Page 103 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 103
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 097 • SIMBĂTA 29 MAI I97t
La ambasada română din Roma a avut toc Se dezvoltă colaborarea Conferinţa cvadripartită de la Paris
Prezentarea volumului între U.R.S.S. şi Chile în problema vietnameză C £ H B
MOSCOVA 28 (Agerpres).
„NICOLAE CEAUŞESCU: La Moscova au fost sem ţionarea de maşini şi instala PARIS 28 (Agerpres). — In pună capăt agresiunii în Viet anunţă imediat o dală rezo I
ţii. La Santiago dc Chile şi
nale documente potrivit că la Moscova vor fi înfiinţate capitala Franţei a avut loc nam şi extind războiul în nabilă pentru evacuarea tu
rora U.R.S.S. va acorda Re reprezentanţe comerciale ale cea de-a J 14-a şedinţă plena toată Indochîna. Xuan Thuy turor forţelor S.U.A. din Viet SOARTA CELOR
România pe drumul socialismului publicii Chile asistenţă în Uniunii Sovietice şi Repu ră a conferinţei cvadripartite a relevat că, încercînd să-şi namul de sud, conferinţa de 13 TARZANI
construcţia unei uzine de blicii Chile şi se va înfiinţa în problema Vietnamului. In justifice refuzul de a stabili la Paris nu va pntea pro- *
uleiuri tehnice şi a unui o Comisie mixtă sovîclo-chi- declaraţia sa, Xuan Thuy. o dată limită pentru retra gresa" — a declarat condu- \ Nu mai puţin de 36 de
şi al luptei împotriva imperialismului" combinat pentru construcţia liană pentru stimularea conducătorul delegaţiei Re gerea loială şi necondiţiona câtorul delegaţiei R.D.V. El ţ lung metraje au fost tur
de case. După cum relevă a* schimburilor comerciale. publicii Democrate Vietnam, tă de pe teritoriul sud-viet- a reafirmat că numai după < nate după romanul „Tar
ROMA 28 — Coresponden cării comuniste şi muncito genţia TASS, părţile au con Documentele au fost sem a condamnat cu fermitate namez a trupelor ameri fixarea acestui termen „vor t zan", al scriitorului Edgar
Rice Burroughs. In tot a
tul Agerpres. Nieolae Puicea, reşti internaţionale. Culege venit să studieze posibilită nate de Nikolai Palolicev. continuarea de către S.U.A. cane. Administraţia S.U.A. putea fi soluţionate cu uşu- \ cest timp rolul lui Tarzan.
transmite : La sediul Amba rea dc faţă ilustrează o pozi ţile de colaborare şi în alte a acţiunilor provocatoare îm urmăreşte să-şi mascheze rinţâ alte probleme, inclusiv^
sadei Republicii Socialiste ţie ce a trezit un mare ecou domenii. S-a convenit, de a ministrul comerţului exterior potriva R.D.V. Statele Unite planurile de agresiune. cea a prizonierilor de râz- / a fost jucat de 13 actori
sau, mai precis, de 13 in
România din Roma a avut in Italia şi în Iunie — în semenea, să fie mărit credi al U.R.S.S., şi de ministrul — a subliniat el — refuză să „Dacă delegatul american nu boi". ) terpreţi, deoarece nici unul
loc vineri prezentarea volu cercuri politice şi gazetăreşti, tul oferit anterior de Uniu de externe chilian. Clodomiro La rîndul său, Nguyen Van ^ din ei nu era profesionist.
