Page 1 - Drumul_socialismului_1971_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

Ascultă-mi glasul, ţară, şoptindu-te pe nume I
Şi dăruie-mi o clipă din nemurirea la,
Să-ţi pot vedea destinu-mplinindu-se în lume,
Culorile de slavă să ţi le pol cinla.

Priveşte-mi arcuirea puterilor depline,
Impodobindu-ţî zilnic pâmîntul cu minuni,
Tăria mea din jertfe şi din legende vine
Cum cresc tăceri şi ierburi şi doruri din străbuni.

Pune-mi o clipă braţul ocrotitor pe umăr
Şi sufletu-mi vioară va fi şi cintâreţ ;
Cu frunza şi mulţimea adîncâ să mă număr
Cîntîndu-ţi împlinirea destinului măreţ.

TRAIAN FILIMON
ANUL XXIII. Nr. 5 073 SIMBATA 1 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI

1 MAI, ZIUA SOLIDARITĂŢII

INTERNAŢIONALE

A CELOR CE MUNCESC!

Incandescenta primăvară jubiliară I n unităţile care fac ■Peşteana.
Densuş şi 85 ha la G.AP.
parte din consiliul in-
tercooperalist Geoagiu
s-a încheiat însâmînţarea eri — ne-a comunicat
porumbului pe întreaga su­ I tovarăşul Aurel Rota­
De la un capăt la celălalt — punte între două etape de garea sa mai strînsâ cu acti­ prafaţă planificată — ne-a rii, primarul comunei
al judeţului, din fruntarii în înaintare spre culmile înalte vitatea productivă. Şi toate relatat tovarăşul Z. StâniJâ, Pui — s-a încheiat semăna­
fruntarii de ţară, au prins a ale civilizaţiei socialiste şi aceste prefaceri înnoitoare, cu secretarul Comitetului comu­ tul porumbului pe întreaga
flutura drapelele purpurii şi comuniste Şi, în numai cîte- profunde implicaţii viitoare nal de partid Romos. Pe suprafaţă planificată din
tricolore In cinstea marii săr­ va luni din 1971 s-au adăugat în realizarea cu succes a sar­ ultimele suprafeţe care ră­ cele patru unităţi coopera­
bători a muncii. Azi. toate noi împliniri vigurosului nos­ cinilor edificării societăţii so­ măseseră de însâmînţat — tiste — 314 ha. in prezent,
drapelele partidului şi patriei tru edificiu economic şi social. cialiste multilateral dezvolta­ la Vaidei şi Pişchinţi — prin cooperatorii din Bâieşti, Pui,
sînt in stradă sau pe faţade­ Tot ceea ce s-a înfăptuit în te, le-am înfăptuit din mers, organizarea şi folosirea mai RIu Bărbat şi Şerel execută
le clădirilor. acest an. pe care l-am abor­ o dată cu eforturile zilnice, de- bună a capacităţii tractoa­ în ritm susţinut lucrările de
Şi tot azi. ca în toţi anii. dat de pe temelii trainice şi cadale şi lunare pentru realiza­ relor s-a reuşit sâ se înche­ întreţinere a culturilor. In-
oamenii raportează realizări, cu ţeluri clare, poartă pece­ rea planului, cu generoasa dă­ ie această lucrare înainte sâmînţârile — ne-a spus în
creşteri. încărcături de fapte, tea istoricelor hotârîri ale ruire din marea întrecere în­ de sfîrşitul lunii aprilie. Me­ încheiere primarul — au fost
se felicită, se angajează, pe­ Congresului al X-lea al PC R. chinată semicentenarului, cu rită a fi subliniată contri­ executate în condiţii agro­
trec. Dar i Mai 1071 are loc şi a climatului de puternică strădaniile de a da un plus buţia mecanizatorilor M. Le- tehnice bune, la aceasta con­
In mie/ul unei primăveri cu emulaţie politică şi de muncă de frumuseţe şi prospeţime ontin. T. Giurgiu. I. .Ştefan, tribuind mecanizatorii V.
