Securitate din noiem de mitraliere grele bazele ţiţei pentru planul econo zicerii armelor chimice, fă- |
giei, Finlandei şi Islandei. brie 1967. fedainilor din sectorul Al mic Io exploatarea petro cînd unele sugestii şi propu- i ...ŞI IN PARTEA DE
In comunicatul dat publi Abordînd problema poluă Halawa. liferă Taching. APIJS A GRECIEI
cităţii la încheierea conferin rii apelor mărilor şi oceane V
ţei se reafirmă adeziunea gu lor, conferinţa de la Stoc C o m u n i c a ţ i i l e r u t i e r e şi
vernelor celor cinci ţâri nor kholm a elaborat un plan în f e r o v i a r e î n t r e A t e n a şi
dice faţă de memorandumul, această direcţie şi a Invitat I N D O C H I N A p a r t e a d e a p u s a G r e c i e i o u
prezentat la 10 mai 1969, de ţările membre ale Convenţi f o s t î n t r e r u p t e , c a u r m a r e
guvernul finlandez fin legă ei asupra pescuitului în nord- a u n o r p u t e r n i c e a l u n e c ă r i
d e t e r e n . A l u n e c ă r i l e d e t e
tură cu convocarea unei con estul Oceanului Atlantic să „Dislocarea trupelor tailaiv r e n . a u i n c e p u t l u n i d i m i
ferinţe în problemele securi participe la o conferinţă ce Trupe tailandeze dislocate tn Laos n e a ţ a fn a p r o p i e r e a o r a ş u
tăţii europene. De asemenea, va avea loc între 28 septem deze coincide cu recenta lu i P a t r a s şi e l e c o n t i n u ă .
în comunicat se subliniază brie şi 1 octombrie la Oslo, X IEN G QUANG 28 (Ager declaraţie în care. condamnă intervenţie amencano-saigo Ş o s e a u a n a ţ i o n a l ă d i n t r e A
necesitatea continuării politi pentru a examina modalită pres). — Comitetul unificat al cu hotârîre autorităţile de neză în Laos şi agravează t e n a şi P a t r a s , p r e c u m şi
cii de destindere. Participan ţile de cooperare în acest Centrul oraşului Lusaka, co pitala Zambiei. forţelor patriotice neutraliste la Bangkok care continuă să tensiunea în întreaga Pe l in ia d e c a l e f e r a t ă a u f o s t
ţii la conferinţă au exprimat, domeniu. din I^os- a dat publicităţii o trimită trupe tailandeze în a c o p e r i t e c u p ă m î n t p e o
în numele guvernelor lor, Laos, anunţă agenţia VNA. ninsulă Indochinezâ", arată p o r ţ i u n e d c c i r c a 400 d e
sprijinul faţă de recunoaşte declaraţia laoţianâ. m e t r i .
Declaraţia precizează că, S p e c i a l i ş t i i a u a p r e c i a t
Conferinţa de presă a secretarului general de la începutul acestui an, şi c ă i i f e r a t e v o r d u r a a i!
militare Atacuri ale forţelor
că l u c r ă r i l e i n v e d e r e a r e
numeroase unităţi
Scriitorul tailandeze au continuat să patriotice dării. în c i r c u l a ţ i e a ş o s e l e i
fie trimise în Laos şi că. in
Zaharia Sfancu al Partidului Comunist din Chile, Luis Cor va lan prezent, numai în sectorul p r o x i m a t i v 20 d e z i l e , t i m p
in r a r e
v a fi e v a c u a t ă o
Sam Thong — Long Cheng se c a n t i t a t e d e p e s t e 100 000
a fost distins ROMA 28 — Coresponden cesele revoluţionare există a- democratic, mai modern, mai zăm cuprul pentru a crea află aproximativ 14 batalioa cambodgiene m e t r i c u b i d e p ă m î n t şi
cu premiul tul Agerpres, Nicolae Puicea, semănâri şi diferenţieri. Am eficient. greutăţi S.U A., ci pentru că ne ale armatei tailandeze. PNOM PEN H 28 (Ager p ia t r ă .