mului „Nieolae Ceauşescu : ale opiniei publice. Am pu nea Sovietică pentru achizi Almeyda. Tien, şef adjunct al delega-t Cotidianul parizian „Lc Fi-
România pe drumul socialis blicat lucrările preşedintelui ţiei Guvernului Revoluţionar^ garon s-a referit recent la
mului şi al luptei împotriva Nieolae Ceauşescu pentru că Provizoriu a) Republicii Viei-. soarta cttorva dintre cei 13
imperialismului", apărut în. personalitatea sa politică şi namulul de Sud, a insistat! Tarzani. Astfel. primul din
aceste zile in principalele li* revoluţionară s-a impus de asupra necesităţii stabilirii \ tre ei, Elmn Lincoln, care
brârii din capitala Italiei. multă vreme şi pentru că n- Primul manual de limbă română de către guvernul S.U.A. ai a jucat fntr-un film fn trei
lacob Ionnşcu, ambasadorul duce o contribuţie de prim unei date precise pentru e - : episoade (intre 1918—1920),
României la Roma, a salutat ordin la soluţionarea poziti pentru studenţii americani vacuarea trupelor americane \ nu a dobindit vreun renu
prezenţa unor membri ai cor vă a diferitelor probleme ce de pe teritoriul sud-vietna-t me. fn lumea cinematogra
pului diplomatic şi a unui le ridică viaţa internaţiona mcz. i fiei mondiale, râmînind
mare număr de reprezentanţi lă contemporană". WASHINGTON 28. — Co nă la Universitatea de stal din „Dacă această chestiune va 1 paznic de noapte pină la
ai presei şi radioteleviziunii In continuare, Ion Popescu- respondentul Agerpres, C. A- oraşul Portland, statul Ore- fi rezolvată în mod corespun-) sfirşitul zilelor. Cel de-al
italiene. Luind cuvîntul auto Puţuri, directorul Institutului lexandroaie. transmite: Edi gon, unde acest curs a fost zâtor, a menţionat el, pro- 1 patrulea Tarzan, fost cen
rul prefeţei volumului, prof. de Studii Istorice şi Social- tura americană „University introdus în programa anali blenia încetării focului între) trii înaintaş al echipei de
univ. Car)o Salinari, a spus: Politice de pe lîngâ C.C. al of Washington Press" tipă tică a anului întîi al Facul forţele armate populare de ţ fotbal a universităţii la
..Editura „II Calendario del P.C.R . a făcut o detaliată reşte primul manual de limbă tăţii de limbi străine. înce- eliberare şi trupele inamice i rare studia, a fost ceva
mai norocos: s-a căsăto
Popolo" a considerat oportun prezentare a volumului. română pentru studenţii a pînd din luna ianuarie ac. va putea fi. de asemenea, so- . rit cu fiica scriitorului Bur
şi ulii să publice acest vo In încheierea manifestării, mericani care studiază limba „Sînt foarte mulţumit că am lutionatâ. Vor fi deschise. în » roughs. autorul romanului
lum de articole şi cuvîntâri cei prezenţi au vizitat stan poporului nostru. Manualul a studenţi burii, care fac pro acelaşi timp, perspective fa-) care Ic-a adus aminduro-
ale preşedintelui Ceauşescu. fost redactat de profesorul grese rapide, mi-a spus prof. vorabile pentru reglementa-1
durile de cărţi unde se află Florin Popescu. Ei doresc să rea rapidă a altor probleme. ,* ra bogăţia. Remuneraţia
aprcciindu-1 ca o contribuţie expuse volume cuprinzînd Florin D. Popescu şi de co Re&lizArilc industriei uşoare dlu Vietnam s-au materializat prin primită pentru interpreta
legul său american James E. afle cît mai multe nu numai dep&ştrl de plan de 5,S Ia Mitâ In primul trimestru al anului In cum ar fi garantarea securi- )
Importantă la discuţiile ce au articole şi cuvîntâri ale tova Angerot şi este întitulat despre limba română, ci şi curs. tatii trupelor care se retrag^ rea lui Tarzan i-a permis
loc în prezent In cadrul miş răşului Nieolae Ceauşescu. „Limba română modernă". despre istoria poporului nos In fotoeraHe : Muncitori fruntaşi de la fabrica textilă „Dong şi eliberarea prizonierilor de halterofilului Franck Mer
rill să-şi cumpere o sală de
Prof. Florin D. Popescu tru. despre politica României Xuan" din Hanoi, tu (imput lucrului. război". î gimnastică la Hollywood şi
predă în prezent limba româ socialiste". Reprezentantul delegaţiei \ s-a oprit aici Celebrul îno
Guvernului Revoluţionar Pro- ţ tător Johnny 1 Veismuller.
vizorîu a) Republicii Vietna-1 care avea la activul său 65
inului de Sud a subliniat, tot- / de recorduri mondiale şi
Consiliului revoluţiei pre în care Ephraim Elrom a odată, necesitatea înlăturării ) cinci medalii de aur !a mai
zidată dc şeful statului. fost găsit mort. actualei administraţii de la ^ multe ediţii ale Jocurilor
VARŞOVIA. — In Houari Bomnediene. Şedin Saigon. care se opune aspira- 1 Olimpice. este singurul ca
voievodatul Rzcszow au ţa a fost consacrată exami SANTIAGO DE CHILE. ţiilor stringente ale populaţiei' re şi-a dobindit un renu
avut loc „Zilele cultu nării diverselor probleme Ministrul chilian al agri sud-vieinanieze de pace. in- ş me de necontestat, deve
rii româneşti”. In o- legate de înfăptuirea re culturii, Jacques Chonchol. dependentă, neutralitate şi ţ nind. o vedetă de cinema.