o semnificaţie deosebită in­ generat de glorioasa aniver­ municipiilor, oraşelor şi sate­ A. Cherteş. G. Trif, I. Bu-
tre primăverile anilor vieţii sare. Ne mîndrim că, sub lor da şi S. Bucur, care au mun- Drâilă, I. Drâghici, S Da-
noi. Este primăvara marilor, conducerea partidului şi da­ Oamenii muncii hunedo­
bilanţuri, a celei mai incan­ torită laborioasei sale activi­ reni, care au mereu în faţă
descente activităţi politice şi tăţi. am realizat intr-un răs­ responsabila contribuţie pe
creative de pînâ acum, pri­ timp scurt un important salt care trebuie să o aducă ju­ Intr-un ritm intens de munca
măvara jubiliară a Partidu­ calitativ. Stabilindu-ne ca o- deţul nostru progresului di­
lui Comunist Român. Pe toa­ biectîv central ridicarea ac­ namica) întregii ţâri, încearcă
te planurile am făcut şî tivităţii economice la nivelul bucuria datoriei împlinite cu
facem bilanţul unei istorii de cerinţelor revoluţiei tehnico- prisosinţă. Cu 10 zile în urmă
industria judeţului şi-a
în­
o jumătate de veac de slujire ştiinţifice contemporane, am deplinit angajamentele luate Se încheie semă­
cu neasemuită fidelitate a pus pe prim plan calitatea şi
aspiraţiilor celor mai vitale progresul tehnic, a început în cinstea zilei de 8 Mai. rea-
ale poporului, ne sînt mereu la scară naţională acţiunea lizînd peste acestea o produc­
vii în conştiinţă succesele de auloutilnre. perfecţionarea ţie în valoare de 50 milioane
pregătirii cadrelor, reciclarea prezintă şi valoarea lucrări­ natul porumbului
lei. Tot 50 milioane lei
re­
remarcabile pe care le-am
repurtat în cincinalul trecut lor. a devenit problema cea
mai la ordinea zilei, cu pu­ lor de gospodărire Şi înfru­
tere şi obligativitate de le­ museţare a localităţilor efec­
ge. Democraţia economică, tuate prin muncă patriotică
participarea făuritorilor bunu­ La întregirea mobilizatorului cit cu hărnicie la executarea minescu, S. Leja şl I. Cri-
IU MAREA P l i rilor materiale la condu­ bilanţ al realizărilor cu care Insâmînţare a culturii amin­ şan. I n cooperativa agricolă
lucrărilor de pregătire şi de
cerea întreprinderilor a că­
sînt întîmpinate 1 Mai şi se-
pătat
la fel ca şi autono­
ticipă şi lucrătorii de pe ogoa­
funde. sensuri şi mai pro­ micentenaiTil partidului par­ tite. din Toteşli, datorită e­
au
lanului. cu care
In cadru? manifestărilor lucrători din reţeaua insti­ mia de acţiune a centralelor re : camparyn lucrărilor agri­ atorită concentrării şi muncit la semănat tractoriş­
U RATĂ i prilejuite de apropiata sărbâ- tuţiilor şi aşezămintelor cul­ gestiune proprie. Aceleaşi nii generale încheiată. D canice, a atelajelor, a tii V. Tămăşoni şi S. Mâlâi-
industriale şi
cole de primăvară este în li­
cu
unităţilor
mobilizării forţelor me­
a
semicentenarului
' toiire
turale, studenţi, cadre didac­
şteanu — ne relata V. Cvaşa,
Partidului Comunist Român,
Primăvara
este
jubiliară
! la Deva s-au desfăşurat lu- tice. semnificaţii calitative le au densă în fapte, optimistă, pli­ muncii neobosite depuse de inginerul şef al cooperativei
Cele 11 referate şi comuni­
şi constituirea consiliilor aso­
— am terminat cu 2 zile
mecanizatori şi cooperatori,
; crârile simpozionului „Pro-
PÂRTRHJLUI i blemc actuale ale educaţiei cări prezentate în cadrul ciaţiilor intercoopei atiste, în­ nă de semnificaţii. Sărbătoa­ a fost încheiat semănatul înainte de sfîrşitul lunii o-
simpozionului r . .os in evi­
tărirea conlucrării între
sta­
porumbului şi în alte coope­
rea muncii este aureolată de
prilie semănatul porumbului
i adultului", organizat de că-
ţiunile de maşini agricole
şi
• tre Consiliul judeţean al dentă preocupările perma­ cooperativele agricole de pro­ toate aceste semnificaţii, de rative agricole de producţie. pe întreaga suprafaţă plani­
nente de îmbunătăţire şi ri­
j î'rontului Unităţii Socialis­ dicare calitativă a formelor ducţie. înfiinţarea direcţiilor măreţul eveniment din viaţa In 29 aprilie — ne-a infor­ ficată de 155 ha.
