Page 101 - Drumul_socialismului_1971_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 097 © SIMBATA 29 MAI 1971
■ V - La.l«.‘SV4EHI? -9OTI
nerţie şi formalism în viaţa organizaţiilor verzi

de tineret din comerţ

A venit vara. Pâmînturile
de
încă neîmplinite, grele
Inincdorenc, de o fantastică în piept parfumul spicelor
alcătuire şi frumuseţe, au în­ lapte de pline, şi, privindu-lo
Una dintre condiţiile esen­ „In acest sens. ne mărturi­ prin punctele esenţiale" şi Seleşi, revizor-gestiune, are florit şi mai mult ! Niciunde în bătaia vin tu lui, vom avea
ţiale ale desfăşurării vieţii seşte secretarul, nu avem ac- evidenţa membrilor acestei aceleaşi păreri : „Am fost la cn pe aceste ţinuturi, culo­ senzaţia celor mai autentice
de organizaţie în toată com­ tivitnte. Specificul programu­ organizaţii. Tînăra Elena Ga­ o singură şedinţă. Activitatea rile din care este făcută „şta­ maree verzi f Orieît de ab­
plexitatea el o reprezintă lui nostru dc lucru este vi­ roafă, dc 2-1 de ani. părea, U.T.C. m-a preocupat mai feta" anolimpurilor nu sînt stracte, vor fi denumirile ace­
consultarea amplă şi sistema­ novat. Majoritatea tinerilor după afirmaţia secretarului, puţin, am dat atenţie mai atît de grave şi de felurite. lor întinderi — Felereu, în
tică a tuturor tinerilor, con­ sint căsătoriţi şi nici nu avem „nouă angajată", de aceea nu mare serviciului. Se începu­ Văpaia oţelului, întunericul Luncă, Cîmpu Mare, După
fruntarea de opinii, valorifi­ un club propriu". Motivaţii ar fi fost cuprinsă în orga­ se pregătirea unei brigăzi de unsuros al cărbunelui, galbe­ Sat, Din Jos de Cale. Copaci
carea sugestiilor, propunerilor neîntemeiate ! nizaţie Interesîndu-ne la agitaţie, intenţie bună dar etc. — vom avea permanent
şi dorinţelor lor de către bi­ La T A P L,. locţiitorul se­ conducerea T A P L. aflăm în­ ofilită pe parcurs". Sînt ocu­ nul vinelor de aur din a- imaginea unor maree verzi,
venind în valuri cu
coama
rourile organizaţiilor de ti­ cretarului U.TC.. Lraicrina să că lucrează aici de.. 5 ani. pată. Sînt căsătorită. Am tre­ dîncuii, verdele codrilor par­ lină către noi şi dincolo dc
cornec al
fumaţi,
albul de
neret în alcătuirea procra- Andrei, ne-a relatat cîieva Iniţiative demne de remar­ buri acasă — sînt motivări noi... Sâ păşim în mijlocul
munţilor — sînt trecute însu­
melor de activităţi. în reali­ iniţiative realizate : concursul cat sini Ia O.C.L. produse in­ aduse de Alexandrina Sîrbu, t i t şi înmiit din braţele unui color 138 de ha din locul nu­
zarea lor. Aceasta reprezin­ ,.Cel mai bun bucătar", cîş- dustriale : dezbateri etice cu de la magazinul nr. 83. ilns- anotimp în ale celuilalt. Dar. mit Valea Mureşului (pro­
tă, de fapt, şi una dintre tigat de Veroniea şi Mana fetele din organizaţie, acţiuni trînd pe lîngă dezinteresul cci\ mai cotropitoare culoare prietate n cooperativei agri­
sarcinile trasate de cel de al Cîordan. eoni ursul .Huna ser­ de muncă vulumar-palrioticâ. propriu, neatraetivitatea ac­ dintre toate ni se pare a fi cole din Sîntandrei) şi sâ pri­
IX-lea Congres al U.TC. La vire". în curs de desfăşurare, participare bună la concursul tivităţilor întreprinse de or­ — în aceste zile — aceea a vim fix. halucinant — fără
un sondaj efectuat în orga­ expunerile ..Tinereţe, entu­ „Huna deservire". La progra­ ganizaţie. Despre sistemul de­ cîmpiilor lumedorene acope­ alt punct de reper — holda
nizaţiile U.TC. din comerţ ziasm, comportare'. „Contri­ me de activităţi şi abona­ ficitar de menţinere a evi­ rite CLi grîu. Aici, unde au­ verde ondulată de vînt. lovin-
din municipiul Hunedoara buţia tinerilor la rezolvarea mente însă nu prea are cu denţei la această organizaţie zim zilnic gîlgîitul metalului du-nc genunchii...