raşcle Rzeszow şi Sta- formei agrare în Algeria. a anunţat aplicarea unei democraţie. i El a fost primul Tarzan
lown Wola au fost des noi politici a guvernului în ..Este clar — a declarat în al cinematografului vorbit
chise o expoziţie de materie de credite bancare încheiere şeful adjunct al de-) şi a continuat să se dra-
grafică contemporană ANKARA. — Un comuni acordate de către stat ţă legaţiei Guvernului Revolu-1 )>eze într-c piele de leopard
românească şi, respec cat al Comandamentului ranilor cu proprietăţi mici lionar Provizoriu — că pro- i timp dc 16 ani. In tot acest
tiv. o expoziţie de fo stării de urgenţă din Istan- şi mijlocii. punerile pe care noi le-am ; timp, Johnnţ/ s-a căsătorit
tografii cu ierna : „Mo bul anunţă că, în noaptea de avansat în cadru) conferinţei K şi apoi a divorţat de patru
numente arheologice din Joi spre vineri, alte patru MONTEVIDEO. — Politia corespund pe deplin aspira-. din partenerele sale. In
România", precum şi o persoane au fost arestate în din Montevideo a anunţat tiilor şi cerinţelor populaţiei ) 1946. Weismuller a părăsit
expoziţie de artă popu tre delegaţiile Partidului legătură cu asasinarea consu că Juan Al mirat Nieto, u sud-viclnameze. ale poporului ^ pielea de leopard. pentru
lară. Comunist din Cuba şi Par lului general al Israelului. nul din principalii lideri ai american şi ale opiniei pu- 1 haina, mai comodă, de om
dc afaceri. Nici unul dintre
Ansamblul artistic tidului Muncitoresc Unit Ephraim Elrom. Cei patru organizaţiei de guerilă ur hlîee internaţionale Cu aees- cei care i-au urmat lui
„Doina", aflat în tur Polonez, anunţă agenţia arestaţi. între care o fe bană „Tupamaros” din Uru- le propuneri rezonabile şi ) Johnnţ/ Weismuller
nu a
U.R.S.S. — R.S.S. GruzlnA. Observatorul astronomic din Abasu- neu în R.P. Polonă, a P.A.P. După cum s-a mai meie. se numără printre cuay, a reuşit să evadeze realiste, noi am deschis o ţ atins un grad de populari
mansk. prezentat două specta anunţat, delegaţia polone cele nouă persoane suspec din sala unui tribunal, calc largă spre pace". tate comnarabil. De curind.
In fotografie : Cercetarea Soarelui cu ajutorul dublului tele cole, primite cu o deo ză. aflată în vizită în Cuba, tate de participare la ră unde fusese adus pentru a Weismuller a turnat un se
scop, cromosferA-fotosferA. sebită căldură. este condusă de Edward fi audiat de instanţă în ve -------------------------------- ţ rial pentru copii, opărind
Babiuch, membru al Birou pirea şi asasinarea consulu derea intentării procesului. Manifestaţii de protest \ de data asta in chip de în
lui Politic al C.C. al lui, ale căror fotografii au Arestat la 18 aprilie 1970, ţelept al junglei.