transmite : -La sediul Asocia
spus şi repet categoric că nu
serveşte
aceasta
poporului,
Declaraţia subliniază, de a
Corvalan a arătat apoi că,
LOCUL AL III-LEA IN
dorim să oferim altora
„Herder“ ţiei presei străine din Roma „model chilian". un în 60 de ani, monopolurile nostru. Nu vrem să înrăută semenea, că intervenţionîştii pres). — Forţele de rezisten CONSTRUCŢIA DE NAVE
a avut loc o conferinţă
dc
populară din Cambodgia
ţă
ţim relaţiile noastre eu S.U.A.,
din
nord-americane au scos
presă a secretarului general Râspunzînd la o întrebare Chile bogăţii mai mari decît americani au folosit în ulti au lansat miercuri un puter
al P.C. din Chile, Luis Cor- dorim ca acestea să cumpere
BONN 28. — Cores privind relaţiile între Fron valoarea capitalului naţional, cuprul nostru. Dorim să rea mii ani teritoriul Tailandei nic atac asupra poziţiilor de F r a n ţ a o c u p ă în p r e z e n t
pondentul Agerpres, valan, care a vorbit despic tul Unităţii Populare şi Par decît tot ceea ce a construit lizăm reformele propuse în pentru acţiunile lor împotri ţinute de trupele -regimului l o c u l a l t r e i l e a i n l u m e în
situaţia din Chile şi politica
Mircea Moarcâş, trans guvernului Frontului Unităţii tidul democrat-creştin <Jin mina omului în ţară timp de condiţii de pace, fără amestec va Laosulut şt a altor târî Lon Noi în defileu) Pich Nil. c e p r i v e ş t e c o n s t r u c ţ i a d c
mite : Fundaţia vest- Populare. „Noi, comuniştii, Chile,- vorbitorul a subliniat secole. Trebuie" să recuperăm s’râin în treburile noastre in la 88 kilometri de Pnom n a v e , d u p ă J a p o n i a ş i S u e
germanâ „Freiherr von la fel ca şi alte partide care că P.D.C. se .află în „opoziţie întreaga bogăţie naţională, a terne, a subliniat Luis Corva din Peninsula Indochina, ne Penh — relatează corespon dia. A c e s t c l a s a m e n t a f o s t
Stein" a hotârît marţi alcătuiesc coaliţia guverna şi nu a renunţat Ia speranţa spus vorbitorul. Nu naţionali lan. socotind independenţa, neu dentul agenţiei Associated s t a b i l i t d e c ă t r e . . L l o y d s
să acorde premiul mentală, a spus Luis Corva- de a reveni la guvern. Cu de- tralitatea şî integritatea teri Press. R e g i s t e r o f S h i p p i n g n.
mocrat-creştinii, a menţionat
.Herder" pe anul 1971 lan, sînlem convinşi că în Corvalan, avem relaţii de torială a Laosulul şi încâl Lupte ini re grupurile pa TOKIO IN ALERTA?
scriitorului Zaharia Chile a început un proces re luptă, de conflict politic, de trioţilor şi efectivele militare
Stancu In fiecare an voluţionar menit să modifice dispută în multe probleme cind acordurile de la Gene inamice nu fost semnalate, de S c o a r ţ a t e r e s t r ă a c i m
fundaţia vest-germonâ structurile şi instituţiile şi al concre!e. Continuă „ofensiva de va din 1962 privind această asemenea. în apropierea lo p i e i K a n t o u n d e s i n t s i t u a
acordă pn.'miul .Her- cărui scop final este construi La întrebarea dacă va fi ţară. calităţii Snoul. t e p r i n c i p a l e l e c e n t r e i n d u s
der" în amintirea ce rea socialismului". modificată Constituţia Repu t r i a l e a l e J a p o n i e i — T o
lebrului iniţiator al Vorbitorul s-a referit apoi prim ăvară" din capitala S.U.A. kio . Y o k o h a m a ş i K a w a s a k i
mişcării preromantice la relaţiile dintre Chile şi ce blicii Chile, Luis Corvalan a — s e afl u In p r e z e n t (n
răspuns afirmativ EI a decla
„Sturm und Drantt", lelalte state latino-americane, rat că programul Unităţii W ASH IN GTON 28 (Ager fiste din S.U.A. mişcare spre g o l f u l S a g a m i
SOFIA — La Sofia
Gotlfried von Herder, arătînd că, în cadrul Organi Populare prevede modificări pres). — In capitala S.U.A. Nouă participanţi la o de s-a anunţat oficia) că, şi, d u p ă c u m a u c o n s t a t a t