am întîlnit pi'eocupare pen­ sarcinilor de plan” NTu nc-a ce sc lăuda nici această or­ sint de spus tot lucruri ne­ topit — asemănător cu al a- Atunci vom şti că în mă­
tru transpunerea in viaţă a putu: însă motiva renunţarea ganizaţie Nc întrebăm, pri­ gative. Le dăm cuvântul • ti­ pclor subterane, strînse de reţia acestui spectacol al cim-
hotărîrilor congi'esului, ma­ la o temă atît de necesară vind programele de activităţi nerelor Sanda Felecan şi E- mineri în puţuri vecine cu pului stă toată splendoarea
terializată în dezbateri ample, Icna Ungureanu, vînzâtoare abatajele — holdele verzi ca
cum era cea planificată pe li­ ale mai multor organizaţii, pâmîntuhii şl a plugarilor
instructive, cu numeroase tiu luna februarie ..Conclu­ printre care şi a O C.L. ali­ In magazinul nr. 63 şi Lucia smaraldul au o dimensiune a­
propuneri şi sugestii. Dar, la ziile unor controale inopinan- mentara (secretară Ana Me- Oonslantineseu, de la maga­ parte.. Se ştie că strămoşii vlnjoşi din care ne tragem,
uncie organizaţii, există încă te in unităţi pentru urmări­ ilă). de te sînt ocolite pro­ zinul nr. 3 Toate declară că noştri transformau spada în lată de ce simţim că ni se
0 doză de formalism şi iner­ rea punctualităţii, atitudinii blemele majore ale muncii deşi lucrează de cîteva luni fier de plug şi invers! Poale subţie sufletul aşa de tare, că
ţie Ne-am convins de aceas­ faţă de consumatori, discipli­ specifice comerţului şi de ce nu sint luate în evidenţă, nu de aceea am învăţat sâ dăm dacă ni l-ar atinge un tril de
tă stare de fapt prin discu­ nu se organizează excursii, plătesc cotizaţia, nu au fost copacilor falnici nume de oa­ pasăre s-ar sparge... Şi, cînd
ţiile avute cu tinerii lucră­ nei angajaţilor tineri”. Tot simpozioane, seri literare, ac­ Invitate la vreo şedinţă. Era meni viteji şi sâ iubim atît privim văzduhul, ne vine sâ-l
fără răspuns a rămas şi în­
tori din comerţ, cu membri tivităţi ea re să răspundă do­ prea greu să se prezinte dîn- de mult cîmpiîle semănate cu
m birourilor organizaţiilor trebarea privitoare Ia numă­ rinţei de cultură a tinerilor? sele cu carnetul ? pîinc. Daţi-ne mîna şi hni- prindem dc margini pentru
U.TC., cu secretari, din con­ rul de abonamente la presa Un răspuns ea acesta „Ştiu Dm cum de nu o fi „ob­ a nu zbura în alte părţi, pe
pentru tinerel, deşi am ape­
fruntarea programului de ac­ eu ce să vă spun ?” la între­ servat" nimeni din birou să dem împreună pe ogoarele cu milioanele acestea de ghemo­
tivităţi cu realizările (sau lat şi Ia memoria secret.iru­ barea adresată secretarei le îndrume ? ! grîu ale Turdaşului, Toteştiu- toace albe, de puf...
lui U.T.C., Cornel Faur. Ci­
neîndeplinirile) Iul. Astfel, la frele date de ei nu prea co­ „Cum se rezolvă în această Fără pretenţia unei tratări lui. Cristurului... Şi mai a-
organizaţia U.T.C. de la organizaţie educaţia prin exhaustive a problemei, re­ pronpe, ale Devei I Vom simţi MARIN NEGOIJA
1 C R A. (secretar Ioan Bar) incid (7 şi 4). N ici unul nu muncă, pentru muncă ?" e cu iese. din cele relatate, nece­ Grupul şcolar minier Deva. In falitele matematicii.