8 milioane lei economii prin te şi Comitetul judeţean de educaţie, intensificarea şi generale pentru agricultură, partidului şi poporului în mat tovarăşul Vasile Zgîr-
pentru cultură şi artă. La industria alimentară, silvi­ pragul căruia ne aflăm. In­ cea, primarul comunei Sar- u terminat semănatul
lucrări au luat parte tova­ diversificarea activităţilor tr-o asemenea primăvară par­ mizegetusa — am terminat porumbului — ne spu­
reducerea consumurilor specifice răşii loan Sîrbu, şeful sec­ culturale, folosirea ştiinţifi­ cultură şi ape. Invăţâmîntul că şi purpura stindardului de şi noi de semănat cele 200 nea tovarăşul Toan Nei-
ţiei propagandă a Comitetu- că a mijloacelor moderne de — principalul canal de difu­ luptă al partidului, al clasei hectare porumb pentru boa­ conj, secretarul Consiliului
Siderurgiştii hunedorenl, realizatori ai unor importante j lui judeţean de partid. Sa- răspindirc a tezaurului cul­ zare a ştiinţei şi culturii, de muncitoare unduieşte mai be, iar în 30 aprilie Şi cele popular al comunei Unirea
recorduri de producţie, raportează în cinstea marilor săr­ j btn Boticiu. vicepreşedinte turii naţionale şi univer­ îmbogăţire a minţii, de mode­ maiestuos, mai simbolic în i- 13 hectare cu porumb pentru — şî cooperatorii de la noi.
lare a caracterelor şi formare
bători ale lunii mai — semicentenarul partidului şi ziua i a| Comitetului executiv al cetăţenească a tinerelor gene­ mensilatca coloanelor de de­ siloz. A. Ardeleanu, V. Bun- La semănatul celor 260 hec­
internaţională a oamenilor muncii _ Însemnate economii i Consiliului popular judeţean, sale. raţii — a primit drept co­ monstranţi şî pe faţadele clă­ garu sînt mecanizatorii care tare cu porumb ale C A P.
de materii prime, materiale, energie electrică şi combus­ mandament de căpetenie le­ dirilor. au adus întregul lor aport din Unirea şi-au adus con­
tibil. JOAN MIRZA Ja executarea lucrărilor, a tribuţia mecanizatorii I. An-
In primele trei luni ale anului ei au reuşit ca prin Uncheiat preşedintele. phel, S Manase, I. Ienulescu
perfecţionarea proceselor tehnologice, gospodărirea ju­ şi V. Groşan
dicioasă o fondurilor materiale să economisească 3 060 î cooperatorii din co­ ir
tone cocs, peste 1 000 tone metal, 4 670 tone cărămizi re­ ucureşti. 1 Mal 1890. Cinci la căile ferate concentraţi. Se su ­ m uncitorilor găsea înfăptuit dezi­ l Mal 1939. Infruntlnd teroarea, Ş muna noastră — ne-a In cooperativele agricole
fractare, 360 tone feroaliaje, 410 tone utilaj de turnare, B mll dc muncitori cu primă libertatea presei şl a În tru ­ deratul Istoric al unirii cu R om â­ P.C.R,, prlnlr-o vastă m uncă de relatat telefonic tova­ in care mai sînt de însă­
1 050 tone combustibil convenţional in valoare de 8 mi­ muzica 1» frunte. chi­ nirilor. Cu toate acestea. In 1908. nia. organizare desfăşurată sub condu­ mânţat suprafeţe mici tre­