unor personalităţi de zaţiei Statelor Americane, ţa substanţiale în ceea ce pri au continuat demonstraţiile monstraţie care a avut loc s p e c i a l i ş t i i , a c e a s t ă r e g i u n e
frunte ale vieţii lite ra sa adoptă o poziţie critică. veşte instituţiile. De pildă — antirăzboinice din cadrul în birourile liderului frac in urma convorbirilor a s c u n d e în s u b t e r a n o e n e r
rare în scopul pro El a menţionat că „Chile nu a spus el — vrem să creăm .ofensivei de primăvară" ţiunii republicane din Senat, care au avut loc la g i e a t î t d e m a r e i n c i t d a c ă
movării relaţiilor cul va întreprinde nici o acţiune un parlament unicameral, ca pentru pace în Indochina. Hugh Scott, au fost arestaţi. Ruenos Aircs între s - a r d e c l a n ş a a r p u t e a p r o
turale internaţionale. pentru a ieşi din O S.A., nici re să reflecte mai bine voin Grupuri de demonstranţi au ambasadorii R.p. Bul d u c e u n c u t r e m u r d e z a s
O acţiune de protest a fost
Premiul .Herder" pe un gest care să poată provoca ţa populară. Vrem să intro manifestat în faţa oficiului organizată în curtea reşe garia şi Ecuadorului, tr u o s . P r o f e s o r u l T. H a g h i -
anul 1971 urmează să izolarea ţârii de celelalte stole ducem în Constituţie princi de recrutare în armată din dinţei ministrului apărării w a r a d e la , I n s t i t u t u l d e
fie înmîiiat la f> mai, latino-americane". piul ca Tribunalul Superior Washington Reprezentanţi al S.U.A.. Melvjn Laird, guvernele celor două g e o g r a f i e d i n T o k i o a e s t i
Noi considerăm eă fiecare
la Viena, scriitorului popor al Americii Latine — de Justiţie să fie ales de Par ai demonstranţilor au fost dintr-o suburbie a Washing ţări au c&zut de acord m a t c ă u n a s e m e n e a c u t r e
romăn şi altor 6 perso a arătat în continuare secre lament (astăzi, de fap‘, el se tonului. Demonstranţii au sâ stabilească relaţii m u r a r p u t e a a v e a o i n t e n
nalităţi marcante ale tarul general al P C. din C hi autodesemnea/â). De aseme autorizaţi să pătrundă în arborat un drapel al Fron diplomatice la nivel de s i t a t e d e 7 g r a d e p e scara
vieţii culturale din Iu le — va rupe, mai curînd sau nea; dorim să sancţionăm in clădire şi să remită un me tului National de Eliberare ambasadă R i c h t e r . C o m e n t i n d a c e s t e
goslavia. Polonia, Ce mai tîrziu şi potrivit parti compatibilitatea între anumi morandum cuprînzînd re din Vietnamul de sud Ia d e c l a r a ţ i i , z i a r u l M a in it .2i“
hoslovacia, Grecia, Un cularităţilor fiecăruia, lanţu te activităţi private şi sarcina vendicările mişcării paci poarta reşedinţei. MOSCOVA — La Moscova s a deschis reprezen a a m i n t i t e ă î n t r u c î t r e c e n
garia şi Bulgaria. rile imperialismului şi va de ministru. In esenţă, dorim tanţa permanentă a firm ei italiene „Rest-ltal", parte t u l c u t r e m u r d e la L o s A n -
g e l e s a a v u t 6,6 g r a d e , u n
merge spre socialism. In pro să creăm un stat nou, mai neră permanentă a mai multor întreprinderi sovietice c u t r e m u r d e 7 g r a d e a r f i
de comerţ exterior — anunţă agenţia TASS. In capi c a t a s t r o f a l p e n t r u c a p i t a l a
tala Uniunii Sovietice există şi alte reprezentanţe per Jaj> oniei. S p e c i a l i ş t i i n u a u
manente italiene, printre care cele ale concernelor p r o n o s t i c a t d a t a e v e n t u a l ă
Lucrări de arta monumentală In regiunea Halle au reprezentanţe mai multe firme comerciale dîn Ja n e r g i i s u b t e r a n e ; s e i s m o l o
i * - * v * V |7 .Fiat", .Enî" şî „Montecatini-Edisson". De asemenea, a d e c l a n ş ă r i i p u t e r n i c e i e
ponia. Anglia. Franţa şî Olanda. g u l H. K a v a s u m i t o t u ş i c o n
s i d e r ă că e l n u a r p u t e a a -
BELGRAD. — Radenko Grigorov, prhn-locţiitor al
- ministrului afacerilor externe al R.P. Bulgaria, a so v e a lo c î n a i n t e d e 1978.