ne putea argumenta prin do­
Foto : V. ONOIU
alături de tin program de lotul lipsit de seriozitate. Dis­ sitatea ridicării muncii de
activităţi bine întocmit, cu cumente adevărul... In schimb, cuţiile purtate cu eîţiva ti­ organizaţie la nivelul exigen­
pentru golul din
activitatea
responsabilităţi şi date con­ neri uleeişti ne-au confirmat ţelor tinerilor, al pretenţii­
crete. cu dezbaterea unor te­ cultural-distraetîvâ. au găsit primele impresii. Clemensn lor lor fireşti, prin valorifi­
comună :
imediat motivarea
me de interes pentru mem­ Pinti.lie, vânzătoare la ma­ carea fiecărei Iniţiative, prin la sate, premise pentru o activitate de
lipsa de spaţiu. Mai puţin
brii organizaţiei, am găsit şl pentru absenţa unor simpozi­ gazinul nr. 1. ne declara : acordarea întregii activităţi
o totală ignorare a activităţii oane. mese rotunde, dezba­ „Nu am fost la nici o adu­ eu pulsul preocupărilor ute-
cultural-distractlve, atU de teri. Credem că ar suferi ce­ nare U.TC. căci nu am fost ciştilor. .Şi încă o remarcă g U ff * * â • U • * ■ O
necesară şi specifică vîrstei. va revizuiri „pe ici pe colo, rhemală. La muncă patrioti­ Pentru o mai bună desfăşu­ prestări de servicii diversa şi sporita
că am fost. Activitatea orga­ rare a vieţii de organizaţie,
nizaţiei noastre, a biroului pentru antrenarea eît mai
U.T.C, este slabă". Cornelia completă a tinerilor la acti­ au fixat o activitate specifică
Demian, vânzătoare la ace­ vităţile programate, e nece­ In vederea lărgirii activi­ pentru completarea fondului sînt sprijinite dc sîat prin
laşi magazin. întăreşte cele sară mai multă autoexigenţă tăţii economice pe întreg te­ fiecăreia, urmărindu-sc in rie nimfă al magazinului de importante avantaje financia­
spuse de colega ei : „Nu am în munca birourilor organiza­ ritoriul ţârii şi a formării u­ special întărirea secţiilor de desfacere cu amănuntul, iar ro. Astfel, activităţile noi,
fost la nici o adunare de la ţiilor U.T.C., mai mult in­ nei industrii comunale, Ma­ bază existente, cu o tradiţie plin cooperare cu industria înfiinţate după 1 Ianuarie
alegeri pînă acum. Nu am teres şi mai multă preocu­ rea Adunare Naţională a a- bine conturată, înfiinţarea de vom produce o seric de pie­ 1071, pe o perioadă dc 2 ani
putut merge. Eram la servici. pare doplat recent Legea privind noi secţii de producţie şi se dc schimb, subansamble dc la înfiinţate sint scutiic de
Organizaţia noastră nu-şi organizarea şi dezvoltarea ac­ prestări de servicii prin pu­ etc. impozite pe circulaţi.! mărfuri­
prea trăieşte viaţa Nu sc Anchetă reoliialo de tivităţilor industriale de pre­ nerea in valoare a tuturor fu acest an. vom obţine un lor şi venituri, sumele r e s ­
face aproape nimic pentru lucrare a produselor agricole, rezervelor. spoi- de producţie peste pla­ pective constituind surse fi*
tineri. Eu aş fi mers la bri­ IOAN VLAD construcţii şi prestări de ser­ Astfel, prin studiul econo­ nul anual de circa 2 milioa­ nnneiare la dispoziţia orga­
gada de agitaţie care şi-a membru al comisiei vicii in unităţile aparţinînd mic recent avizat de Comi­ ne lei. Celor 20 de secţii ca­ nizaţiilor ce Ic gospodăresc.
început repetiţiile, dar a ră­ organiiatorice a Comitetului consiliilor populare, coopera­ tetul executiv al Consiliului re au luat fiinţă de la în- Considerăm câ aplicarea
mas cu începutul..” Viorica municipal Hunedoara al U T.C. ţiei agricole, meşteşugăreşti popular judeţean privind (eputul anului li se vor a- dispoziţiilor cuprinse în le­
şi de consum. dezvoltarea secţiilor presta­ dâuga altele noi. Realizarea ge va duce la executarea u­
După cum esle cunoscut, în toare de servicii in mediul planului de producţie-preslâri nui volum superior de pro­
prezent, marea majoritate a rural în actualul cincinal, s-a dc servicii pe cele 4 luni din ducţie şi prestări de servicii
secţiilor prestatoare de ser­ stabilit ca pe teritoriul co­ acest an în proporţie dc 110 în concordanţă cu necesităţile
vicii în mediul nuni sint or­
munei Densuş, de exemplu,
Are ferma prea multe furaje ? ganizate de către cooperaţia cooperaţia dc consum sâ în­ In sută ne îndreptăţeşte sâ reale şi în consecinţă Iu dez­
afirmăm că sporul, dc mai
voltarea activităţii economice
fiinţeze
brutărie.
cizmărie,
de consum
In judeţul nostru, pe 1 în - frizerie. cooperativa agri­ sus va fi realizat ţi depăşit. în toate localităţile rurale.
