Page 14 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 14
rtL’W JUL'RH Ll. l JlBli,i l l W B I I W i m i » l l ^ »
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 076 • MIERCURI 5 MAI 1971
Adunarea festivă din judeţui Hunedoara consacrată
aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român Manifestări consacrate aniversării
semicentenarului partidului
C uvintarea to va ră şu lu i I 0 A C H S M M O G A
Amplă revărsare de neretului roraăn în viaţa po Invitaţilor simpozionului
litică, economică şi social- le-au fost prinse la gît, tn
entuziasm culturală, precum şi mo mod simbolic, cravate roşii,
dustria chimică. România uă linie ia laminorul de sîr- Combinatul siderurgic Hune conomicâ. Aceasta exprimă numele lor fiind trecute tn
ocupă în prezent locuri mâ la Hunedoara, Uzino de doara, Centrala cărbunelui dinamismul puternic al econo mente ale luptei tineretului
[(Urmare din pag; 1} importante pe plan mon preparare a minereurilor de Petroşani. I M. Barza, Uzina miei noastre socialiste, uriaşele Peste 400 dc tineri din co din ţările capitaliste pentru „Cartea de onoare” a uni
dial, în ierarhia ţârilor fier Teliuc, cele trei grupuri „Victoria" Câlan, I.P.B. Bîrcea, sale resurse, asigură accelera munele Ilia, Vorţa, Urăniş- drepturi şi libertăţi demo tăţii de pionieri de la Şcoa
ca, Gurasada, Zain şi Dobra
dezvoltate, Ia o seamă de pro cu o capacitate de 630 MW la unităţile aparţinînd Centralei rea procesului de ridicare la un cratice. Inscriindu-se în ca la generală din Vaţa de Jos.
ţâ capabilă sA Izbăvească ţa duse importante. La energie Termocentrala Mintia, s-au minereurilor neferoase Deva, nivel superior a întregii e- şi-au dat intilnire la o am drul manifestărilor dedicate Un bogat şi emoţionant pro
ra de jaful fascist, să realize electricâ ocupăm locul 19 in deschis minele Dîlja, Paroşeni U.M.M R. Simeria. conomîi, înscriindu-se în exi plă manifestare închinată semicentenarului partidului, gram artistic, dat de elevi
ze dezideratul lor fierbinte — lume, la cărbune extras lo şi Bărbâteni, a intrat în func genţele impuse de revoluţlo gloriosului Jubileu al parti expuneri similare nu avut sub conducerea prof. Nico
pacea şi libertatea. Partidul cul 15, la gaze naturale lo ţiune întreprinderea de prefa S-au obţinut peste plan tehnico-ştiinţifică dului. La 11io — locul intil- loc şi la liceul din locali lae Terpea, a încheiat m a
a chemat cu Înflăcărare po cul 4, la laminate finite pli bricate din beton Bîrcea. 41 600 tone cărbune net, 1 150 nirii — tinerii au fost in- tate, iar în faţa cadrelor di' nifestarea de la Vaţa care se
porul Ia lupta pentru răstur ne, Ia îngrăşăminte chimice şi Realizări importante s-au tone cocs metalurgic, 8 300 In acest context — a rele timpinaţj de membrii bi dactice de la şcoala genera înscrie printre acţiunile de
narea dictaturii antonesclene, la ciment locul 12. obţinut şi în agricultura ju tone fontă, 12 300 tone vat vorbitorul — va continuo roului comitetului comunal lă a fost susţinută confe prestigiu închinate apropia
pentru alungarea hitleriştilor In aceste realizări remarca deţului. Zestrea acesteia era oţel, 4 000 tone lamina în ritm susţinut şi industria dc partid şi de numeroşi rinţa : „Probleme actuale tei sărbători.
