Page 17 - Drumul_socialismului_1971_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE U N I Ţ I - V A »

ANUL XXIII. Nr. 5 077 JOI 6 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI

Comunistul Tiberîu Sirca, PRIMIRI LA TOVARĂŞUL
prim-maijtru oţelar, se nu­ I N T E R V I U L
mără printre personalităţile
de frunte ale Hunedoarei si­
derurgice. De 20 de ani, el MICDLAE CEAUŞESCU
este o prezenţă prestigioasă acordat de preşedintele Consiliului de Stat
pe platformele marilor cup­
toare, aducînd prin compe­
tenţa şi responsabilitatea sa al Republicii Sncialiste România,
profesională, prin pasiunea şi to v a ră ş ii G y o rg y  c z e l
conştiinciozitatea in muncă,
o preţioasă contribuţie la NICOLAE CEAUŞESCU, Televiziunii norvegiene
sporirea producţiei de me­ si Z o lta n K o m o c s in
tal. t
Foto : V. ONOIU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Muncitoresc Socialist Ungar, După cum s-a anunţat, tovarăşul Nicolac Ceauşescu a publicii Democrate Germane
secretar general al Partidu­ dintre Republica Socialistă primit pc ziaristul Johann Otlo Jahansen, şeful secţiei exter­ şi Republicii Federale a Ger­
lui Comunist Român, a primit România şi Republica Popu­ ne a Televiziunii norvegiene. maniei şi între Republica
ieri pe tovarăşii Gyorgy Aczel lară Ungară, exprimîndu-se, Miercuri seara, Televiziunea norvegiană a difuzat in­ Socialistă Cehoslovacă şi Re­
Temelia de monolit Formalii hune­ şi Zoltan Komocsin, membri a dezvolta şi diversifica în terviul. publica Federală a Germa­
totodată, dorinţa comună de
ai Biroului Politic, secretari
niei sînt paşi pozitivi. De alt­
ai CC. al P.M.S.U., care
se
află Jntr-o vizită de prietenie continuare cooperarea ro- întrebare : e conferinţă a tuturor state­ fel, după părerea mea. aceas­
mâno-ungarâ pe toate planu­
pe
ta este singura politică
preşedinte.
dorene premiafe In ţara noastră. rile de activitate, de a extin­ constatat vreun progres ati lor de pe continent sâ ducă care o poate duce un guvern
Domnule
în
la realizarea unei înţelegeri
a orînduirii la concursul tovarăşii Manea Mânescu şi de contactele şi schimbul de activitatea de pregătire a rea forţei sau la ameninţa­ al Republicii Federale a Ger­
La
primire au participat
privind j-enunţarea la folosi­
două
experienţă între cele
maniei. dacă doreşte să con­
conferinţei pentru securitatea
Paul Niculescu-Mizil, membri
partide, între instituţiile de
tribuie la pacea şi securita­
artiştilor amatori
rea cu forţa în relaţiile din­
ai
aî Comitetului Executiv,
timp.
tre
state. In acelaşi
trebui întreprins pentru a se
Prezidiului Permanent, secre­ stat şi organizaţiile obşteşti europeană ? Dacă nu, ce ar considerăm că o conferinţă tea în Europa.
A­
din România şi Ungaria.
întrebare :
„Omagiu
ieşi din impas ?
noastre socialiste partidului" Vlad. membru supleant al C.C. lor poporului român şi popo­ Consider că în direcţia pre­ europeană va trebui să des­ tră situaţia din Orientul A­
tari ai C C. al P.C.R., Vasile
corespunde interese­
ceasta
Cum apreciaţi dumneavoas­
Răspuns ;
chidă căile spre o mai bună
al P.C.R., şef dc secţie la C C.
rului ungar,- serveşte întăririi
al P.C.R., precum şi Laszlo unităţii ţărilor socialiste, a gătirii conferinţei europene cooperare economică, tehnico- propiat ? Pot ţările mici eu­
In sala Ansam blului artistic s-au făcut unii paşi pozitivi, ştiinţificâ şi culturală între ropene. câ România şi ţările
..Rapsodia R om âni* din C a­ Perjesi, adjunct de şef de sec­ partidelor comuniste şi mun­ în primul rînd prin aceea că nordice, să joace un rol mai
pitali, a avut loc m iercuri ţie la C.C. al P.M.S.U. citoreşti, cauzei păcii între toate statele continentului
festivitatea de prem iere a for­ A fost prezent ambasadorul popoare. s-a ajuns la un consens pri­ nostru. activ în Orientul Apropiat ?