Apreciem în mod deosebii
gâ cele 24 de cooperative de colă de producţie — secţii de faptul că Organizarea ţi dez­ IOAN HAŢEGAN
Specialiştii în materie a- ie află încă în exploatarea consum, sini înfiinţate un nu­ zirinri-zugravi. darac de lină.
firmâ că pentru hrânirea a- l.A.S. Sinieria, ferma Orăş- măr dc .IOD secţii prestatoa­ circular pentru defrişat buş- voltarea activităţilor de pres­ preşedintele Uniunii judeţene a
nimoletor in perioada dc pri­ lic, firesc era să sc cosească re de servicii, cu 40 profiluri, loni. presă de ulei. iar con­ tări prevăzute în noua lege cooperaţiei de consum
măvară. cînd nu se poate cultura de orz şi să se fura- pl inire care : croitorii, ciz­ siliul popuinr comunal — a-
ieşi în cimp, nutreţul cel mai jeze animalele, sau să sc în- t cl ier pentru confecţionat
bun este niasa verde rezul­ silozeze. Dar, lucrurile nu mării, frizerii, fierării, lini­
tată din cosirea culturilor fu­ 6-au întimplat tocmai aşa. ei ligerii. boia n gerii, tricotaje, cozi de unelte, muluri dc nu­
rajere de toamnă (orz şi se­ Şeful de fermă, ing. Tintină, tăbâcârii—co jucării, lîmpl fi­ iele Pe raza comunei Rîu de Simpozion de referate
cară). Nu de aceeaşi părere a tot aininat strîngcrca fura­ rii, cărămidarii. zidnri-zu- Mori. cooperaţia dc coosum
sint însă specialiştii de Ia jelor pe motiv că oile nu vor gravi, tapiţerii, reparat obiec­ va înfiinţa brutărie, frizerie, • o w * i aa' i » r
întreprinderea agricolă de că mai consume orzul deoa­ te de uz casnic, tăiat lemne crescătorie de iepuri. C AP. şi comunicări ştiinţifice
stat Simeria. care prin tot fe­ rece e prea mare şi, oricum, şi multe altele. ~ circular pentru debitat
lul de teorii şi , argumente" sînt mai bune boabele. Potrivit dis|>oziţiilor legii buşteni si atelier de ţesături
caută sâ infirme această pă­ Cum însă nu s-a mai pu­ amintite mai sus. organizaţii­ dm lină. iar consiliul popu­ Timp de două zile s-a n Munţilor Sebeş", „Radio­
rere. După părerea dinţilor, tut amina începerea construc­ le cooperaţiei de consum, lar comunal — atelier pentru desfăşurat, la Deva, simpo­ activitatea rocilor eruptive
nilor nu le-ar face bine or­ ţiei pînă ce sc coace orzul, a deopotrivă cu celelalte orga­ confecţionat coşuri din nuie­ zionul de referate şi comu­ şi a apelor minerale dm
zul masă verde pe motiv că început organizarea dc şan­ nizaţii cooperatiste şi unită­ le. nicări ştiinţifice consacrat zona R.ipolt-Roho!r, JYog
„le-ar produce greutăţi la di­ tier şi săparea fundaţiei. Aşa ţile aparţinînd consiliilor In cadrul judeţului nostru, celei de-a 20-a aniversări a noze geoIut:ii-c-nu Ialogene
gestie”. că întreaga cultură de orz a populare, pot organiza şi dez­ obiectivele de viitor ale co- primelor unităţi de explo­ tîce în xcutnnil Bmzni<.
