Page 100 - Drumul_socialismului_1971_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA' I

I
m Conferinţa cvadripartită

de la Paris în problema
de prietenie şi colaborare I
vietnameză

m A fost semnat Tratatul

dintre U.R.S.S. si R.A.U.

i @ Cadran, Atlas 1

ANUL XXIII. Nr. 5 097 SIMBATA 29 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI I

Plenara Comitetului judeţean TOVARĂŞUL SESCU

de partid A PRIMIT

Ieri a avut Ioc la Deva Lupeni, s-au introdus unele rile prezentate de anii R.P. POLONE
plenara Comitetului judeţean metode moderne de exploata­ membri ai Comitetului Jude­
de partid, la care- în afara re, a crescut gradul de me­ ţean de partid asupra activi­
membrilor comitetului au canizare Ia operaţiunile de tăţii proprii desfăşurate în Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, roului Politic al CC. al Par­ armate, şeful Marelui Stat
participat membrii Comisiei tăiere, încărcare şi transport, ultima vreme secretar general al Partidului tidului Muncitoresc Unit Po­ Major, general colonel Ste-
de revizie, directori, ingineri ceea ce a asigurat creşterea La dezbateri au luat cuvîn- Comunist Român, preşedinte­ lonez. ministrul apărării na­ rinn Ţîrcâ, adjunct al minis­
şefi şi alte cadre de specia­ randamentelor de extracţie, tul tovarăşii : Petru Lungu, le Consiliului dc Stat al Re­ ţionale, care face o vizită în trului forţelor armate
litate din întreprinderile in­ a eficientei economice a pro­ secretar al Comitetului de publicii Socialiste România, ţara noastră. A participat, de asemenea,
dustriale şi de construcţii, ducţiei. partid din C. S. Hunedoara, împreună cu tovarăşul Ion La primire au participat to­ Jaromir Ochcdus2lco, ambasa­
secretari cu probleme econo­ Organele şi organizaţiile de Vaier Gheorghe, directorul Gheorghe Maurer, membru varăşii j general de armată dorul R. P. Polone la Bucu­
mice ai comitetelor munici­ partid, consiliile dc adminis­ Fabricii chimice Orăştie. Cle­ al Comitetului Executiv, al Ion Ioniţă, membru supleant reşti. ,
pale de partid, conducători ai traţie şi comitetele de direc­ ment Ncgrut, prim-secretar al Prezidiului Permanent al al Comitetului Executiv al In timpul convorbirii, care
organizaţiilor de masă şi ob­ ţie s-au preocupat perma­ Comitetului municipal de C C. al P.C.R., preşedintele C.C. al P.C.R., ministrul for­ a avut Ioc cu acest prilej, au
şteşti, activişti dc partid, zia­ nent de folosirea raţională a partid Petroşani, Nicolae Cio- Consiliului de Miniştri, au ţelor armate, Vasile Pat i 1 i - fost evidenţiate relaţiile de
rişti. capacităţilor de producţie, de botea, directorul întreprinde­ primit la 28 mai delegaţia neţ, membru supleant al Co­ prietenie şi colaborare dintre
Plenara a dezbătut preocu­ înlăturarea şi prevenirea de­ rii „Marmura" Simeria, Vi- militară a Republicii Popu­ mitetului Executiv, secretar popoarele român şi polonez,
parea organelor şi organiza­ ranjamentelor, avariilor şi în­ chente Bălan, prim-vicepre- lare Polone, condusă dc ge- al C.C, al P.C.R., general-co- dintre Partidul Comunist Ro­
ţiilor de partid, a consiliilor treruperilor în funcţionarea şedinte al Comitetului execu­ neral-broni Wojciech Jaruzel- lonel Ion Gheorghe, prim-ad- mân şi Partidul Muncitoresc
de administraţie şi a comite­ maşinilor şl instalaţiilor, reu- tiv al Consiliului popular Ju­ sIci, membru supleant al Bi­ junct a) ministrului forţelor Unit Polonez, dintre armatele
telor dc direcţie pentru iden­ şindu-se realizarea şt depăşi­ deţean, Gheorghe Olaru, di­ celor două state. A fost ex­
tificarea şi utilizarea mai bu­ rea sarcinilor dc producţie. rectorul LI. U. M. Petroşani.