din ţară, pentru independenţa bile sînt materializate efor la sfîrşitul anului 1970 de te finite pline, 1 003 to lizarea judeţului Hunedoara localnici. Manifestarea a ale politicii internaţionale
şi libertatea ţârii. turile colectivelor de muncă 816 tractoare, 399 combine, ne fier în minereu marfă şi prin sporirea potenţialului in fost deschisă dc o documen a P.C.R.". Ptol. NICOLAE CRISTEA
Actul istoric de la 23 August de pe cuprinsul ţârii, care, iar cantitatea de îngrăşămin alte produse Beneficiile peste dustriei grele, prin valorifica tată expunere, în care prof. IOSIF MERCEA Vaţa de Jos
a hotărlt destinele României, sub conducerea încercatului te chimice cu care s-au ferti plan realizate în trei luni re rea superioară a resurselor Traîan Crişon, directorul
înfăptuind victorioasa insu nostru partid, şi-au făcut un lizat ogoarele s-a cifrat la prezintă 15 milioane lei, iar naturale. diversificarea ga Liceului din Ilia. a evocat Simeria Zile omagiale
recţie armată, Partidul Co titlu de onoare, râspunzînd 48 800 tone. Din investiţiile a producţia realizată peste plan mei de sortimente, perfecţio pagini glorioase din lupta
munist Român a deschis, prin chemărilor şi îndemnurilor locate agriculturii s-au con la export în cele patru luni narea calitativă a produselor, Partidului Comunist Român. Trecut, prezent şi Desfăşurate într-o atmo
acest act măreţ* un nou ev în sale cu tot ce au mai bun şi struit şi pus în funcţiune se cifrează la 6.8 milioane lei. ridicarea productivităţii şi e Un spectacol artistic şi viitor în comuna sferă de adine fior patriotic,
viaţa ţârii, inaugurînd cea mai valoros complexul avicol Mintia, O contribuţie de seamă la ficienţei muncii. In următorii sportiv a oferit întîlnirii o manifestările organizate cu
mai luminoasâ epocă din Is Aceastâ forţă de granit re I.A.S. Orâştie profilată, un ridicarea nivelului de trai al cinci ani, judeţul nostru va atmosferă deosebit dc entu noastră tineretul dc la Lupeni s-au
toria României. In acea eta zidă în Partidul Comunist Ro mare complex de sere Ia Sîn- maselor de oameni ai muncii beneficia de fonduri de in ziastă. Suita de dansuri, a bucurat de o largă şi caldă
pă incandescentă, cu o uria mân, în Comitetul său Cen tandrei. o aduce ţărănimea noastră vestiţii în valoare de peste dusă pe scenă de elevii din Acesta este titlul simpo audienţă. La librăria din
şă putere de luptâ şl muncă, tral, în fruntea cărora se a- Dezvoltarea forţelor de pro cooperatistă, core în acest an 13 miliarde lei, din care vor clasele mici pînă la a Xtl-a zionului iniţiat şi realizat dc centrul oraşului zeci de ti
de iniţiativă şl organizare, flâ eminentul şi iubitul nos ducţie pe întreg teritoriul ţă desfăşoară o activitate mai fi construite obiective noi (din Ilia). a fost o adevăra unitatea de pionieri şi or neri s-au intilnit cu tovară
partidul s-o afirmat cu toată tru conducător, tovarăşul rii a produs modificări sem susţinută pentru realizarea la ca i furnalul nr. 9 şi banda tă salbă de jocuri populare ganizaţia U.T.C. de la Şcoa şul Cornel Plafon, profesor
vigoarea sa inepuizabilă ca Nicolae Ceauşescu, fiul cel nificative şi în structura timp şi în bune condiţii a în- locale, iar montajele litera la generală din Vaţa de Jos dc istoric la Liceul din Lu
unica forţă politică In stare mai devotat al partidului şi populaţiei, prin creşterea nu sâminţărilor şi a celorlalte nr. 3 de aglomerare la Hune re „Cîntăm partidul" (Şcoa în codrul amplelor mani peni. care a vorbii despre
să asigure desfăşurarea revo poporului, militantul neobo mărului salariaţilor, Îndeosebi lucrări agricole. Munca aces doara, grupul nr. 4 la Ter la generală din satul Brîz- festări închinate Partidu importanţa cărţii social-po-
luţiei populare, sâ elaboreze sit, care, prin spiritul său no în industrie. In prezent, Ia tora constituie un răspuns mocentrala Mintia, o fabrică nic). „Slavă partidului" (Şc.