tind „Internaţionala”, „Marsell- am ploarea manifestaţiei din B ucu­ 1920. Dem onstrează num ai In cerea unor cunoscuţi activişti ai răşul Bâiuţ Drâghin, prima­
lioane lei. leisc", „Dcşteaptâ-te române", d e­ reşti Ia 1 Mai face lum ea să se Bucureşti 80 000 de oameni. La ml- partidului, cu prestigiu tu mase, rul comunei Densuş — au buie intensificat ritmul de
monstrează pe strâzi, Intr-o im ­ întrebe dacă nu c cum va Ajunul lingul din sala „Dacia" este pro ­ ca Ilie Pintilie, Nlcolae Ceauşcscu. lucru pentru ca semănatul
presionanta procesiune. A Înce­ unei revoluţii. Se declară starea pus ca preşedinte de onoare al Constantin Daold au tran sfo rm at terminat de însâmînţnt, cu sâ se încheie în aceste zile,
Cote înalte de eficienţă put lupta făţişă a proletariatului de asediu, pe străzi patrulează a r ­ adunării ăl. Gin Bujor, aflat in dem onstraţia intr-un vehem ent contribuţia deosebită a me­
rom ân pentru opt ore dc muncă, tileria. celulele Doftanei. In Valea Jiului, protest contra regimului dc dic­ canizatorilor I. Brâilâ, A iar din săptâmina viitoare
opt ore de odihnă, opt ore de in ­ Ziarele vremii consemnează p en ­ 15 m ineri slnt arestaţi, bătuţi şi tatură regală, a fascismului şl p e­ să sc poată trece cu toate
Economia judeţului Hunedoara înregistrează in acest struire... La aceeaşi datâ. istoria tru 1 Mai 1911 prezenţa a n u m e­ Judecaţi. Sub semnul pregătirii ricolului de război. Regele Carol Dâncscu, I. Crai, S. Vîrvoni.
început de cincinal spectaculoase creşteri calitative. Ferm consem nează dem onstraţii şl În ­ roşi Intelectuali In rlndurlle m a ­ congresului Partidului Socialist u) Il-len, aflat la balconul pala­ V. Iosivonî, A. Mărconi şi forţele la executarea lucră­
de Ia 8 maţ 1921, 110 deţinuţi din
omagiile
tului pentru a primi
hotârite să traducă în viaţă sarcinile stabilite de Con­ truniri la Galaţi. Timişoara. Ora­ nifestanţilor. Creşte influenţa Idei­ fortul Jilava aniversează, sub pri­ mulţimii, aude striglntlu-sc lim ­ P. Hortopean, întreaga su­ rilor dc întreţinere a cultu­
dea, Cluj. Arad, Re$iţa. Oraviţa,
lor socialiste. P entru 1912. au fost
gresul al X-lea ol P.C.R. privind creşterea eficientei eco­ Bocşa, Dala Marc. La minele Dog- editate 11 000 dc exem plare din virile gardienilor, ziua de 1 Mai. pede: „Jos regim ul de dictatură prafaţă — 135 ha la C.A P rilor.
regală”. Manifestul P C.R. de la
nomice in toate sectoarele de activitate, colectivele noas­ nccea, Intervine arm ata... „Romănia muncitoare", 15 000 dc In 1922, l Mal In Valea Jiului 1 Mai 1942 cheam ă pe muncitori N. BADIU
p o a n ă doliu* din vina patronilor,
Cu trecerea anilor, grevele în­
tre muncitoreşti au depus eforturi susţinute pentru valori­ cep s£^ preceadă sărbătorirea zi­ manifeste. A par oameni de ordine in u rm a unei catastrofe, la Lti- să saboteze m aşina de război hi-
cu banderole roşii pe braţ.