PRAGA. — Misiunea c- PM.U.P. fost afişate în toate punc Nieto a fost acuzat de par la Seul şi în alte oraşe \
A fost semnat Tratatul conomică tailandeză condu tele oraşului. ticipare la principalele ră sud-coreene | ..D IS N E Y W O R L D "
să de Bunchana Atthakor,
de
BELGRAD — Timp
ministrul economici, şi-a trei zile, Toma Granfil, Două dintre persoanele piri de diplomaţi puse la SEUL 28 (Agerpres). — Nu- } Săplă minatul american
de prietenie şi colaborare încheiat vizita în R.S. Ce nienibru al Vecci Executi arestate joi sînt acuzate dc cale de membri ai organi meroşi studenţi şi elevi de la ţ „Newsweek* face o seric
liceele din Seul şi din alte I
hoslovacă. Membrii misiu ve Federale a R.S.F. Iugo a fi închiriat apartamentul zaţiei „Tupamaros". .oraşe sud-coreene au organi- ' dc precizări cu privire la
Disneyworld, un nou dis-
nii au purtat convorbiri cu
dintre U.R.S.S. şi R.A.U. reprezentanţii Camerei de slavia, a făcut o vizită ofi zat demonstraţii de protest ) ncyland pc cale de a fi ter
Comerţ a R.S. Cehoslovace, cială in Marea Britanic, MOSCOVA. — Alexei Kosîghin, preşedintele Con Împotriva încercărilor admi- \ minat in statul Florida.
unde a
purtat convorbiri
CAIRO 28 (Agerpres). — lui, pentru lichidarea depli ai Ministerului de Externe, siliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit vineri la nislraţici de a militariza in- : Disneyworld-ul va fi cores
Nikolai Podgornîi, membru nă şi definitivă a colonialis precum şi cu conducătorii cu reprezentanţi ai guver Kremlin pc ministrul relaţiilor externe al Republicii stiluţiile de învâţâmînt şi a ţ pondentul. la scară gigan
al Biroului Politic al C.C. al mului, pentru înfăptuirea pre unor întreprinderi. Au fost nului britanic şi economişti Chile, Clodomiro Almeyda Medina. Agenţia TASS arestărilor efectuate în rîndul t tică. al celebrului parc de
studenţilor şi profesorilor u- .
P.C.U.S., preşedintele Prezi vederilor Declaraţiei O.N.U. examinate posibilităţile de englezi, cu privire la pro precizează că a fost abordată o sferă largă de pro niversitari Participanţii la 1 distracţii construit cu mai
diului Sovietului Suprem al cu privire la acordarea inde dezvoltare a contactelor e- movarea relaţiilor economi bleme -referitoare la relaţiile sovieto-chiliene şi la acţiunile dc protest au de- ţ mult timp fn urmă in Ca
U.R.SS., care a întreprins în pendenţei tuturor ţârilor şi eonomice existente între ce dintre cele două ţâri. situaţia internaţională Cele două părţi au subliniat nun lat brutalităţile la care lifornia. Complexul Dis
R.A.U. o vizită neoficială de popoarelor coloniale. Cehoslovacia şi Tailanda. dorinţa Uniunii Sovietice şi Republicii Chile de a s-a dedat poliţia regimului 1 neyworld care se va întin
prietenie, a părăsit vineri Tratatul relevă că Uniunea ALGER. — La Alger a dezvolta colaborarea multilaterală în interesul ambe Pak Cijan Hi. ccrînd înceta- \ de pe circa 1 000 hectare —
Cairo, plecind spre patrie. In Sovietică şi Republica Arabă HAVANA. — La Havana avut Inc o nouă reuniune lor ţâri .şi al cauzei păcii. rea tuturor actelor represive l scrie ..Newsweek". ..poate
pretinde titlul de cea mai
capitala R.A.U., Nikolai Pod- Unită vor lărgi şi vor adinei au început convorbirile din comună a guvernului şi şi eliberarea studenţilor şi ’ mare instalaţie neguverna
gornli a avut convorbiri cu in continuare colaborai'ea şi profesorilor arestaţi. ) mentală din lume". fiind
preşedintele Anwar Sadat, in schimbul de experienţă în de opt ori mai mare dc-
urma cărora a fost dat pu domeniile economic, tehnico- cît. Disnejdand-ul din Ca
blicităţii un comunicat co ştîinţific, al arteî, literaturii, S-a încheiat a patra rundă a lifornia. Se scontează că in
mun şi semnat Tratatul de invăţâmîntului, asistenţei me anul imediat următor inau V/
prietenie şi colaborare, dintre dicale şi altele. gurării oficiale, prevăzută
U.R.SS şi R A.U. Tratatul convorbirilor sovieto-americane privind pentru 1 octombrie 1972.
subliniază că cele două părţi In ca/.ul apariţiei unor si Disneyworld-ut va putea
vor dezvolta şi vor întări şi tuaţii care ar crea, după pă limitarea înarm ărilor strategice număra zece milioane vizi
pe viitor relaţiile de priete rerea ambelor părţi, o ame VIENA 28. — Coresponden nuat să examineze probleme tatori.