şi sâ înfăptuiască un program vator, prin inepuizabila sa fiecare mie de locuitori revin patriotic dat grijii pe care de ciment, una de ipsos şi generală Cîmpuri Surduc) lui Comunist Român Ia cea litice şi rolul ei in rîndul
clar de acţiune pentru înflo putere de muncâ şi luptâ, or 329 salariaţi, ceea ce înseam partidul o acordă lucrătorilor două unităţi ale industriei u au dăruit spectatorilor clipe de-a 50-a sa aniversare. maselor Pe aceeaşi temă se
au
Simpozionul, la care
rirea ţârii. ganizează şi conduce poporul nă că aproape fiecare ol trei de pe ogoare, atît de bine ex şoare. o fabrică do cherestea • dc înaltă înălţare sufleteas participat cei 400 de elevi înscriu şi sesiunea de refe
rate, organizată Ia liceul din
In focul luptei pentru din biruinţl în biruinţi lea locuitor este salariat. Ju- primată în reoentele docu vor fi exlinse şi modernizate că. Grupurile vocale (Zam), ai şcolii, a fost o amplă e-
putere s-a cimentat alian Uriaşa forţâ propulsoare a deţut Hunedoara a cunoscut mente elaborate de către con exploatările miniere din Va soliştii de muzică populară, localitate, deschiderea unor
ţa dintre clasa muncitoa partidului — a relevat vorbi în acelaşi timp un proces in ducerea de partid şi de stat. lea Jiului, fabricile „Vîscoza" întrecerile sportive susţinu vocarc o unor momente expoziţii şi a unei vitrîne
re şl ţărănimea muncitoare, torul — rezidă în aceea că tens de urbanizare Populaţia Mii de cadre — ingineri, e Lupeni. Chimica şi „Vidra" te de (incrii din Ilia. Bră- semnificative din lupta cu vinz.are a cărţilor soci-
alianţă cnre a condus la cu el întruneşte înţelepciunea celor 12 oraşe reprezintă as conomişti, jurişti, profesori şi Orăştie. se vor face dotări, nişca, Dobra şi Vaţa au partidului şi o incursiune al-potitire. Colectivul cine-
cerirea treptată a puterii po poporului, este inima fierbin tăzi 61,9 la sută, faţă de nu învăţători, medici şi farma extinderi şi modernizări la transformat întilnirea dc la in viaţa politică şi socială a clubului a oierii, in aceste
litice. Partidul a iniţiat cu te a naţiunii noastre socialis mai 17 la sută în 1948. cişti — desfăşoară o activita celelalte întreprinderi din ju comunei. Tovarăşul Aron zile, o nouă realizare — în
noscutul program de trans te, cuprinde în rîndurile sale La sfîrşitul cincinalului deţ Concomitent, agricultura Ilia inlr-o amplă revărsare Medrca, secretarul comite chinată semicentenarului
formare a ţării într-o ţr.ră pe cei mai devotaţi oameni trecut numărul elevilor era te însufleţită pe marele front va fi dotată cu noi maşini şi de entuziasm. tului comuno! dc partid, a partidului — pelicula cine
înaintată, cu o puternică c- al societăţii — muncitori, ţă de 2,3 ori mai mare decît în a! producţiei materiale, pen unelte, se vor realiza noi o MIRON TIC susţinut o documentată şi matografică .Sens unic", iar
conomie şi cu o viaţă spiri rani şl Intelectuali — înar 1938, iar al cadrelor didactice tru înflorirea învâţâmîntului. biective zootehnice şi legumi llio impresionantă expunere cu oameni de ştiinţă, cultură şi
tuală bogată S-a înfăptuit re maţi cu învăţătura nepieri de 3 ori. Avem în judeţ douâ culturii şi artei, pentru ocro cole. se vor construi spaţii su tema : „înfiinţarea Partidu de artă din oros s-au întîlnil
forma agrară, au fost puse toare a marxism-lenînismului, centre universitare — Petroşani tirea sănătăţii celor ce mun plimentare de locuit, şcoli, lui Comunist Român, mo cu tineri in ample dialo
sub control, Iar apoi au fost oameni căliţi In focul marilor şl Hunedoara ; numai la Pe cesc. cantine, unităţi sanitare, se „Tineretul lumii şi ment de epocală însemnăta guri despre succesele aces