■ B M 4 4 4 Monumentul m işcării sit Ia Belgrad. In capitala Iugoslaviei, el va avea con ICEBERGURI COLORATE
de
vorbiri cu lakşa Petrici, adjunct al secretarului
stat pentru afacerile externe al R.S.F.I., cu privire la C u r î n d , p e o c e a n e v o r p u
problemele actuale ale relaţiilor iugoslavo-bulgnre — t e a fi i n l i l n i t e i c e b e r g u r i
v e r z i , r o ş ii
a l b a s t r e .
m uncitoreşti revoluţionare precizează agenţia Taniug. b e r g u r i l o r c u d i f e r i t e c u l o r i
s a u
P r o c e d e u l
p u l v e r i z ă r i i i c e -
ROMA. —. La Roma a luat sfîrşit reuniunea Con
siliului National al Partidului Socialist Democratic v a p e r m i t e g l a c i o l o g i l o r să
u r m ă r e a s c ă m i g r a ţ i a a c e s t o r
Italian (P.S.D.I.), care a ales pe Mario Tanassi In
Piaţa Thalmann din ora strîns legată de Halle. Pe nare mai îndeaproape se funcţia de preşedinte al partidului. b l o c u r i d e g h e a ţ ă , a ş a c u m
şul Halle (R. D. Germană) aici cl a trecut In repetate poate constata că din grupul o r n i t o l o g i i s t u d i a z ă m i g r a
se înfăţişează vizitatorului rînduri. Partidul Comunist de pumni fiecară, în parte, ţi a p ă s ă r i l o r . C o l o r a r e a ic e -
co un ansamblu arhitectonic German a activat în ţinutul se deosebeşte prin direcţie PARIS. — Adunarea Naţională Franceză a adoptat b e r g u r i l o r v a f a c i l i t a „d i r i
urbanistic dc o semnificaţie Halle sub o conducere cu şi poziţie Lingă pumnul în cursul nop(ii de marţi spre miercuri, cu 276 de j a r e a " c i r c u l a ţ i e i p e m ă r i
deosebită Cu cîteva luni în o deosebită putere de luptă. „Uniunii luptătorilor fron voturi contra ,92, proiectul de lege privitor Ia spri şi o c e a n e .
urmă aici s-a inaugurat pu In Halle a fost creată „U tului roşu", ridicat pentru jinirea învăţămîntului particular.
blic o operă dc construcţie niunea luptătorilor frontului salutul de luptă, se înalţă vi I CORECT ŞI CURAT
şi de artă ; monumentul roşu", organizaţia de ocroti guros pumnul care îndeam CAIRO. — Preşedintele Republicii Arabe Unite,
mişcării muncitoreşti revolu re şi apărare a prolctariatu- nă spre înainte Această re Anwar Sadat, a primit delegaţia Uniunii Comunişti | . . A r a t ă - m i a u t o m o b i l u l
ţionare. Reprczentînd un prezentare simbolică este lor din Iugoslavia, condusă de Niaz Dizdarevici, mem t s p u n c e c a r a c t e r a i /“
grup de pumni din beton, totodată un îndemn spre a- bru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I.. care ) P s i h o l o g i i c a n a d i e n i a u s t a
avînd o înălţime dc 14 m, duccrc aminte şi pentru a se află într-o vizită la invitaţia Uniunii Socialiste l h i l i t c ă e x i s t ă l e g ă t u r i i fn-
este a treia operă de artă CORESPONDENTA consolida unitatea de idei. Arabe. / t r e a s p e c t u l e x t e r i o r a l a u
monumentală ce a "fost fău Prin această conformaţie, ) t o m o b i l u l u i şi c a r a c t e r u l
rită în ultimii 6 ani la Halle colectivul de creatori vrea RABAT. — La Rabat a fost semnat protocolul pri 1 s t ă p î n u l u i s ă u C u cit este.