ninţare la adresa păcii
sau
nie şi colaborare multilate tul Agerpres, Petre Stânces- le legate de limitarea înar
rală în. domeniile politic, e ar încălca pacea, prevede cu, transmite: In capitala mărilor strategice. In etapa DE CE NEAPĂRAT
conomic, tehnico-ştiinţific, Tratatul, ele vor lua fără în- Austriei s-a încheiat vineri finală, a avut Ioc un schimb D O R IS D A Y ?
cultural şi în alte domenii, tîrziere contact una cu cea oca dc-a patra rundă a con de păreri în probleme care
laltă cu scopul de a-şi pune
pe baza principiilor respectă de acord poziţiile. în intere vorbirilor sovieto-americane decurg din comunicatul pu In Statele Unite, produ
rii suveranităţii, integrităţii privind limitarea înarmărilor blicat la 20 mai cu privire la cătorii de filme publicitare
teritoriale, neamestecului în s u l înlăturării primejdiei a- strategice. Ca şi în rundele înţelegerea dintre guvernele pentru televiziune au a
pârule sau pentru restabilirea
treburile interne, egalităţii in precedente, desfăşurate alter U.R.S.S. şi S.U.A. asupra juns la concluzia că un
drepturi şi avantajului re păcii. nativ la Helsinki şi Viena, desfăşurării ulterioare a tra consumator dc bere nu tre
ci proc. Ele vor colabora în U.R.S.S. ş! R A.U., relevă cele două delegaţii au fost tativelor. S-a stabilit ca tra buie să fie neapărat un
mod strîns şi multilateral Tratatul, vor continua să conduse de Vladimir Semio- tativele să fie reluate la 8 june-prim. iar o gospodină
pentru asigurarea condiţiilor dezvolle colaborarea în • do nov, adjunct al ministrului iulie ac., la Helsinki. americană nu este necesar
în vederea păstrării şi dez meniul militar pe baza unor afacerilor externe, şi Gerald să semene cu Doms Day. Ei.
voltării in continuare a cu acorduri corespunzătoare în Smith, directorul Agenţiei Delegaţiile au exprimat gu se adresează in prezent ac
ceririlor social-economice ale tre ele. O asemenea colabo \ pentru controlul armamente vernului Austriei recunoştin torilor ..mai puţin nratoşi",
popoarelor lor. U R.S.S. şi rare va prevedea. în special, lor şi înarmării. ţă pentru ospitalitate şi
R.A.U.. afirmă Tratatul, sînt sprijinul şi pregătirea perso pentru crearea de condiţii deoarece aceştia fac n vin-
hotârîle să depună eforturi nalului militar al R.A.U. în După şedinţa de vineri, a favorabile desfăşurării con zare mai bună traduselor
îndreptate spre realizarea şi asimilarea armamentului şi fost dat publicităţii un scurt vorbirilor". lor. Se pare că succesul de
asigurarea unei păci trainice muniţiilor livrate Republicii comunicat în care se spune : Imediat după încheierea ce public a fost alit de mare,
Si juste în Orientul Apropiat, Arabe Unite în scopul întă JAPONIA. Circa 800 000 dc persoane s-au Adunat simultan In ISO dc locuri din 23 (le prefecturi „In cursul fazei de la Viena incit cîţiva prezentatori au
în conformitate cu ţelurile şi ririi capacităţii sale de apă Japoneze pentru a demonstra, cerind abrogarea tratatului de securitate şi retrocedarea completă a a convorbirilor sovieto-ameri lei de-a patra runde S.A.L.T., recurs la chirurgia estetică
principiile Cariei O.NU. rare. Oklnawci. cane, desfăşurate între 15 şefii celor două delegaţii au
Părţile vor acţiona şi pe vii Valabilitatea Tratatului este In fotografic : Demonstraţia studenţilor la Reklsen Park, Bunkyo Wwd, Tokio. martie şi 28 mai, delegaţiile fost primiţi de preşedintele pentru a-şi uriţi trăsăturile.
lor împotriva imperialismu de 15 ani. U.R.S.S. şi S.U.A. au conti Austriei, Franz Jonas.