naţionalizate principalele mij bătălii desfăşurate de-a lun troşani s-au pregătit pentru Judeţul nostru — a spus în va dezvolta reţeaua cultura contemporaneitatea44 te în viaţa poporului tor ani. O seară de poezie
loace de producţie din Indus gul anilor. Puternicul nostru economia naţională, în peri continuare tovarăşul Ionchim lă. va creşte nivelul de trai român", îar tovarăşul Miron intitulată .Partid iubit, pa
trie şi transporturi. Forţele detaşament de avangardă nu oada 1966—1970, peste 1 000 Moga — dispune de o material şi spiritual al celor La Uzina mecanică dc IVIîţiu a vorbit despre insta trie mindră" — in care ti
sociale cele mal viguroase ale mără în prezent peste 2,1 mi de ingineri mineri ; dispu puternică forţă mobiliza ce muncesc. material rulant din Simeria larea la conducerea trebu nerii loan Gîf-Deac, Ale
societăţii — muncitorii, ţăra lioane de comunişti, uniţi în nem de o puternică bază ma toare, capabilă sâ conducă a avut loc o intilnire a ti rilor obşteşti a primilor re xandru Dobriţo'u. Paulion
nii, intelectualii — au fost n- organizaţii prestigioase, core terială pentru desfăşurarea masele la noi succese, sâ în După ce a prezentat lumi nerilor muncitori şi tehnici prezentanţi oi oamenilor Şomăcescu şi Morinela An
duse la cîrma ţârii. asigură realizarea în fapt a activităţii cultural-educative făptuiască planul îndrăzneţ noasele perspective ce se des eni cu tovarăşul Ionel Co muncii în comuna Vaţa dc drei au citit din creaţiile lor
Planurile cincinale, şl în rolului de conducător al par şi de ocrotire a sănătăţii ce ni l-am asumat în perspec chid prin înfăptuirea obiecti ti reanu. lector la Cabinetul Jos. Tovarăşul Remus Mi- dc adincă lactură patriotică
populaţiei.
deosebi planul pe anii 1966 tidului în toate domeniile. Din fondurile alocate de tiva anilor viitori Avem o velor actualului cincinal, vor judeţean de partid, care o clcan a prezentat ilustrativ — a împlinit şirul zilelor
1970, au dat o viguroasă dez Nutrim sentimente de profun stat, în valoare de peste un puternică organizaţie de par bitorul s-a referit apoi la făcut o amplă expunere cu realizările comunei în ulti omogiole închinate partidu
voltare economiei şl culturii, dă mîndrie şi o deosebită sa miliard de lei, s-au construit tid. care numără aproape activitatea externă a P.CR., tema .Tineretul lumii şi mii ani precum şi perspecti lui
au schimbat din temelii struc tisfacţie că, astăzi, la a 50-a şi dat în folosinţă, în decursul 70 000 de comunişti. Prezenţi subliniind : Consecvent prin contemporaneitatea”. Expu vele aşezării în noul cinci VALERIU COANDRAŞ
tura noastră economică şi eo- aniversare, partidul nostru ultimilor cinci ani, 18 766 a activ la principalele locuri cipiilor sale internaţiona nerea a reliefat prezenţa ti nal. Lupeni
cialâ, lmpunînd România în comunist se prezintă mai pu partamente, Iar din veniturile de muncă, comuniştii hune- liste. Partidul Comunist
concertul mondial al naţiuni ternic ca oricînd, tndeplinin- proprii ale oamenilor muncii dorenl influenţează pozitiv, Român desfăşoară o po
lor ca una dintre ţările cu du-şl cu maximă responsabi 3 616 case noi. prin atitudinea lor, mersul litică externă activă, cores
cele mal înalte ritmuri de litate si exigenţă înalta mi producţiei şi participă în pri punzătoare înaltelor răspun
In decursul cincinalului tre
dezvoltare. siune încredinţată de popor cut, salariul mediu pe judeţ mele rînduri la succesele ob deri ce-i revin ca detaşament
Infâţişînd tabloul României de a ridica România pe cele a crescut cu 29,4 la sută, fiind ţinute Membrii de partid re pe deplin angajat al mişcării
dc azi, primul secretar al Co mai înalte culmi de bunăsta cu 12 la sută mai mare decît prezintă 27 la sută din tota revoluţionare contemporane.