maţiilor muzlcal-corcgraficc vind participanţii la această în trebare: Răspuns :
AUREL BULGĂREA, participante ia finala celui RP. Ungare la Bucureşti, De asemen€a, în cursul conferinţă şi. în al doilea Pot ţările mici — şi este Tn Orientul Apropiat con­
secretar al Comitetului judeţean de-al 10-lea Concurs rep ubli­ Perene Martin. convorbirii s-a făcut un rînd, prin faptul că ’s-aa e­ necesar — ca ele să joace un tinuă sâ se menţină o situa­
can al artiştilor am atori de
Hunedoara al P. C. R. la oraşe şi sate, Intitulat „O- In cadrul convorbirii, care schimb de păreri asupra u­ mis o serie de propuneri cu rol mai important în politica ţie încordată, cu toate câ s-au
maglu partidului* — arapi A a avut loc cu acest prilej, nor probleme internaţionale obţinut anumiţi paşi în direc­
m anifestare artistic* desfăşu­ s-a relevat cu satisfacţie evo­ privire la ordinea ei de zi. internaţională ?
ra LA In cinstea sem icentena­ actuale. Nu aş putea vorbi de un Răspuns: ţia unor soluţionări a pro­
rului Partidului Comunist Ro­ luţia pozitivă a relaţiilor de întrevederea s-n desfăşurat blemelor care există în aceas­
mân. prietenie şi colaborare multi­ impas în pregătirea conferin­ In situaţia internaţională
Marx şi Engels, descope­ In întregul parcurs de edi­ Juriul a atribuit prem ii şl laterală dintre Partidul Co­ într-o atmosferă caldă. to­ ţei, deşi există o oarecare în- de astăzi, ţările mici şi mij­ tă zonă a lumii. După păre­
rind legile de dezvoltare a ficare a noii SQCÎetâţi s-a iillu) dc laureat al celui dc-al munist Român şi Partidul vărăşească. tîrziere în desfăşurarea pre­ locii pot, după părerea mea. rea mea, este necesar sâ se
societăţii, au demonstrat ne­ afirmat tot mai activ rolul 10-lea Concurs artistic re p u ­ gătirilor. Consider că ar fi sâ aibă un rol important în depună eforturi susţinute
blican unul m are n u m âr dc
cesitatea şi inevitabilitatea hotârîtor al clasei muncitoa­ l'ormafil şi interpreţi din ca­ necesar să se renunţe la une­ viaţa internaţională. De alt­ pentru o rezolvare a con­
pieirîi onnduirii capitaliste re. forţa socială conducătoa­ drul căm inelor culturale, sin ­ a m b a s a d o ru l R e p u b lic ii le condiţii cum este, de fel. astăzi nu se maî poate flictului din Orientul Apro­
dicatelor, cooperativelor m e ş­
şi instaurarea socialismului, re a societăţii, care a dina­ teşugăreşti, cluburilor şi ca­ exemplu, cererea de a se so­ concepe soluţionarea proble­ piat în spiritul rezoluţiei Con­
subliniind cu multă putere mizat întregul proces de dez­ selor dc culturâ. luţiona în prealabil problema melor care preocupă întreaga siliului dc Securitate din no­
de convingere că groparul voltare economică şi soeîal- Form aţiile din Judelui n o s­ D e m o c ra te G e rm a n e Berlinului, şi să se treacă cît omenire fără participarea tu­ iembrie 1967.