„ROLUL TINERETULUI IN PROCESUL DEZVOLTĂRII SOCIALE"
celor din Africa mai ales, mi zenţei noastre la O.N.U., lucru precizeze rolul tineretului ca legătură cu copiii şi adoles văţământului şi a progresului rea lor la universitate. nor organizaţii ca U.N.E.S.C.O.,
se par mai presante la ora dovedit recent şi la Organi partener activ în procesul de cenţii, în primul rînd în do tehnico-ştiinţific în direcţia .Sentimentul de a putea
(Urmare dm pog. 1) actuală, tocmai pentru că au zaţia Mondială a Sănătăţii, adaptare a programelor, me meniul pedagogic, şi se ocu organizării activităţii econo să-şi pună cunoştinţele lor Federaţia Mondială a Tinere
fost mai puţin studiate pînâ cîl şi la Comisia Economică todelor şi structurilor siste pă de probleme specifice ale mice şi sociale' a ţârii. La ora in slujba semenilor tre tului Democrat, Uniunea in-
acum. pentru Europa. Tocmai în a mului de învâtâmînt la ne activităţii tineretului, legate actuală, Bulgaria se situează lernaţionulâ a studenţilor. In
mare şi mai justificată, dacă Sînt optimist în ce priveşte cest context, privim invita cesităţile societăţii. Se pare de şcolarizare şi de intrarea pe unul din primele locuri în zeşte tinerilor conştiinţa stitutul internaţional pcnlrt»
se ia în consideraţie că buna dezvoltare a probleme ţia la reuniunea de la Bucu că cercetarea caracteristicilor lui în viata practică. între propriei responsabilităţi socia studii şi educaţie etc. A avut
România a participat întot lor tineretului de astăzi, iar reşti ca deosebit de impor principalelor forme de expri prindem diferite acţiuni pen lume in ce priveşte numărul le şi-i pregăteşte pentru com loc un schimb de păreri foar
deauna la acţiunile organiza tinerii sînt tot mai încreză tantă. mare a acestor necesităţi so tru a dezbate, pentru a căuta specialiştilor cu studii supe pletarea funcţiilor în societa te larg asupra situaţiei şi
te în cadrul organismelor in tori în faptul că vor înde In R.D.G. a fost acumulată ciale este un prim pas im soluţii la diferitele probleme rioare. Competenţa specialiş te, înlesnindu-le integrarea în realizărilor din diferite zone
ternaţionale, acţiuni care vi plini un rol social activ. Mi o experienţă pozitivă în do portant tn acest sens. Am în privind tineretul, inclusiv le tilor noştri le permite să facă societate". ale continentului nostru, în
zau cooperarea internaţiona se pare că. în condiţiile ac meniul educaţiei şi, tn cadrul registrat o adevărată explozie gislaţia privitoare la tineret. faţă sarcinilor lor complexe Dr. Ovidiu Bariina, directo ţâri cu condiţii sociale, eco
lă pusă In slujba păcii şi pro tuale. rolul tinerei generaţii dezbaterilor, ne-am străduit a educaţiei pe plan mondial In cadrul reuniunii de la şi această competenţă a fost rul Centrului de cercetaţi nomice şi politice diferi le.
gresului social. trebuie să fie acela de a adu să prezentăm unele din rea prin dorinţa extraordinar de Bucureşti am expus punctul de nenumărate ori demonstra pentru problemele tineretu Bineînţeles că, în cadrul
Ştim cu toţii că tînâra ge ce soluţii, de a prezenta so lizările noastre. Ne străduim vie, mărturisită de tineri, de nostru de vedere în legătură tă nu numai la executarea lui din România i schimbului de experienţă,
neraţie, in cursul formării luţii pozitive şi acest lucru eu să înarmăm tineretul cu cu a studia în şcoli secundare şi cu diferite aspecte ale aces programului nostru social şi „Reuniunea europeană, con s-au înregistrat păreri dife
sale şi al integrării în viaţa îl consider pe deplin realiza noştinţele de care are nevoie universităţi şi prin profunde tei probleme". economic, ci şi prin prestigiul sacrată rolului tineretului în rite şi fiecare a căutat să ex
socială, este supusă influen bil". pentru a slăpînr progresul so le transformări tehnologice Juliana Anghclova, inspec pe care l-au dobîndît în stră dezvoltarea socială, s-a în tragă ceea ce a considerat câ
ţei simultane a mai multor Dr. Hans Gruber, expert al cial şi a construi socialismul" înregistrate de producţia in tor general pentru probleme inătate, unde şi-au dat con cadrat în preocupările Na este pozitiv şi esenţial şi
factori care, la rîndul lor. se Oficiului pentru Tineret de Prof. Wladyslaw Adamski, dustrială Aceste transformări le sociale ale tineretului din cursul pentru realizarea pro ţiunilor Unite care vizează poate fi valorificat Inlr-un
influenţează reciproc ; ştim, pe lîngâ Consiliul de Miniş directorul Institutului de cer antrenează o cerere crescîn- R.P. Bulgaria : gramelor naţionale de dezvol generaţia tînărâ. Ea face par fel sau altul, într-o zonă sau
de asemenea, că procesul de tri al R.D.G. : cetări pentru tineret de pe dâ de cadre cu calificare din „In cuvînlul rostit în faţa tare ale altor ţâri". te. de asemenea, din seria de alta.