Credincioşi acestor princi­ cărei înălţime atingea 30 cm volta. atît in localităţile ru­ oneraţiei de consum, izvorîte rări din teritoriu. Organizat deduse din imagini gr-mi
pii, au venit şi cu argumente a început să fie călcată sub rale cîl şi în cele urbane, din noua lege. urmăresc de întreprinderea de pros­ zice" s au bucurat dc un
practice ca sâ-şi susţină teo­ povara tractoarelor, a auto­ activităţi industriale de pre­ creşterea volumului economic pecţiuni şi explorări geolo­ ini eres deosebit.
ria. Despre ce este vorba ? camioanelor şi a celorlalte u- lucrare a produselor agrico­ nl unităţilor existente, ocu­ gice Huncdoara-Deva. sim­
Zilele trecute, la complexul lila.ţc de pe şantier parea forţei de muncă par­ pozionul s-a bumf-at de pre­ Comunicările dm dome
dc îngrăşare a tineretului Noroc insă că s-au găsit le. construcţii şi prestări de zenţa unor cadru de specia­ mul cercetărilor geologic.
taurin de la Orâştic au înce­ alţi gospodari (cooperatorii servicii ţial folosită în mediul rural, Carora Ic-a fost consacra!â
Muncitorul Litiu Vlxnovecht rtc l.i U.U.M. Petroşani este un dîn Oră.ştic — n n.h cere ou Pentru a cvilo eventuale în special din satele nccoo* litate de la institutele dc a doua zi a IiktV ilei- i-if^
reputat meşter modelor. Măiestria sa se recMeşlc !n calitatea m- put lucrările de organizare de trecut la valorificarea acestor paralelisme, organele locale perativiznte. Vom dezvolta geofizică aplicată, geologic pozionului. au ofem geolo
porlourA a pieselor dc fontă şi o|el reatlzntc in turnAtorlu uzine! şantier Cum acest obiectiv furaje. de partid şi de stat, în ur­ producţia dc nucă sene la .şi dc cercetări miniere dm gifor prezenţi o amemieâ m
un
urmează a se ridice pc
pentru mAflullc şl utilajele miniere. teren cultivat cu orz şî care C. ŞT. ma unor dezboteri fructuoase, unele bunuri de larg consum, Bucureşti, de la GEOMIN valoroasa Iceţir privind al
Foto : N. GMENA Bucureşti, din întreprinde­ căi ui rea şi t.!enc/;i Ivuixjirj
rile de prospecţiuni şi ex­ (Im bazinul l-(aţ©g. rrw[c*M;i
plorări geologice, centrale luci arilor de cxplouart* din
de minereuri şi combinate Valea .Jiului, mcialog'-i- -i
miniere din Cluj. Baia Ma­
CE ACŢIUNI $ Aii ÎNTREPRINS re. Suceava. Ornviţa. Har­ asana la formai iun j Im-
mrtamorficc din
ghita. Bălan,
reprezentanţi
ai unor întreprinderi dr Poiana Riiscâi, d n 'r d r ;n
lerrs economic nrivind Vn
profil din Judeţ, precum şi danicmul cnsinlin .1 . !n
PRODUCŢIE! PAIISTIIOR de geologi, mineri, sondori zmill s 'd m r n ' i r ai ■ :i ;»
din secţiile si de pe şantie­
lui O ivtric imun c-e
rele
din
HiminVi]
rrferalcldr
Deva. LP.E.G. Huncdoara- cercetărilor vco! >gicr ,>;-
Prima zi a lucrărilor a ferit la perxiîr-mv'rlr d<- d'-'
Sporirea efectivelor de ani­ vinţa îngrijirii păşunilor şi O preocupare nesatisfâ( âlonre fost consacrată lucrărilor voi tare a mincraliz.’il a 1.
male şi a producţiei acestora fînaţurilor au manifestat-.o. de în privinţa ridicării potenţia­ din domeniul cercetărilor t.l lcoa.se din l*c4 ana n.,v-
la nivelul cerinţelor şi sar­ asemenea, cooperatorii din lului pajiştilor s-a întîlnit. dc geofizice. în cadrul căreia la sh idml unoi nai i)
cinilor actuale este nemijlocit Cigmâu. Cunoscînd faptul că asemenea, la C.AP Nâdăştia referatele privind „Cerceta­ nezr minerale . 'In ,,
legată de modul cum se asi­ nu se pot aştepta salturi de Sus. Peştcann, Orăştioara rea prin metoda seismică Ih•ari. la co:i>;'tni -■ i j- ■ o ■
gură baza furajeră în fiecare spectaculoase ale producţiei dc Sus şi altele, unde atît de înaltă frecvenţă a zone­ vi nrl eerr e';',-i!r H i <1 * • ■
unitate agricolă, de înfăptui­ de masă verde doar prin n- Volumul cit şi calitatea ac­ lor Ohabn-Ponor şi Rîu- Metal iferi. < " f u nat ii n.-
rea măsurilor stabilite în ve­ plirarca simplelor lucrări de ţiunilor iniţiale avi lăsat mult reni~, ..Cercetări genelcctri- fati. uncie -/nnc a
derea creşterii cantităţilor de curăţare, acestea au fost com­ dc dorit. ee pentru acumulări de bau­ Bistriţa.Nasaud. Ghtj. Ci'
masă verde şi fînuri realiza­ plotate cu aplicarea de îngră­ Urmărirea îndeplinirii punct xită în partea de sud-vrst cnni-Câzâncşti ele.