tru au
vechii orinduiri şi în acelaşi eulturală. Clasa cea mai îna­ prem ii : primit urm ătoarele mai neînlîrziat la realizarea turor naţiunilor lumii, fie ele România nu-şi propune sâ
timp constructorul orînduirii intată, singura clasă consec­ • MARELE PREMIU Şl T I­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mane la Bucureşti, la cere­ unor întîlniri pregătitoare, mari sau mici. aibă un anumit rol în soluţio­
noi. socialiste, poate fi nu­ vent revoluţionară în orân­ TLUL DE LAUREAT : secretar general al Partidului rea acestuia. cu participarea tuturor sta­ întrebare : narea acestor probleme. Con­
mai proletariatul, organizat şi duirea capitalistă, este prole­ F orm a|ia dc dansuri p o p u ­ La convorbirea care s-a telor interesate. A avut loc vreo modifica­ sider însă că prin poziţia sa,
condus de partidul său revo­ tariatul, el fiind lipsit de lare a sindicalului C om bina­ Comunist Român, preşedinte­ desfăşurat într-o atmosferă întrebare: re în principiile binecunoscu­ de a milita pentru soluţiona­
luţionar. Fundamentînd teo­ mijloace de producţie, şi ne- tului siderurgic Hunedoara. le Consiliului de Stat, a pri­ tovărăşească a participat to­ Ce aşteaptă România de te ale României cu privire Ia rea conflictului pe cale po­
retic rolul istoric al proleta­ dispunînd decît de forţa sa de • PREMIUL I SI TITLUL mit, miercuri. 5 mai a.c., pe varăşul Paul Niculescu-Mizil, la conferinţa pentru securita­ suveranitate şi independenţă litică. poate. împreună cu
riatului, întemeietorii socia­ muncă. Prin însăşi natura DE LAUREAT: membru al Comitetului Exe­ tea europeană ? naţională sau aceste principii alte state, sâ joace un rol
lismului ştiinţific au arătat sa. proletariatul este legat de Grupul coregrafic al Clubu­ dr. Hans Voss. ambasador cutiv, al Prezidiului Perma­ Răspuns : au rămas neschimbate ? pozitiv în sensul stimulării
că. pentru a-şi puica înde­ cea maî înaintată formă de lui sindicatelor din Deva. extraordinar şi plenipotenţiar nent. secretar al C.C. al România, ca şi alte sla- Răspuns: ţărilor care se pronunţă pen­
plini misiunea istorică, clasa producţie, de marea indus­ al Republicii Democrate Ger- P.C.R. te europene, aşteaptă ca România a aşezat întot­ tru această soloţie politică.
muncitoare trebuie să aibă de trie. Lenîn numea fabrica deauna şi aşează şi astăzi la In acest context, apreciez câ
partea sa masele largi nepro­ .şcoala grea, dar singura se­ baza relaţiilor sale cu toate ţările mici eoropene trebuie
letare ale celor ce muncesc rioasă şi trainică" In acelaşi statele lumii principiile ega­ sâ militeze cu fermitate pen­
şi în primul rînd ţărănimea. timp. clasa muncitoare este lităţii în drepturi, respectului tru a determina ca şi Israelul
Lui Lenîn i-a revenit me­ purtătoarea unui mod de pro­ suveranităţii şi independen­ să ducă o politică mai realis­
ritul istoric de a fi dezvoltat ducţie nou, superior — modul ţei naţionale, care constituie tă şi sâ vină în întîmpînarca
mai departe această învăţă­ de producţie socialist. De ace­ în lumea de astăzi calea si­ acelor propuneri care sînt în­
tură. elaborînd multilateral ea. interesele de clasă ale gură a unei colaborări multi­ dreptate spre o soluţionare a
problema alianţei nnmcito- proletariatului sînt în depli­ laterale între state. acestui conflict.
it?şli-ţărăncşti. în condiţiile nă concordanţă cu cerinţele întrebare : întrebare :
imperialismului, atît în revo­ de dezvoltare ale societăţii. Cum apreciaţi dumneavoas­ Cum apreciaţi viitorul re­
luţia burghczo-democralicâ, Datorită tocmai acestor tră­ tră politica răsăriteană a lui laţiilor economice ale Româ­
cît şi în revoluţia socialistă. sături ce-i sînt specifice şi Brandt ? niei cu celelalte ţări ?