nă a capacităţilor de produc­ Pe primele 4 luni din acest Grigorc Boieru, maistru la primată dorinţa comună de
ţie, majorarea numărului de an planul de producţie pe an­ Şantierul 4 Construcţii al I.C.S. dezvoltare continuă a acestor
schimburi la unităţile fără samblul judeţului a fost în­ Hunedoara, Ioan Popa. direc­ relaţii spre binele celor două
foc continuu şi îmbunătăţirea deplinit în proporţie de 102,3 torul 1. M. Barza, Ieronim Tovarăşul Nicolae Ceauşescu popoare, al cauzei unităţii ţă­
indicilor de utilizare a ma- la sută, realizindu-se peste Rusan. directorul general al
şinilor-unelte din dotare. Ma­ plan 30 413 (one de cărbune întreprinderii electrocentrale rilor socialiste şi păcii în
terialul prezentat, ca şi dez­ brut, 8 323 tone de fontă, Deva, Eremia Mîicft, director lume.
baterile au arătat că în 12 290 tone de oţel. 2 028 to­ în C. S. Hunedoara. a primit pe preşedintele Primirea s-a desfăşurat în­
cursul cincinalului 1966-1970, ne laminate finite. 1 083 tone Plenara a elaborat măsuri tr-o atmosferă caldă, tovără­
datorită orientării ferme spre fier în minereu marfă. 4129 corespunzătoare in probleme­
utilizarea la capacitate maxi­ mc prefabricate din beton şi le dezbătute. firmei franceze „Renault" şească
mă a agregatelor şi instalaţi­ alte produse în valoare de In încheierea lucrărilor
ilor, a fondului dc timp şi a 110 milioane Ici. plenarei a luat cuvlntul to­
forţei de muncă precum şi Analizînd rezultatele dobîn- varăşul loachim Moga, prim-
perfecţionării tehnologiilor de dite pînă in prezent, plenara secretar al Comitetului jude­ Cronică
fabricaţie s-au obtinuf rezul­ a pus în evidenţă o seamă de ţean dc partid, preşedintele Vineri după-amiazâ. tova­ şi Gheorghe Oprea, consilier
tate remarcabile pe linia rezerve încă insuficient utili­ Comitetului executiv al Con­ răşul Nicolae Ceauşescu. se­ la C.C. al P.C.R.
creşterii producţiei. La C. S. zate în privinţa capacităţilor siliului popular Judeţean, ca­ cretar general al Partidului In convorbirea care a avut Prin Decret al Consiliului
Hunedoara, dc pildă, produc­ de producţie, (impui şi forţa re a subliniat principalele Comunist Român, preşedinte­ loc au fost abordate proble­ de Stat, tovarăşul Marin Mi-
ţia de otel Martin a sporit de de muncă. Participanţii la sarcini ce revin organelor şi le Consiliulni de Stat, a pri­ me privind cooperarea dintre hai a fost numit în funcţia dc
la 2 294 000 tone Ia 3 010 000 dezbateri au prezentat un în­ organizaţiilor de partid în mit pe domnul Pierre Drey- industria română de automo­ ambasador extraordinar şi
tone exclusiv pe scama creş­ semnat număr de propuneri ceea ce priveşte mobilizarea Pricepere şl dăruire în muncă, două călitAţt caracteristice fus, preşedinte şi direc­ bile şi Regia Naţională a U­ plenipotenţiar al Republicii
terii indicilor de utilizare a privind valorificarea superi­ activă a tuturor colectivelor muncitoarei Mârla Chloran, care lucrează In cadru) sectei de rA- tor general al Regiei Na­ zinelor „Renault", precum şi Socialiste România în Repu­
ruptoarelor şi prin aplicarea oară a posibilităţilor existen­ euclt a Fabricii „Vlscoza" Lupeni. ţionale a Uzinelor „Renault*', alte aspecte ale colaborării blica Populară Polonă, în lo­
tehnologiilor avansate de lu­ te în fiecare unitate econo­ de muncă la înfăptuirea pla­ Foto : N. GHENA care se află într-o vizită în dintre industria română con­ cul tovarăşului Tiberiu Pe-
cru. Dc asemenea, în unităţi­ mică. nurilor de producţie şi a an­ structoare de maşini şi Uzi­ trescu, care a fost rechemat
le miniere, îndeosebi la E. M. Plenara a ascultat informă­ gajamentelor pe anul 1971. ţara noastră. nele „Renault". în centrala Ministerului Afa­
La primire a participat cerilor Externe.