te la unii alea de suprafaţă. şăminte chimice pe mai mult cu punct a sarcinilor stabi­
Cunoscând că în judeţul nos­ de 120 hectare. Lucrările de lite privind îmbunâ'âţit ea
tru există mari suprafeţe o­ ameliorare a pajiştilor natu­ pajiştilor naturale mîTMiTuie
cupate de pajiştile naturale, rale s-au bucurat de atenţia o obligaţie de căpetenie a Adunări generale în Ci.P,
dar potenţialul de producţie cuvenită şi din partea consi­ consiliilor populare comunale
al acestora nu esle nici pe liilor populr.re din Romos, şi a conducerilor unităţilor
departe valorificat, sc pune Tomeşli, Densuş, Luncoiu de agricole. Iată de ce se impu­
în'rehorcn rum s-au preocu­ dos, Râcbitova, precum şi a ne ca. în continuare, considr- ne angajăm sâ folosim din
pai şi se preocupă consiliile conducerilor C A P din Brad, nnd îngrijirea păşunilor ca (Urmare din. pag.: 1) plin toate câne şi mijloacele,
populare şî conducerile uni­ Kibiţa, Lunca Moţilor. Orăş- 0 acţiune permanentă, nu se­ întreaga piliere şi capacitate
tăţilor asrieolc de îmbunătă­ tic — să amintim doar eîleva zonieră cum s-a încetăţenit Un semn cu mina şi uriaşa oală de turnare se supune dodl. Esle un peisaj comun la oţelâ- de muncă pentru rcaliz.aic.i
ţirea păşunilor şi fînaţurilor ? exemple — unde s a făcut o idrea în multe locuri, sâ se rlllc Hunedoarei. unor producţii pe măsura
Răspunsul la întrebare se susţinută mobilizare a cres­ aibă in vedere finalizarea lu­ cii, creşterea producţiei, dez­ condiţiilor ce ne-au fost asi-
poale da prin prisma acţiu­ cătorilor de animale la exe­ crărilor de defrişare, curăţa­ voltarea activităţilor anexe şi guiate. In acest an. dntoriiâ
nilor întreprinse şi a rezul­ cutarea întregului volum de re. fertilizare prin tîrlirc. a­ realizarea de venituri supli­ măsurilor ,2e care )c-am luat.
tatelor înregistrate pînă acum acţiuni prevăzute în plan. Re­ plicarea pâşunatului raţional, mentare. Adunarea a hotârît ne propunem să realizăm
In privinţa executării lucră­ zultate bune s-au înregistrat, buna organizare a taberelor sâ fie majorată contribuţia peste plan 23 tone grîu. 50
rilor agrotehnice — îndeosebi de asemenea, la C A P Băcia, de vară. precum şl asigura­ Se naşte o lume de basm cooperativei la fondul casei tone sfeclă dc zahăr, 10 tone
a celor d~ curăţare şi fertili­ Sincrai. Cinciş şi altele. rea apei necesare animalelor de pensii de Ia 3,5 la 7 la cartofi, 35 tone legume, iar
zai e Ca un exemplu pozitiv In raport eu necesităţile şi pc perioada de păşunat De sută din valoarea producţiei la plantele furajere cultivate
?e (lelaşenză, prin amploarea posibilităţile existente, volu­ modul cum sînt rezolvate n- — 1(1 mai adiiri aminie de befon urmeazA liziera ca o cen­ ţărănesc specific 2oncl pădure- globale. o producţie suplimentară de
şi rabinica lucrărilor ef co­ mul acţiunilor întreprinse în resto probleme depinde în vremea cin it Hunedoara era 0 - tură, Iar inlr-un luminiş so iiilor, iar foişorul, o tcrasA, Adunarea generală a adop­ 80 tone fînuri şi sâ însilozâm
mate. comuna Sarmizegetusn. vederea sporirii producţiei mod nemijlocit sporirea efec­ raşul modei clrmelur de cau­ inal(A o consinictic cliuhuA din construiţii pe 3 arbori, sus Intre tat. în încheiere, într-o at­
ramuri.