peni, 80 de muncitori au căzut
ficarea superioară a potenţialului lehnico-materio! şi uman lei m unţii. N um ărul celor ce Ies Mişcarea m uncitorească creşte jertfă. 40 000 de oam eni asistă tâ- tleristă. La minele societăţii „M i­
ca" — Brad minerii refuză sâ In­
existent. In stradă creşte continuu. In 1807, tre la lucru. „Dacă am lucra In
se sem nalează num ai In Capitală
Rezultatul acestor eforturi şl-a găsit materializarea pe 18 000 de dem onstranţi. Incerctml această zl, atunci pen tru viitor
sâ sm u lg i steagul roşu al m u n ­ nu va avea sâ mal existe ziua dc
primul trimestru al anului in realizarea peste sarcinile de citorilor din Timlş-Torontal, Jan ­ 1 Mal pentru muncitori". Nu s-au
plan a unui beneficiu in valoare de 15 milioane lei. Este darmii deschid focul ucigind trei luat m ăsuri. Minerii am eninţau
demn de remarcat faptul că o mare parte din acest ve­ muncitori. Este primul tribut de cu greva generală... In seara zilei IN PAGINA A II-A
do 30 aprilie 1943, postul IlegAl
slngc plătit scum p de clasa noas­
nit suplimentar s-o obţinut pe seama creşterii productivi­ tră m uncitoare cu prilejul m an i­ de radio „R om ânia liberă” consa­
tăţii muncii şi reducerii cheltuielilor materiale de pro­ festaţiei de 1 Mal... cră Întreaga em isiune zilei de 1
Mal şi dă
citire
m anifestului
1808. 1 Mal. Experienţa mişcării
ducţie. De asemenea a influenţat favorabil depăşirea pla­ muncitoreşti se Îmbogăţeşte. A pa­ I S T O R I A P.C.R. „Către poporul român". Un
nului la producţia marfă vindută şi încasată şi îmbunătă­ re primul car alegoric. Sim boli­ control m ilitar găseşte asem enea Larg interes, satisfacţie de­
m anifeste Intre soldaţi. Sub pre­
ţirea calităţii produselor. zează pacea şi înfrăţirea. La r e ­ textul lipsei de vagoane, minerii
Merită să fie subliniat aportul siderurgîştîlor hunedo- verele m anifestanţilor, cn semn al din Valea Jiului opresc lucrul.
Adeziunii mişcării socialisto la
reni care au realizat 6,8 milioane lei beneficii peste plan, a m arxism , se aflau cocarde roşii Manifestul P.C.R. de la 1 Mal plină, caldă mulţumire faţă
minerilor din Valea Jiului cu 2,6 milioane lei, a construc­ cu chipul Iul Karl Marx. In 1900, U N I I Z l l l 1944 constituie o adevărată decla­
drapelele care fluturau peste co­ raţie publică a partidului privind
torilor hunedoreni cu 1,9 milioane lei şi o lucrătorilor de loana dem onstranţilor au fost situaţia Internă şi Internaţională.
la Regionala de căi ferate Deva cu 2,9 milioane lei. purtate de luptători al războiu­ Touiâ lum ea din Bucureşti la cu­
noştinţă de conţinutul m anifestu­
lui de Independentă, ale căror de măsurile adoptate pentru
lui. 1. Anlonescu găseşte m ani­
piepturi ernu pline de decoraţii. festul in curica locuinţei sale...
Abataj cu mecanizare complexă Autorităţile, jandarm ii au fost
nevoiţi sâ dea onorul... 1 Mal 1945, P entru prim a dală
masele m uncitoare tşl serbează
1904. Ziua de 1 Mai găseşte ţă­ îmbunătăţirea condiţiilor so­
lo E.M. Paroşeni a intrat în funcţiune cu aproape 20 de rănim ea din Jiihor lnir*o crinee- ca am ploare şl organizare. Venit cuţl la funeraliile tovarăşilor lor ziua lor in libertate. Maiestatea
zile incinte de termenul p lonificat un complex mecanizat nă luptâ cu grofii. La Aleşd. ţă­ dc la Paris, Panait lslratl scrie După crearea sa, Partidului Co­ Sa Poporul, Însufleţit dc cuvintul
despre 1 Mai 1914 la Brăila: „Eu
comuniştilor. Infăptuisc Insurecţia,
ranii cer pămint. Slnt Împuşcaţi m unist Român ii revenea sarci­
de susţinere, tăiere şi încărcare o cărbunelui în abataj. 30, Iar ISO răniţi, in num ărul fes­ n-am mai văzut Încă un Inili Mai na eonduccrii luptelor proletaria­ instaurase primul guvern revolu- ciale ale ţărănimii
Montarea instalaţiei* intr-un timp record a permis brigăzii tiv al ziarului „1 Mai” semnează atlt de frum os şi atit de pito­ tului. Dar 1 Alai 1024 il găseşte flonar-dcm ocrattc sub preşedinţia
resc...".