Convorbirea s-a desfăşurat
Ioan Avram, ministrul indus­ într-o atmosferă de cordiali­ (Agerpres)
triei construcţiilor de maşini. tate.
Primele cinci luni o!e ac­ de producţie pe 5 (uni 47 000
tualului cincinal — perioadă in Un remarcabil succes al industriei hunedorene tone cărbune net şi importan­
care s-a desfăşurat marea în­ te cantităţi de mîn«reuri ne­
trecere închinată semicente­ feroase. Realizări însemnate, Prîntr-o bună organizare a muncii
narului partidului _ s-au ca­ concretizate în 1 700 mc cheres­
racterizat prin cote de inaltâ tea, 19 500 mp dale mozaicele,
intensitate şi rodnicie în mun­ depăşiri la produse chimice
că. Toate colectivele de mun­ îndeplinirea şi materiale de construcţii, au
că din judeţ, în frunte cu co­ obţinut şi colectivele C.E.IL. Lucrările de întreţinere a culturilor
muniştii, au tost animate de Deva, „Marmura" Simeria,
dorinţa firească de a înregis­ F.C. Orăştie, I.P.B. şl I.M.C.
tra succese de seamă in în­ Bircea, precum şi lucrătorii a a v a
deplinirea exemplară a sarci­ pe J i luni la toti din industria locală o jude­ se mcadreaza in grafice
nilor de plan ce le revin in ţului.
ocest an. Realizările de pinâ acum
Hărnicia, priceperea, dărui­ $ PRODUCJIA INDUSTRIALA REALIZATA SUPLIMENTAR IN INDUSTRIA JUDEŢULUI PE PRI­ vin să confirme încă o dotă Cooperativa agricolă din bile a însămînţărilor cît şi
rea in muncă a muncitorilor, MELE 5 LUNI ALE ACESTUI AN SE RIDICA LA APROAPE 130 MILIOANE LEI. preocuparea care există din Geoagiu se situează în rîndut intervenţiei prompte la exe­ şită a doua Ia cartofi, iar la
tehnicienilor şî inginerilor s-au partea colectivelor de muncă, unităţilor care în acest an au cutarea lucrărilor de întreţi­ legume erau întreţinute cul­
turile de pe mai mult de 70
fructificat în realizarea incin­ 9 SIDERURGIŞTII DE LA HUNEDOARA SI CALAN, MINERII DIN VALEA JIULUI, CHIMIS- o comitetelor de direcţie şi întreprins măsuri energice şi nere, culturile se află înlr-un Ia sută din suprafaţa culti­
te de termen a angajamente­ Tll DE LA ORASTIE Şl FORESTIERII AU REALIZAT DEPĂŞIRI DE PESTE 10 000 TONE FON­ a consiliilor de administraţie, eficace în privinţa asigurării stadiu avansat de vegetaţie, vată. Paralel cu executarea
TA, 15 000 TONE OJEL, 5 000 TONE LAMINATE, 47 000 TONE CĂRBUNE NET, 1 700 MC sub conducerea organizaţiilor lanurile sînt menţinute în-
lor asumate in cinstea zilei unei temelii trainice recoltei, praşilclor, o grijă sporită e­
CHERESTEA. de partid din întreprinderi, aplicînd la un nivel supe­ tr-o stare curată de buruieni. xistă pentru combaterea bo­
de 8 Mai, în îndeplinirea, in pentru asigurarea continuită­ rior tehnologiile specifice fie­ Trecerea la aplicarea acordu­ lilor şi a dăunătorilor din