formare şi de integrare pro Ungă Şcoala superioară dc ce în ce mai înaltă. Totodată, participanţilor la reuniune Alee Dickson, director ono întîlniri regionale, continenta Ca gazde, sîntem foarte
fesională este deosebit de „Vreau să profit de acest ştiinţe sociale din Varşovia : se constată o tendinţă de ge am relevat că tinerelul bul rific al Comunităţii servici le, unde se ridică numeroase mulţumiţi de interesul mani
complex. prilej şi să mulţumesc mai „Lucrările de cercel are teo neralizare a aspiraţiilor spre gar are posibilitatea şi, în a ilor de voluntari din Anglia : probleme legale de munca, festat faţă de reuniunea or
Institutul nostru se ocupă întîi gazdelor române care retică şi metodologică asu educaţie în toate straturile ganizată sub egida Oficiului
numeroase
„Guvernele au
tn mod special cu probleme ne-au invitat să luăm parte pra rolului tinerei generaţii sociale, fapte care au consti celaşi timp, obligaţia de a mijloace la dispoziţia lor pen educaţia şi folosirea timpu european al Naţiunilor Unite
studia şi de a cuceri cunoş
le ridicate de învâţâmîntul la recenta reuniune. Manifes ca factor în evoluţia socială tuit preocupări ale dezbate lui liber ale tineretului. A şi am căutat să înfăţişăm
superior şi, In general. cu tarea pe care ţara dv. a or- trebuie să fie accelerate şi rilor noastre". tinţe cît mai aprofundate tn tru a contribui la evoluţia so proape toate ţările din Eu
problemele tineretului. Pre ganizal-o se încadrează în reuniunea noastră şi-a pro Rudolf Mayer, reprczcntnn- domeniile ştiinţific şi tehnic cială. Autorităţile responsabi ropa au fost reprezentate aici participanţilor rolul impor
zintă o noutate rezolvarea programul Naţiunilor Unite. pus să-şi aducă contribuţia la (ul Institutului de studii pen şi dc a-şi găsi propriul loc in le cu învâţămîntul superior prin experţi, profesori şi de tant conferit tinerelului în
problemelor ridicate de ţările După cum ştiţi, R.D G. nu atingerea acestui ţel. tru problemele tineretului din viaţă. Trăsătura caracteristică ar putea pretinde studenţilor legaţi ai organizaţiilor de ti s’atul nostru".
în curs de dezvoltare. Există, poate lucra încă cu drepturi Pentru a trata problemele Munchen (R.F. a Germanici) : a şcolii bulgare este strînsa să împlinească o muncă so neret Au fost. de asemenea,
în mod cert. probleme în Eu egale în Naţiunile Unite pen „Deutsehes .lugendinstitut", sa legătură cu viaţa. Cercetă cială sub o formă sau alta, în prezenţi reprezentanţi ai u Convorbiri realizate de
ropa. dar problemele ţârilor tru că anumite puteri din pe un plan teoretic şi prac pe care îl reprezint, efectu rile făcute in cursul ultimilor perioada dintre terminarea nor instituţii interesate în ZANEL FLOREA şi
în curs de dezvoltare, ale N A.TO. sînt împotriva pre tic, trebuie mai întîi să se ează cercetări ştiinţifice în ani confirmă contribuţia în studiilor secundare şi intra problemele tineretului, ai «- EUGENIA DAMIENESCU
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva» str. Dr. Petru Groza. nr. 35. Telefoane nr. 12317 şl 1 15 88. Tiparul: întreprinderea noligraflcS Devr,