In adlncâ Ilegalitate. Teroarea g u ­
de mineri condusă de Gheorghe Deak să extragă in cinstea 1. C. Frlm u. I. N. Arm aşu, Al. 1916. In Bucureşti dem onstrează vernanţilor se dezlănţuie In for­ dr. Petru Groza, aplicase refor­
Constantlncscu, versuri de Th.
zilei de 1 Moi şi o aniversării semicentenarului partidului Xcculuţâ şî Ion Păun Pincio. In 20 ooo dc persoane ; io ooo la Plo­ me ncmaiiuttlnite. 1026 — In m ul­ ma agrară. Războiul va mal dura
ieşti; 5 000 la Brăila. Lozinca u-
4 000 tone de cărbune. nitul urm ător, mişcarea socialistă iianimA: „Jos războiul*. te regiuni ale ţării se instituie opt zile, dar ţara devenise deja Forţa şi demnitatea
starea de asediu. 1930 — In Valea
din România salută cu prilejul zi­
Noul complex mecanizat - al doilea introdus la Paro­ lei de 1 Mai revoluţia burghezo- In anul urm ător, Capitala fiind Jiului şl la Hunedoara sosesc tru ­ un imens şantier. P rintr-un d e­
şeni - permite realizarea unor randamente zilnice de 19 dem ocratică din Rusia, manifes- svib ocupaţia germ ană. 15 000 dc pe dc rezervă. Manlfesianţii din cret datat 1 Mai 1945, şl sem nat
Bucureşti liec in i»j:i prin faţa
muncitori dem onstrează la Socola.
tone pe post şi a unor viteze de avansare de peste 2 ml tindu-şi ataşam entul ţaţă de lupta iu laşi, pentru o Românie liberă am basadei germ ane înficrlnd fas­ de ministrul com unist Lucreţiu
dreaptă şi curajoasă a proletaria­
pe zi. Consemnăm de asemenea cu acest prilej un suc­ tului rus. şi dem ocratică, pentru pÂmini ţă ­ cismul. Sc dem onstrează In m e­ P âtrâşcanu, sc desfiinţa peniten­ puternic afirmate sub flamu­
ces de seamă înregistrat de un colectiv de specialişti ai I Mai 1107, Masele muncitoare ranilor, pentru unire şi frăţie in ­ moria celor căzuţi la Griviţa. ciarul Doriana, şi, la 1 Mat 1945,
tre
poliţie
popoare. Patrulele de
Creşte pe zi ce trece influenţa
minei - el se referă la realizarea în cadrul exploatării o dm România sini îndoliate: peste slnt dotate cu mitraliere. partidului comunist. Studenţii cer după SS dc ani dc lupte m u n ci­
11 000 de ţărani fuseseră Îm puş­ 1 Mal 1919. 30 000 dc muncitori eliberarea celor peste 2 000 dc ce­ toreşti. guvernul tării legiferează ra partidului
unui complex de susţinere de construcţie originală care caţi din ordinul guvernului, fiind­ din Capitală păstrează un cu tre­ ferişti arestaţi. Jf):i3 — organiza­ ziua de 1 Alai ca zl de sărb ă­
că ceruseră pAmlnt şl o viaţă o- m urăto r m om ent de reculegere, ţia U.T.C. din Capitală nu ţine
se găseşte in fozo de experimentare. meneascâ. Represiunile continuă, In m em oria martirilor căzuţi Ja 13 seam a dc interdicţii şl Ln adm ira­ toare şt odihnă !...
cresc tn sălbăticie. Muncitorii slnt decem brie 1018 In Piaţa Teatrului ţia mulţimii, tinerelul parcurge
arestaţi, schingiuiţi, lucrătorii de NaţlonaL Io Transilvania, ziua bulevardele... C, DROZD