..Problema fundamentală şi care-1 deosebesc de toate ce­ Răspuns : Răspuns:
rea mai esenţială — arăta lelalte clase ale societăţilor Consider câ politica guver­ După cum se ştie. România
Lcnin — este atitudinea cla­ precedente, proletariatul poa­ nului prezidat dc cancelarul se pronunţă pentru dezvolta­
sei muncitoare faţă de ţără­ te şi trebuie să devină con­ Brnndt. de a merge pe calea rea largă a relaţiilor economi­
nime. este alianţa dintre cla­ ducătorul firesc. hegemonul rezolvării problemelor cu ţă­ ce. tehnico-ştlinţifice cu toate
sa muncitoare şi ţărănime, luptei tuturor celor asupriţi rile socialiste. îndeosebi Tra­ statele lumii. Avînd în vede­
este priceperea muncitorilor tatul dintre Uniunea Sovieti­ re programul de dezvoltare a
înaintaţi care au trecut prin şi exploataţi. că şi Republica Federală a economiei româneşti, apreciez
şcoala îndelungată, grea. dar Aşezînd la baza activităţii Germaniei, dintre Republica câ există o perspectivă bună
şi folositoare a marii fabrici, sale teoria marxist-leninistâ. Populară Polonă şi Republica pentru un progres în viitor al
relaţiilor economice ale Româ­
priceperea lor de a organiza Partidul Comunist Român a Federală o Germanici, cît şi niei cu alte state, inclusiv cn
tratativele care au loc între
treaba în aşa fel încit să n- înţeles — încă de la consti­ reprezentanţii guvernului Re­ Norvegia.
Iragâ de partea lor masa ţă­ tuirea sa — necesitatea apli­
ranilor oprimaţi de capitalism, cării în mori creator a aces­
de moşieri, apăsaţi de vechea teia corespunzător particula­
lor gospodărie săracă, mize­ rităţilor din fiecare ţară. ..Te­ In marea întrecere închm tă
ră. pentru a le arăta că nu­ oria marxist-leninistâ care ne
mai in această alianţă cu
muncitorii stă izbăvirea ţără­ semicentenarului partidului
nimii dc sub jugul secular al O orâ de chimie in spaţiosul laborator al liceului din Vulcan. Foto : ŞTEFAN NEMECEK
moşierilor şi capitaliştilor'* 1 * * 4.
8 Mai 1971, RITMURI Şl COTE
R IT M U L F R E N E T IC A L ÎN N O IR IL O R sărbătorirea ÎNALTE PE
semicentenarului
Cu o lună în urmă, fn tru roman, Germisara (de nefasta şi cei 4 copii din — Sint de la staţiunea şi centrul de semiindustria-
paginile ziarului era con­ la Cigmău). în preajma ve­ Mcrmezeu l-am adus mai experimentală hor tivili cola, lizarea fructelor de unde Alături dc colectivele in­ la lotul de izolaţii. Cu rea­
semnată o nouă explozie de chilor Icrmc romane, azi aproajie dc şcoli că Ic pla­ cu siguranţă. pornesc anual peste 200 va­ Partidului dustriale, constructorii din lizări demne dc consemnat
lumină declanşată simultan căutată staţiune balneocli­ ce să înveţe şi acum, cînd. — De acolo, dar au pus şi goane de verdeţuri conser­ judeţul no.slru fac in aceste sc prezintă la marca .sărbă­
in citcva sale de munte ale materică, în această feerică au crescut, au toţi note bu­ la cooperativă din toate. vate. Aproape 200 dc anga­ Comunist Român, zile bilanţul rodniciei mun­ toare şi constructorii de la
judeţului Se înscriau, in a- regiune înconjurată dc pă­ ne. nr spunea, zilele tre­ — Salariile de la intrarea jaţi pregătesc in sezon spana­ cii lor închinate marii săr­ I C.5. Hunedoara, I.C.F. De­
cca zi dc aprilie, in şirul duri. livezi, vii şi cîmpii. cute. Aurel Herţa din Geoa- in sat erau ale staţiunii ? cul, fasolea, legumele — pre­ bători a aniversării semi- va. Şantierul hidro Valea
celor peste. S0 la sută sate oamenii, mituiri dc timpuri­ giu. Ne-am făcut de atunci — Nu. tot ale cooperati­ lungirea verii in oraşe Dai' zi neiucrătoare l centenarului partidului. Oa- Jiului şi Trustul dc con­
h unedorrne electrificate. le contemporane, constru­ şi casă nouă, cu rînd, lot vei. Salata am vindul-o de­ legătura cu oraşele, cu in­ menii schelelor, cci care strucţii Deva.