mitetului judeţean a spus : re, prosperitate, civilizaţie şi media pe ţară. Aceasta, cît lul populaţiei ocupate în In centrul politicii sale ex
Tara noastră dispune în progres social. şi celelalte măsuri de reaşe sfera producţiei materiale şi terne se află dezvoltarea ne
prezent de o puternică indus Puternic angrenat în eco zare a preţurilor unor produ culturale, fiecare a! cincilea încetată a prieteniei, alianţei
trie extractivă şi prelucră nomia şi cultura naţională, se au condus la creşterea pu cetăţean major al judeţului şi colaborării multilaterale cu
to a re : producem maşini-uncl- cu un potenţial material şi terii de cumpărare, la ridica este membru al partidului. toate ţările socialiste, pe ba
te. instalaţii şl agregate de o uman dc prim rang, judeţul rea nivelului de viaţă al oa Organizaţia judeţeană de par za principiilor independenţei
înaltă tehnicitate, o gamâ va Hunedoara se prezintă la a- ’ menilor muncii. Concomitent, tid are puternice nuclee tn şl suveranităţii naţionale, ale
riată de mijloace de trans ccastâ glorioasă aniversare cu r a crescut simţitor volumul de marile întreprinderi de. la egalităţii în drepturi, nea
port terestre, aeriene şi m a un bilanţ rodnic în toate do produse Industriale şl agro- mestecului în treburile inter
ritime ; construim obiective meniile Bogatului trecut is alimentare vîndute populaţiei. Hunedoara şi CAlan. în Va ne, întrajutorării şi avanta
industrlole şi soclal-culturale toric i s-au adăugat nestema In anul 1970, acesta a fost de lea Jiului, la Simeria, Brad. jului reciproc.
la nivelul tehnicii mondiale. tele prezentului. Privim cu în 2 744 milioane lei, cu 28,7 la Este demn de remarcat fap In acest spirit creator, Par
Agricultura se dezvoltă ascen credere şl optimism viitorul sută mai mult decît în anul tul că din efectivul total al
dent pe baze socialiste; are şi mal luminos prefigurat de 1965. organizaţiei judeţene de par tidul Comunist Român îşi
loc un proces evident de ma Congresul al X-lea ol parti tid muncitorii şi ţăranii re intensifică relaţiile de solida
Prezentînd acest Impresio
turizare a învâţâmîntului. şti dului. nant bilanţ de succese, pri prezintă 80 la sută. ritate, prietenie şi colaborare
cu toate partidele comuniste
inţei şi culturii. Acest judeţ — cu minuna mul secretar al Comitetului O asemenea forţă revolu şl muncitoreşti, militează cu
Rnergia creatoare a poporu tul său trecut istoric, cu pre judeţean de partid a spus : ţionară, călită la şcoala înaltă consecvenţă pentru întărirea
lui a fost îndreptată spre în zentul său viguros — în care Aceasta este Hunedoara con a marxism-lenlnismului, în
făptuirea amplelor programe trăiesc şl muncesc, într-o u temporană, vatră de oţel şi focul luptei pentru îndeplini unităţi! mişcării comuniste şi
elaborate dc congresele al nitate frăţească, români, ma cărbune, pâmlnt al înnoirilor rea sarcinilor de plan. con muncitoreşti, pe baza mar-
JX-lea şi alX -leaale partidu ghiari şi germani şi care nu- socialiste, puternică bază in stituie garanţia noastră fer xism-leninismului şi interna
lui nostru pentru ridicarea mârâ peste o jumătate de mi dustrială a ţârii ; ceea ce s-a mă că şi în viitor. în frun ţionalismului proletar, a res
României socialiste pe trepte lion de oameni, a cunoscut o înfăptuit aici în anii socialis tea maselor muncitoare, orga pectării dreptului fiecârui
înalte de progres, bunăstare dezvoltare fără precedent. In mului reprezintă o temelie nizaţia comunistă a judeţului partid de a-şl elabora de sine
şi civilizaţie. In ultimii cinci anii construcţiei socialiste ju trainică pentru realizarea îşi va îndeplini cu cinste sar stătător politica internă şi