ziua de 28 moi, a prevederi­ ţii şi intensităţii producţiei in cărei culturi. Oricine vizitea­ lui global cît şi măsurile a­ culturi prin aplicarea trata­
cheie această etapă de insufle- de aproape 130 milioane lei. finite pline. Alături de siderur-
lor planului pe 5 luni la pro­ ţitoare întrecere cu un bilanţ e­ Siderurgiştii hunedoreni, uti- gişti, minerii Văii Jiului, in vederea creării premiselor fa­ ză terenurile cultivate cu pâ- doptate de conducerea parti­ mentelor fitosanîtare Ia ma­
ioase, prâşitoare sau legume
ducţia globală, marfă vîndu- conomic remarcabil. In baza lizind şi de oceostâ dată cu in­ Irunteo cărora se află harni­ vorabile îndeplinirii cu suc­ se poate convinge pe viu dc dului privind îmbunătăţirea zăre şi cartofi.
condiţiilor de viaţă ale mem­
La finalizarea acţiunilor a ­
tă şi încasată, productivitatea estimărilor făcute la Direcţia dici înalţi capacităţile de pro­ cele colective de la Lupeni şi ces a sarcinilor de plan şi a seriozitatea şi răspunderea brilor cooperatori au avut un mintite o contribuţie substan­
muncii, export, precum şi Io judeţeană de statistică, se pre­ ducţie, au furnizat economiei Vulcan, precum şi unităţile a- angajamentelor asumate de manifestată de cooperatori şi efect deosebit de favorabil a­ ţială şi-au adus-o mecaniza­
supra creării unui climat de
principalele produse. vede realizarea pinâ ta iifîrşitul naţionale peste sarcinile de porţinînd Centralei minereuri­ toate colectivele de muncă în mecanizatorii care deservesc mobilizare şi participare ma­ torii din cadrul celor două
Succesul repurtat permite lunii a unei producţii indus­ plan 10 000 tone fon;V3, 15 000 lor neferoase Deva, înscriu pe primul on ol actualului cin­ această cooperativă pentru sivă la muncă, de stimulare secţii care deservesc unitatea,
crearea unor condiţii optime
din rîndul acestora detaşln-
industriei hunedorene să in- triale suplimentare in valoare lone oţel, 5 000 tone laminate graficul depăşirilor planului cinal. dc creştere şi dezvoltare a a interesului fiecărei forma­ du-se Ioan Buda, Roinulus
plantelor. ţii de lucru şî al tuturor coo­ Toader, Gligor Trif, Aurel
Datorită calităţii ireproşa- peratorilor pentru a obţine Lai. Ion Rusu şi alţii.
producţii cît mai mari In u- Cu multă dăruire şi trage­
nitatca de suprafaţă. Cunos- re de inimă au lucrat şi lu­
cînd sarcinile ce le revin, că
crează. dc asemenea, coope­
otărîrile partidului si statului mărimea cîştigului fiecăruia ratorii Maria Romcea. Stela
este nemijlocit legată de re­
Homorodean,
Popa
Maria
zultatele înregistrate în pro­
ducţie, cooperatorii şî meca­ Petru Clonţa. Silvia Zcrbca
Elena Murg. Elisnbefn Cris­
nizatorii depun eforturi susţi­ tei. Lina Crnnciova — să a­
nute şi se străduiesc să fie la mintim doar citeva nume
zî cu toate lucrările de sezon.