| Homorodul şi Vălenii, sin- dustria judeţului e şi mai Consiliul de Miniştri a sta­ I Eforturile constructorilor,
„ înalţă obiectivele industria-
aurele din cele. 11 sate ale strinsă prin înşişi oamenii Ic şi social-culturalc nutresc conjugate cu cele ale bene­
ziua aniversării semicentena­ I
comunei Gcoagiu în care comunei, care zi de zi pă­ bilit, printr-o hotărîre, ea satisfacţia obţinerii unor ficiarilor au determinat rea­
pin ăi al unei nu se aprinsese, răsesc această vatră a ocu­ realizări dc seamă In cele
becul şi nO))file se ine.âpa­ paţiilor tradiţionale pentru rului Partidului Comunist lizări de prestigiu în mate­
tinau să răminu mai lungi a scormoni şi aţiţa■ focul Român, 8 Mai 1971, sâ fie zi 4 tuni de întrecere, colecti­ rializarea investiţiilor din
decît aiurea. Momentul a- nestins al viguroasei indus­ neiucrătoare. vele celor 15 unităţi dc con- primul an al actualului cin­
tit de aşteptat, de pregătit iesc Înalţă şcoli, cămine pentru copii că sc ridică şi ja şi am semănat alte legu­ trii hunedorene la Călan, Hotârîrea nu se aplică u- strucţii-montaj din judeţ au cinal. In judeţ, pe 4 luni.
dc localnici fusese intim pi- culturale, dispensare. ma­ să simtă mina de gospo­ me acum. Hunedoara. Simeria, in pu­ mtâţilor productive în care îndeplinit planul de produc­ s-au executat investiţii in
nnfc cum se cuvine cu pa­ gazine moderne. deschid dar". Luaţi cu vorba am a­ Armonia reliefului, dul­ ternice centre economice. se desfăşoară proces continuu ţie în proporţie de lOfi la valoare dc aproape 700 mi­
hare pline ca bucuria ace­ drumuri. Îşi clădesc case, juns şi în faţa casei încă ceaţa climei, hărnicia oa­ Mai mult dc jumătate din de muncă. în agricultură, in sulă, cxcculind un volum dc lioane lei, valoare ce cores­
lor clipe. ..Sc făcuse unu alăturind impunătoarelor netencuită pe dinafară dar menilor s-au intîlnit în ho­ populaţia comunei se scurge unităţile comerciale, de trans­ lucrări dc construcţii-inon- punde unui procent de 32,3
noaptea, povesteşte un ho- Unii arhitecturale bogăţia împrejmuită cu gard de fier, tarele comunei dind local­ zilnic spre oraşe aducind a- porturi publice şî alte unităţi taj în valoare dc aproape la sută din planul anual In
morodcan, şi oamenii erau interioarelor. Si cînd sc o- casă solidă ..să le placă co­ nicilor îndeletniciri mulţi- poi in comună ciştigurilc de deservire a populaţiei, •tio milioane lei. această perioadă s-au pus în
lot pe străzi, indcm nindu-se prcsc să-şi numere realiză­ piilor cînd vor fi mari". jilc. adăugind ocupaţiilor urbanizării, civilizaţiei, cîş- Datele de bilanţ arată că funcţiune fonduri fixe în
fa vorbă şi despărţindu-sr rile intUncsc peste 1 500 ca­ îndemnul adresat trecă­ tradiţionale sămînţa fertili­ liguri transcrise in aspec­ precum şi tuturor locurilor în fruntea întrecerii se si­ valoare dc peste 300 milioa­
cu greu. Trecuse bine de sc noi, peste 700 de locuri torului. de a poposi mai zatoare a noului. tul tot mai modern. mai de muncă unde angajaţii, tuează constructorii, inonto- ne lei.