ani. al căror bilanţ bogat l-am deţul nostru a adus o contri programului mai amplu, mai cinile ce-i revin. externă, strategia şi tactica
încheiat cu patru luni în ur buţie de seamă la asigurarea îndrăzneţ, elaborat dc partid, De la cotele şi dimensiuni revoluţionară, formele de or In camera de comandă a staţiei de epurare chimică a apei de la Termocentrala Min
mă, ţara noastră a cunoscut tării cu metal, cărbune, ener pe care hunedorenii, ţara în ganizare .şi conducere. tia, operatorul loan Adrăşescu verifică buna funcţionare a agregatelor.
o dezvoltare impresionantă. gie electricâ, produse ale in treagă, îl au drept călăuză si le la care a ajuns, poporul Conştient de Imperativele
Producţia industrială a cres dustriei chimice, uşoare şi gură în actualul cincinal nostru merge înainte, încre contemporane, partidul nos
cut într-un ritm mediu de multe altele. La sfîrşitul a- Colectivele noastre de mun zător în viitorul ce-i este a tru dezvoltă necontenit rela ^ \j A j|
organizaţiile democratice S-a încheiat msammtarea porumbului!
11,8 Ia sută, depăşind ritmul nulul 1970 el realiza 5,4 la câ. 6ub conducerea organiza sigurat, hotârît sâ-şî consacre ţiile de colaborare cu mişcă
mediu maxim prevăzut. La sută din producţia industrială ţiilor de partid, au pus baze toate forţele şi energia trans rile de eliberare naţională,
niveluri înalte se înscrie a ţării, 45 la sută din produc trainice activităţii pentru rea punerii în viaţă a sarcinilor cu
producţia industrială globală, ţia de fontă, 43,3 la sută din lizarea obiectivelor ce le re actualului cincinal şi în per şi progresiste, cu popoarele
cu un spor de 75 la sută faţă cea de oţel, 46,4 Ja sută In la vin în actualul cincinal In spectivă. In coordonatele pla aflate în lupta împotriva co
de anul 1965 Industria noos- minate, 88 la sută la cocs marea întrecere pentru în- nului pe 1971-1975 sînt pre lonialismului şi neocolonia- semenea, sâ fie evidenţiat a
tră socialistă, considerată pe metalurgic, 35 la sută la văzute îmbunătăţiri care, în lismului, pentru libertate na pe ogoare o reprezintă evo
drept cuvînt nervul vital al cărbuni, 56 la sută la mine tîmpinarea cu succese remar ansamblul lor, converg în di ore din pag., 1) portul cooperatorilor şi al luţia normală n stadiului de
progresului general al ţârii, reu, 12,7 la sută Ia energie cabile a gloriosului semicen recţia folosirii mai bune a ţională şi socială, pentru în mecanizatorilor din Cigmâu, creştere şi dezvoltare a plan
realizează cea mal mare par electricâ. tenar al partidului, luinedo- capacităţilor de producţie şi tărirea unităţii şi solidarităţii Deva, Sîntondrei, Cristur, Boz, telor. starea bună o lanurilor
te a produsului social şl a Volumul Investiţiilor a cres renii şi-au asumat angaja a forţelor de muncă, îmbu frontului antiimperialist. mecanizatorilor l-au avut mă Gurasada, Simeria, Pricaz, Ro- de pâioase şi prăşitoare rare
venitului naţional. cut în cincinalul 1966-1970 cu mente pe care şi le-au rea nătăţirii structurii şi calită O intensă activitate desfă surile adoptate de conduce mos, Sîncrai, Vîlcele, Toteştî, au răsărit sau încep sâ răsa
O expresie grăitoare a ni 18.5 la sută faţă de anii 1961 lizat exemplar ţii producţiei, sporirii eficien şoară partidul nostru pentru rea partidului şi statului pri Ostrov. Brad, Ţebea, Peştişu ră — aceasta fiind o garan
velului la cnre am ajuns o 1965, reprezentînd 12,68 mili In primele patru luni s-a ţei economice Una din trăsă stimularea schimburilor eco vind îmbunătăţirea organiză Mare, Teliuc etc. — unităţi ţie a obţinerii dc producţii
constituie faptul că producţia oane lei S-au construit şi pus realizat peste plan o produc nomice şi cultural-ştiinţifice rii şi retribuirii muncii, in unde semănatul porumbului superioare.