Consiliul popular comunal, pajiştilor naturale este de­ tivelor si a producţiei anima­ ciuc ? bucA|î «'e mnrmurA de Alun. — Dar pentru copil ce se con­ mosferă de puternic entuzi­ peste plan 60 tone furaje. E­
Nu siiu singurul curios
caro
— Ce |t- a venii dc (i al adus
prin depuiaţii săî. a reuşit parte dc a putea fi considerat liere. Ţmînd scama de avan­ aminte de noroaiele ce treceau vrea s.\ ştie ce sc pcuccc In struieşte ? asm, o telegramă adresată fectivele de bovine vor creş­
— Totul. Trcnulctul va avea
sâ mobilizeze un număr ma­ ca satisfăcător. Cîieva aspec­ tajele ce se oferă crescători­ de glezne ? p.ldure. In (imp cu Constantin vagoanele iu forma unor ani­ Comitetului Central al Parti­ te. faţă de plan. cu la su­
bulevardul
— Cînd trec pe
re de cooperatori la acţiunile te sînt edificatoare în această lor de animale prin legile a ­ Daria, IntotdcAunn Iml amln- Chiuia, şeful şantierului, dă ex­ male, iar traseul va ticce prln- dului Comunist Român, to­ tă. Concomitent cu activita­
plicaţii, In jurul nostru sc adu­
iniţiate în scopul creşterii privinţă. Deşi deţin suprafe­ doptate de Marea Adunare icsc... Şl /ac comparaţii... na mai ni • 1111 oameni. tr-un tunel in pereţii căruia vor varăşului Nicolae Ceauşescu, tea din sectoarele producţiei
producţiei de iarbă pe pă­ ţe însemnate ocupate cu ve­ Naţională privind scutirea şi — Eşll un scnlimcnl.nl. Mic — A(i întrebat cine executA fi tablouri din poveştile îndră­ în care se spune î agricole vegetale şi animale,
şuni. eeca ce a dat posibi­ getaţie lemnoasă nefolositoa­ reducerea de impozite pe ve­ lm( place lot oraşul. Daci te IncrAriie. Tot oraşul. Fiecare u- gite dc copil. Tot pentru el se „întruniţi în adunarea ge­ vom dezvolta şi ramurile n-
nitaic are în „anii epri/A1' clte
un carung, o roa­
construiesc
duci sus, la „Ciuperca", pe dea­
litatea să se aplice măsuri re. la C.A P Gînţaga. Vîlcele. niturile realizate de gospodă­ lul CMzIdtiltti. şi-l priveşti, ai ceva. Buturuga şi crama cu tă mare. tobogane, balansoare, nerală. membrii cooperativei nexe industriale şi presta', a­
dc igienă pe 110 hectare, să Sălaşu de .Tos. Rîu Alb ş.a., riile agricole aparţinînd mem­ Impresia cA blocurile au cres­ foişor sint ale T.Al*L.-ulni, un labirint al poveştilor, la ca- re de set vicii, ramuri rl i
rc-şl vor da concursul Întreprin­
se facă defrişări pe 20 fie mi s-nu efectuat defrişări pe brilor cooperativelor agricole cut tn aecasiA mare de ver- potcoava o construieşte O.CU., derea minieră Hunedoara şi u- noastre agricole de produc­ care ne propunem sâ reali­
produse indusirifUe. ciupercvita
hectare şî fertilizări pe 130 nici un hectar. Să nu mai şi producătorilor individuali, den|A sl nu invers. cA oame­ o face alimentara, pava aparţi­ nitAlile de Industrie locală. ţie îşi exprimă deplina ade­ zăm un venit suplimentar dc
nii nu plantat atiicn ni 11 de
hectare. Demn de amintit vorbim despre faptul că şi lu­ precum şi organizarea, admi­ pomi, câ Intre blocuri au rAs.'i- ne C.I.F.-ultil, teatrul dc vară. — Dar grădina 2 0ologicA ? De ziune faţă de politica parti­ 274 000 let".