şi în împrejurimi. încă a DIN R.D. GERMANĂ să ajungă ca cel care con- vind schimbul de mărfuri pe 1971 între R.P. Chineză ! a u t o m o b i l u l m a i c u r a t , c u
cum trei ani a fost ridicat templează monumentul să şi Maroc, informează agenţia China Nouă. ) a t î t m a i p r e c a u t ş o f e r u l şi
în Halle. In piaţa închinată vadă în pumnii ridicaţi pu \ i n v e r s . A g e n ţ i i d e c i r c u l a -
victimelor fascismului, pe terea clasei muncitoare, pu TEL AVIV. — Ministrul israelian al transporturi l ţ i e c a n a d i e n i a f i r m ă c h i a r
Hausering. monumentul dra tere care îndeamnă spre lor şi comunicaţiilor, Shimon Pcres, a anunţat, in ? n i c i o d a t ă nu fi s-a infim-
pelelor, dc 24 m înălţime. Iui Toate acestea şi-au gă construcţia societăţii socia cadrul unei conferinţe de presă, că autorităţile de la \ p l a t să p e n a l i z e z e u n a u l o -
El reprezintă steagul roşu sit exprimarea sintetică în liste. Tc! Aviv au hotărît să construiască în curind un aero l mobil curat. I
al clasei muncitoare încon conformaţia plastică a aces Noul monument al mişcă port civil la Sharm El Chelkh. ţ
jurat de făcliile în flăcări tui monument rii muncitoreşti ridicat în A T EN Ţ IE LA SEM A FO R \
ale revoluţiei. Acest monu Simbolul pumnului a pă piaţa Thalmann semnifică
ment încoronează actuala rut consti uctorilor cel mai faptul istoric că în R. D. AfADRID. — împăratul Etiopiei. Haile Selassie. Z o o l o g i i a m e r i c a n i a u ^
piaţă a demonstraţiilor din potrivit pentru acest mo Germană clasa muncitoare care se află într-o vizită oficială dc patru zile in Spa f ă c u t o s t a t i s t i c ă i n l e g ă l u - \
Halle. nument. pentru că prin duce mai departe marile nia. a avut marţi o întrevedere cu şeful statului spa râ c u a t e n ţ i a d o v e d i t ă d e ţ
Monumenlu) mişcării mun pumn se exprimă puterea tradiţii revoluţionare ale niol, generalul Franco. Potrivit unui comunicat ofi a n i m a l e ş i om. la t r a v e r - J
citoreşti revoluţionare a fost poporului german Prin a cial. în cursul convorbirii, la care au participat şi s a r e a s t r ă z i l o r A u c o n s t a - \
ridicat în piaţa Thalmann clasei muncitoare. Este sem cest nou monument au fost miniştrii de exlem e ai celor două ţâri, au fost discu t o t c u s t u p o a r e e ă pe. p r i - t
din Halle, în faţa „Casei în nificativ faptul că monur înfăţişate grandios lupta şi tate probleme ale situaţiei internaţionale şi au fost m u l lo c s e a f l ă q î s c a — e a '
mentul nu a fost construit
văţătorului", care are o fa victoria clasei muncitoare. examinate relaţiile dintre Spania şi Etiopia. a p r o a p e n i c i o d a t ă n u n i m e - \
ţadă de aluminiu caracteris sub forma unui singur Monumentul a fost închinat r e ş t e s u b r o ţ i l e m a ş i n i l o r ; i
tică. Nu este întîmptâtor pumn. El a primit forma u de creatorii săi celei de-a WASHINGTON. — Noul director «1 Administraţiei p e l o c u l d o i — p o r c u l şi p i ş i - /
faptul că acest monument a nui grup de pumni care par 25-a aniversări a creării Naţionale pentru Aeronautică şi Cercetarea Spaţiu
fost ridicat chiar în această că cresc dintr-un singur PS.U .G . lui Cosmic, dr. James Fletcher, a depus marţi jură- ca, i a r pe lo c u l t r e i — d i n e l e
piaţă. Personalitatea lui corp. Aceasta simbolizează mîntul în faţa preşedintelui Nixon. E) îl succede în şi g ă i n a . A b i a u l t i m u l lo c
Ernst Thalmann, acest dis ideea că puterea stă în cla EWALD BORUFKA funcţie pe Thomas Paine, care şi-a prezentat demisio in a c e a s t ă e n u m e r a r e îi r e
Monumentul mişcării muncitoreşti revoluţionare din oraşul Halle. tins conducător al clasei sa, în unitatea şi coeziunea ziarist în luna septembrie anul trecut. v i n e o m u l u i. . .
muncitoare germane, este muncitorilor. La o exami redacţia „Freiheitn Halle
L
^Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, or. 35, Telefoane or. ! 2317 şl 1 15 88. Tiparul! Io tre prinderea poligrafică Deva. 41063