miezul nopţii, dar .sali/î r- in căminele culturale, 10 mult în comund, c justificat La Geoapiji-saf. Grlmar. prosper al satelor. $i tot prin natura serviciului, nu au rii şi izolatorii dc la Mintia, Cele mai valoroase rezul­
ra in picioare ..Hai vecine. şcoli generale, un liceu a­ pe deplin de lot ceea ce au la Vlaicu Ori Cigmău. pe din acest continuu schimb ziua de duminică stabilită ca care dau bătălia pentru a tate Ic-a obţinut întreprin­
Jlalşan. să mai stă m !"— au­ gricol cu peste 200 de elevi. realizat aici localnicii. $i pa mint urile cooperaţi vizat», al satului cu oraşul, al in­ zi de repaus. finaliza. înainte dc termen derea clectrocentralc Deva.
zeai peste gard sătenii ..fă- A grădiniţe, un cămin de. bălrinica oprită in bătaia la fermele zootehnice, vili- terferenţei, al inteligenţei Ministerele, celelalte orga­ în acest an uriaşa termo­ care a realizat 45,8 la sută
rindu-şi cura)" la tăiatul hătrini unde işi găsesc li­ soarelui de primăvară să pomicole, legumicole ori de proaspete a tinerilor dc ne centrale şi comitetele exe­ centrală. Organizarea desă- din planul anual, asigurînd
nopţii rare nină mai ieri ii niştea senectuţii aproape admire din poarta casei seminţe priceperea specia­ aici. se ridică numărul ma­ cutive ale consiliilor popu­ vîrşitâ a muncii, experien­
dononase Si. după nici o 100 de vîrstniei, pesln 12 500 coasta înflorită cu soiuri a­ listului sc alătură mijloace­ re dc muncitori cu înaltă lare vor stabili programul ţa şi priceperea au asigurat condiţii optime ca grupul e-
lună de In primul bec a­ volume deschise urmaşilor lese de vii. cu pomi de loa- lor mecanizate de. muncă calificare, de tehnicieni, în­ unităţilor care vor asigura realizarea unor ritmuri înal- nergctic nr. 4 să fie pus în
prins aici, ŞO de familii şi-au luministului de la Cigmău. " te felurile aduce in senină­ introduse aici Si experien­ văţători, ingineri, profesori, deservirea populaţiei în ziua f te de execuţie şi substanţia- funcţiune înainte dc termen.
cumpărat televizoare, intr-o Si tot aici, pe mănoasele tatea privirii o mulţumire, ţa cişligată dc cri peste 200 medici, unii întorşi în co­ de 8 Mai 1971. | le devansări de termene la Cu procente dc 33,1 la sută
adevărată competiţie a e­ plaiuri, dc unde, cu ani in adîncă pe care ţi-o trans­ de. angajaţi ai staţiunii ex­ mună. alţii ducînd moi de­ şi respectiv 32,4 la sută se
mancipării. a sincronizării urmă. işi profila silueta în­ mite cu uşurinţă ..Nici nu perimentale contribuie de­ parte şi prin sclipirile m in­ Ministerul învăţământului grupul nr. 4. Expresia rit­ prezintă Centrala cărbunelui
satelor la ritmul frenetic al drăzneaţă premierul ama- s-au scuturat bine cireşii sigur la ren urnele bazinului ţii lor vestea hărniciei şi comunică : Simbâtâ, 8 mai murilor înalte o dă şi fap­ Petroşani şi Combinatul si­
înnoirilor comunei. ţiei româneşti, oamenii co­ şi piuă rugineşte deolul la pomicol al comunei, al vi­ rodniciei meleagurilor na­ p.c., se suspendă in întreaga tul că numai în 4 luni s-a derurgic Hunedoara, în timp
Fiindcă nici. Ia confluen­ boară din munte spre aşe­ noi găseşti poame de toate ilor de aici. tale. ţară cursurile şi activităţile realizat din planul anual ce Consiliul popular jude­
ţa Gcoagiului cu Mureşul, zări eu învăţătură şi ştiin­ felurile şi struguri, cît pru­ Tot un ciştig al anilor, ni practice în şcolile şi unităţi­ 36,1 la sută la Energocon- ţean a realizat 35,7 Ia sută
la temeliile băl rinului cas- ţă. „Am venit în 1963, cu na, vineţi şi parfumaţi", modernizării il reprezintă I. LASCU strucţia, 48,1 la sută la E-
le de învuţâm'mt de toate nergomontaj şi 57,3 la sută din planul anual.
1 — gradelft.