grădina zoologică aleile carosa­
Cste fnphil că pe o suprafaţă crările de igienă au fost de nistrarea şi folosirea pajişti­ rlt adevAraic parcuri cu flori bile şi pieionale le execută lu­ unde animale ? dului de dezvoltare şi mo­ „Adunarea generală — se
— Dc la grădinile
zoologice
şl umbrA drasA -,
de 68 de hectare administra­ calitate necorespunzătoare, lor naturale, este de aşteptat — Nu şim rare (Unire noi doi crătorii de la IG.t'.l.., construc­ din (ară şi din pădurile noas­ dernizare a agriculturii, bu­ spune în încheietxNt telegra­
rea azotatului s-a realizat fiind respinse In recepţie. Ba ca în fiecare localitate sâ sc e sentimental... Ai fosl acum, ţiile metalice I.C S ll.-iil. linia tre. Au grijă lucrăimii ocolului curia şi satisfacţia pentru mei — asigură conducerea
ferată o montca/.A
feroviarii
prin contribuţia voluntară a mai mult. conducerile CA P. întreprindă acţiuni ample si de rtirind, sun la pAiIurr ? S a combinai ului. De lucrat Insă, silvic să Ic aducă la timp. măsurile luate în vederea de partid şi de stat. pc dum­
crescătorilor de animale In­ Rin Alb si Sălaşu de los nu susţinute în scopul creşterii deschis un şanlier. Am citit In lucrează lincrîi şi vlrsiuicll din — Cui aparţin accsle idei Ş cointeresării materiale şi îm­ neavoastră tovarăşe Nu'Ohie
— lfuuedoicnllor. Lc sugerea­
pentru
ziar cA sc face ceva
fectul măsurilor iniţiale este nu repartizat nici măcar su­ substanţiale a producţiei pă­ copil... combinai, din toi oraşul. Vjn ză pc parcurs. Iniţiativa Insă bunătăţirii condiţiilor de Ceauşescu. că membrii
zilnic stuc de oameni earc-şi
uşor de intuit dacă avem în prafeţele pe crescătorii de n- şunilor. efectul acestora ron- — Pc drumul caro duce spre petrec timpul liber nimicind la aparţine comitetului executiv al viaţă ale ţărănimii coopera­
vedere că sporul producţiei nimale pentru a fi curăţate, 1 i elizîndu-se. fără îndoială, „Ciuperca" ţste un prrinancnt construirea acestei lumi dc consiliului popular municipal. tiste. Mulţumim conducei ii perativei agricole din Rapu’-
de masă verde obţinut numai îgnorînd astfel sarcinile sta­ în sporuri corespunzătoare la du-te-vino de au» obasetilamc. basm. Şi, întrebările vin tina l)o concretizat le-au concretizat partidului şi statului. dum­ tu Mare vor îndcpliiv - i
tovarăşii
In planuri şt schite
după alia.
TJrcA sub povara p.lminlului si
pe seama fertilizării asigură bilite în acest sens de Consi­ nrodurţia' dr carne şi lapte, coboar.l grăbite. Sus, la lizie­ — ("c sint aceste, pere, ciu­ Friedericl» AVebcr. Ioan Chlnoiu neavoastră personal iubite to­ cinste sarcinile ce le revni
hrana necesară pentru un c- liul popuinr judeţean Hi ase­ în cantităţi tot nini mari rlc ra pftdurii, şantier. Sc riilicA perci şi potcoave ? şi am mai lucrat şi cu. Iar de varăşe Nicolae Ceauşescu. din istoricele 'întăriri ale
materializai contururile basmu­
fectiv de 50 capete bovine n- menea condiţii e do la sine produse animaliere puse la rnivslrucl ii ciudate. ronslru- — Chioşcuri itode sc voi des­ lui )c materializează bunedo- pentru tot ce aţi făcut si fa­ Congresului nl N lea al PC K.
iosi|. o linte feratA IngusiA, sini
dulte pe o perioadă de a ­ înţeles eă nu se poale asigura dispoziţia populaţiei. defrişate lAsI Arişitrile. se cro­ face produse specili-e. rettll. ceţi pentru noî. pentru ca si angajamentele pc catx? şi
— Dar crama cu foişor ?
proape trei luni de zile O o hruniir corespunzătoare a iesc aici. O alee din dale de — tram a c 0 cramă In sili S. POP viaţa noastră sâ fie mai îm­ le-au asumai".
răspundere deosebită în pri­ animalelor pe timpul verii. N. TIRCOB J belşugată şi mai fcricilâ şi N. ZAMFIR