dintre ale celor care partici­
creşterea producţiei m Rezultatele Înregistrate pînă în eimp sau Ia grădină, efec-
pa la toate acţiunile iniţiate
acum Ia întreţinerea culturi­
aii® f i # # lor constituie cca mai eloc­ tuînd întreţinerea culturilor
ventă dovadă în acest sens. strictă a regulilor respectarea
In timp şi cu
In afară dc executarea pli­
agroteh­
iturilor tivei IW » vi t u 1 u i manual sau chimic nl nice.
păîoaselor. realizări meritorii
Buna organizare a muncii
s-au obţinut şi la aplicarea
prasilclor. Astfel, cultura de Si hărnicia cu care se lu­
crează In aceste 2iie pe ogoa­
sfeclă de zahăr care ocupă rele cooperativei denotă eă
In cursul dezbaterilor ce de stat în folosul cooperati­ mai ieftin. In acest fel pu­ 3 50 de hectare a fast prăşită hotărîren cooperatorilor din
au avut loc în adunarea vei şi al nostru personal — tem contribui şi noi. alături W m M I l l i s t i | | manual dc două ori. s-a efec­ Geoagiu de a depăşi produc­
generală a ţăranilor coo­ acordarea gratuită a asisten­ de întreaga ţărănime coope­ tuat o praşilă mecanică In ţiile plani/îeate cu 200 kg
peratori din Rapollu Ma­ ţei medicale, medicamentelor ratistă, de întregul popor, la întreţinerea cult urilor constituie in prezent una din prcocu pArlle principale ale oamenilor porumb — pc cele 223 hecta­ erîu şi 3 000 kg sfeclă la hec­
re, cei care au luat cu- şi materialelor sanitare in creşterea avuţiei naţionale muncii de pe o?oarc. Ş! Ia C.A. P. Deva accaslJl lucrare se află la loc Oe frunte şl se Infcnsl/Icfl re cultivate —, iar cca ma­ tar,, arc un suport temeinic,
\ In tul au arătat că. măsurile tratamentul ambulatoriu, tri­ Jn cuvîntul lor. tovarăşii cu flecare zl. lalâ-l In aceastft fotografie pc mecanizatorul Patriciu Ţap exoeutînd praşlla mecanică nuală s-n efectuat pe aproape că realmente cuvîntul dat va
la cultura porumbului. In tarlaua numita „Luncă", care are o suprafaţă de 40 ha.
luate de conducerea partidu­ miterea la tratament în sta­ Teodorescu Antonie, Mihai jumătate din suprafaţa pla­ deveni faptă împlinită.
lui şi statului — majorarea ţiunile balneoclimaterice, a­ Romuluţ şi alţi cooperatori nificată. Zilele trecute sc afla
în curs de terminare şi pră­
preţurilor dc cumpărare a jutoare pentru incapacitate care au participat la dezba­ 7, NICOLAE
produselor animaliere, apro­ temporară de muncă, conce­ teri au exprimat marea sa­
vizionarea cu utilaje, mate­ dii de maternitate pentru fe- tisfacţie, bucurie şi recunoş­
rii prime şi materiale ia pre­ tinţă faţă de recentele hotă-
ţuri de stat, scutirea dc im­ rîri ale conducerii partidului
pozite şi taxe. precum şi alte Adunări generale şi statului nostru şi şi-au „Rolul tineretului în procesul dezvoltării sociale”
înlesniri — vin în sprijinul manifestat hotărîrca de a
cooperativelor agricole de munci cu hărnicie pentru a
producţie şi le ajută sâ-şi în C. A. P. realiza producţii vegetale şi - manifestare internaţională de prestigiu
dezvolte şi sâ-şi lărgească ac­ animale tot mai mari. Hotă­
tivitatea de producţie in toa­ rî ri le partidului şi stalului
te sectoarele. mei. ajutoare pentru famili­ — au subliniat vorbitorii — Educaţia, munca, acţiunea vedere menite să sprijine ac­ dăm mai jos cîtcva din opi­ duenţia, munca, acţiunea so­ gramele de dezvoltare socia­
Sîntem profund recunoscă­ ile cu mulţi copil, scutirile şi constituie un puternic în­ socială, (impui liber al tine­ tivitatea practică a Diviziei niile exprimate : cială. timpul liber al tinere­ lă intcresînd tineretul".