industrială a anului ‘1930 s-a în funcţiune obiective econo ţie industrială în valoare de turile cele mai importante ca reciproc avantajoase cu toa troducerea noului sistem de s-a efectuat în limitele peri După terminarea însămîn-
realizat în 1970 în numai 16 mice de importanţă deosebi peste 110 milioane Ici. cu 70 re. esenţiolmente, caracteri te statele lumii, pentru în plată pentru membrii coope oadei optime, cu eperativita- ţârilor, se impune atenţiei
zile în metalurgia feroasă, în tă pentru economia naţională milioane lei mai mult decît zează noul plan cincinal este sănătoşirea climatului inter ratori prin aplicarea acordu te şi la un nivel agrotehnic lucrătorilor de pe ogoare con
18 zile la construcţia de ma cum sînt : furnalul nr 8. no angajamentul luat. In fruntea naţional, stingerea focarelor lui global. Rezultatul tuturor superior Dînd dovadă de centrarea eforturilor la exe
şini. în 6 zile la energia elec ua oţelârîe electrică, lamino întreprinderilor care realizea asigurarea în continuare a u de încordare şi război, solu acestor măsuri, al interesu multă dăruire, de o înaltă cutarea lucrărilor de întreţi
trică şi In circa 5 zile la In rul blumlng de „I 300", o no ză constant depăşiri se află nui înalt ritm de creştere e- ţionarea pe cale paşnică a lui şi răspunderii manifesta responsabilitate şi probitate nere a culturilor, folosirea
problemelor litigioase, întă te de lucrătorii ogoarelor fa profesională, mecanizatorii întregului potenţial uman şi
rirea securităţii internaţiona ţă de soarta recoltei se con s-au situat la înălţimea sar a mijloacelor mecanice la
le, pentru victoria cauzei ge cretizează, pe de o parte, în cinilor ce le-au fost încredin efectuarea plivitului şî a pra-
nerale a păcii şi progresului efectuarea la timp a însâ- ţate. Gheorghe Doru, Ion şUelor. Succesul acţiunilor
social. mînţărilor, iar pe de alta, în Lăscoi, Mitucâ Victorian, Pe respective este hotărît în mod
Avem toate temeiurile sâ calitatea ireproşabilă a lucră tro Evi. Eronim Bora, Leon- nemijlocit de modul cum or
privim încrezători viitorul în rilor executate. tin Mihai, Petru Florea, Tra- ganizaţiile de partid, consi
toată măreţia Iul, cu tot ce Se poate aprecia ca pozitiv ian Marcu — sâ amintim doar liile populare, conducerile u-
poate aduce el pentru bună faptul că patul germinativ s-a clteva nume — sînt o parte nitâţilor agricole şi cadrele
starea şi fericirea harnicului pregătit în cele mai bune din sutele de mecanizatori tehnice se vor preocupa în
nostru popor — a spus în condiţii pe majoritatea supra care au muncit fără preget, continuare de mobilizarea la
încheiere primul secretar. feţelor cultivate în primăva dîn zori şi pînă în seară, re muncâ a tuturor cooperatori
Acum, cînd sărbătorim o ju ră, că la însâmînţare s-au fo nunţând chiar şi Ia zilele de lor şî a mecanizatorilor pen
mătate de secol de glorioasă losit seminţe din soiurile şi sărbătoare, pentru o-şi adu tru aplicarea cu stricteţe a