tori conducerii partidului, to­ reducerile de impozite pe ve­ demn pentru toţi ţăranii co­ retului, mediul înconjurător pentru problemele sociale a lului, mediul înconjurător — Andrc Garrgo, directorul
varăşului Nicolae Ceauşescu niturile agricole ale gospo­ operatori şî creează condiţii — sînt temele majore abor­ Oficiului Naţiunilor Unite dc Peter Kucnstlcr, expert în nu înseamnă nici pe departe adjunct al Programului
personal, pentru tot ceea ce dăriilor ţărăneşti, precum şi deosebit de favorabile pen­ date la reunim.ca europeană la Geneva, sub a cărei egidă problemele sociale la Oficiu) că tineretul nu poale să-şi O.N'.U. pentru Europa :
au făcut şi fac pentru noi alte înlesniri — spunea coo­ tru creşterea producţiei şi de studiu intitulată : ..Rolul a fost organizată reuniunea, Naţiunilor Unite de la Gene­ aducă o contribuţie la fel de „îmi exprim satisfacţia de
va, reprezentantul seeretaru-
ţăranii cooperatori — spunea peratorul Filimon Sabin — sporirea veniturilor coopera­ tineretului in pro( ‘.sul dez­ în colaborare cu Uniunea Ti­ 'ui general al Organizaţiei utilă şi în alte domenii ; dar a fi participat Ia reuniunea
tovarăşul Beniamln Danciu necesită un mare efort ma­ tivei. voltării sociale", care s-a des­ neretului Comunist şi cu Cen­ Naţiunilor Unite : temele dezbătute afectează de la Bucureşti, cu atît mai
care.
direct viaţa tinerilor
trul dc cercetări pentru pro­
mult eu eît România este o
— şi nc angajăm in mod terial din partea statului şi In dezbaterile ce au avut făşurat în aceste zile la llur-u- blemele tîrterclului din tara ..Reuniunea noastră s-a o- prin eforturile şi activitatea tară care acordă un interes
solemn să nu ne precupeţim noi sîntem datori să răspun­ luc s-au făcut numeroase reşti Schimbul rodnic de idei noastră. <-iipat dc rolul ce revine ti­ lor, pot în mod manifest să cu totul deosebit tineretului
experţi
partea
din
intre
forţele şi puterea dc muncă dem cu fapte acestui efort, propuneri care să ducă la o C.N.U.. reprezentanţi ai unor Am solicitat mai multe nerelului în dezvoltarea so­ adauge o nouă dimensiune, şi problemelor sale. Satisfae-
pentru o spori rodnicia o- adică trebuie să gospodărim instituţii şi organizaţii de personalităţi să informeze ci­ cietăţii. pornind de la premi roncreiă şi semnificativă toc­ 1 ia noastră este cu atît mai
goareior producţia animalie­ mai bună organizare a mun- stat pentru problemele tine­ titorii români, prin interme­ sa că el poate sâ-şi aducă o mai în domeniile menţionate.
ră şi de a realiza venituri mai bine averea obştească a retului şi ai unor organizaţii contribuţie capitală L reali Scopul reuniunii noastre a
cît mal mari din activităţile cooperativei, să producem de tineret din majoritatea ţă­ diul „Agerpres", despre pre­ zarea proeresului şi dezvoltă­ fost de a oferi o posibilitate JEESSEISKfiEI
anexe, mai mult de pe fiecare bu­ pag. a m rilor europene a urmărit con­ ocupările ştiinţifice ale parti­ rii în acest domeniu. Cele de dialog persoanelor care sc
Mâfsrlle luate de partid şi cată de pămint la un preţ semnarea unor puncte de cipanţilor la reuniune. Ke- cinci aspecte abordate — e- ocupă direct şi activ de pro­