existenţă a partidului, am a hibrizii cei mai productivi, ce o contribuţie cît mai pre complexului de măsuri agro
juns sâ vedem România, aşa îar pentru cultura porumbu ţioasă la sporirea rodniciei tehnice menilc sâ contribuie
cum dorea sâ o vadă cu multe lui s-au administrat, în ogoarelor, la consolidarea e- la sporirea recoltei, la reali
decenii In urmă marele nos C A P. şi I.AS., ierbicide pe conomicâ a unităţilor coope zarea în mod exemplar a
tru revoluţionar Nicolae Bâl- aproape 6 000 de hectare, re ratiste deservite. O expresie
cescu — o ţară înfloritoare prezentînd peste 35 ia sută prevederilor planului de pro
presărată de-a lungul şi de-a din suprafaţa repartizată a vie a hotârîriî şi abnegaţiei ducţie al fiecărei unităţi a
latul cu edificii măreţe, rea cestei plante. F.xislâ asigura cu care s-a lucrat pînă acum gricole.
lizate de un popor harnic şi te, aşadar, premise ca de pe
talentat în sufletul căruia fiecare hectar sâ se obţină
domneşte puternic ardoarea producţii sporite, care sâ re
de a înainta mereu spre flecte gradul actual de dez
culmi mai însorite, de a trâi voltare a bazei tehnico-mate-
în pace şi libertate, deplin riale a agriculturii şi sâ sa Noi instalaţii energetice |
stâpîn pe destinele sale. tisfacă cerinţele de produse
agroalimentare ale economi
Oamenii muncii de pe pla Constructorii energcticieni aparţinînd întreprind. I
iurile Hunedoarei socialiste, ei şi ale populaţiei. rli de reţele electrice Deva au finalizat lucrările la i
mobilizaţi activ dc organiza In privinţa executării însâ- cea de-a treia legătură, prin celulă proprie, a ( cnlra- I
ţia noastră judeţeană, umăr mînţărilor, în condiţii agro Ici termoelectrice Mintia, cu staţia principală dc co- |
la umâr cu toţi cei ce mun tehnice superioare. îndeosebi nexiuni de 220/110 kilovolţi de la Pcştiş. Aceasta !
cesc pe cuprinsul patriei noas la cultura porumbului, s-au creează condiţii optime de furnizare în sistemul c- \
tre dragi strîns uniţi în ju evidenţiat succesele înregis nergetic naţional a curentului electric prudus la ma- I
rul Partidului Comunist Ro trate de cooperativele agrico rea centrală de pe Mureş şi asigură creşterea siguran- i
mân, al Comitetului său Cen le din cadrul consiliilor inter- ţeî în alimentarea cu energie electrică a unităţilor in- ;
tral, al mult stimatului nostru cooperatiste din Deva, Sime dustrialc din municipiul Hunedoara şi din alfe părţi •
secretar general, tovarăşul ria. Geoagiu şi Toteşti, pre ale ţării. :
S-a îmbunătăţit alimentarea cu energie clccfrică a j
Nicolae Ceauşescu. vor obţi cum şi realizările lucrătorilor
minelor Vulcan, Paroşeni şi Aninoasa p r e c u m şi a ;
ne noi şi remarcabile succese de la LAS. Haţeg, care au oraşului Vulcan prin punerea in funMiune. mi acest !
pe drumul progresului gene încheiat primele pe judeţ centru, a unui transformator de 10 MVA, dc 35/6 \
ral. al înfloririi multilaterale campania însâmînţărilor de kiluKulţi. j
a naţiunii noastre socialiste. primăvară. Se cuvine, de a-