Page 18 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUL SOCIALISMULUI O NA 5 077 • JOI 6 MAI 197ţ

m m sTMi mmmmmm FOTCGRIFIi PRIVIND ACTIVITATEA PARTIDULUI

st mi m m m lui pmiduiui ÎN INSURECŢIA ARMATA DIN 1944

R e c u n o ş t l n ţ ă Evocări

Lupeniul a inspirat tine­
După ce ou strlns tn jurnalul de ac­ guincioşi, am participat cu munca noos- rilor — în această perioadă
tivităţi pioniereşti un bogat palmares de tră modestă, dar dăruită din inimi cu­ de impresionante evocări din
manifestări, prin care au ţinut să tnttm- rate, la lucrările de extindere a şcolii in lupta partidului — rememo­
pine sărbătoarea cea mare a partidului care tnvăţăm, la amenajarea lotului şco­ rarea unor pagini de ade­
de la 8 Mai, purtătorii cravatelor roşii din lar, am muncit pe ogoarele cooperativelor vărat eroism din munca şi
unitatea de pionieri de la Şcoala gene­ agricole de producţie pentru a ajuta pă­ activitatea comuniştilor. 1 500
rală din Sintandrei şi-au delegat, ieri di­ rinţii să sporească rodnicia pămintului, de elevi s-au întîlnlt cu to­
mineaţă, reprezentanţii, la Comitetul o- ne-am tnttlnit cu activişti de partid şi varăşul Aron Cristea, vechi
răşenesc de partid Simeria. de stat care ne-au vorbit despre minu­
,.Ne străduim să răspundem acestei natul nostru partid, despre lupta lui e­ militant al partidului nos­
griji — au spus copiii — prin învăţă­ roică dusă pentru fericirea noastră, a tru, care a evocat in cuvin­
tură şi comportare, vrem ca prin tot ce tuturor celor mari şi mici de pe tntrcg te pline de căldură clipele
facem să ne dovedim fii demni ai aces­ cuprinsul ţării". intense din acel august 1929.
tui minunat anotimp fn care creştem. Am care s-a înscris pentru ve­
fost, fa aceste zile premergătoare sărbă­ Prof. MARIA MORARU cie în Istoria mişcării revo­
torii partidului, mai harnici şl mat slr- Sintandrei luţionare din România. In-
cârcatâ de semnificaţii a fost
şi tntîlnirea pe care .150 de
Simpozion „Ziua fa e ziua noastră" tineri de la exploatarea mi­
nieră din localitate au a­
vut-o cu tovarăşul Vilhelm
Pline de învăţăminte şl cu O vibrantă manifestare de vers. clnt şl joc, un Imn de Neag, prim-secretar al comi­
adînc ecou partinic sînt ma­ înălţătoare slavă a fost spectacolul „Ziua ta e ziua noastră", tetului orăşenesc de partid,
nifestările prilejuite de mă­ adus de artiştii hunedoreni la adunarea festivă din Jude­ primarul oraşului, şi cu to­
reţul jubileu al partidului. ţul nostru, consacrată aniversării semicentenarului Parti­ varăşul Wiliam Suder, mem­
Aşa a fost şi simpozionul dului Comunist Romfln, Stihuri încărcate de măreţia eve­ bru de partid din ilegalita­
organizat Ia liceul nostru, cu nimentului — evocind drumul de lupte, de Jertfe şi vic­ te. Intilnirea a prilejuit ti­
tema „50 de ani de luptă şl torii al aceluia ce s-a născut din popor şi pentru popor, nerilor muncitori şl inte­ Demonstraţia din Capitalâ pentru sprijinirea guvernului Groza.
înfăptuiri a Partidului Co­ caro din prima zl s-a anunţ ut, şl a fost, ziditor de istorie lectuali o cunoaştere a ce­
munist Român* In cadrul şi tară — au susţinut armonios întregul spectacol. lor mal importante momen­
căruia tovarăşul Eugen A­ Versurile ce aduceau elogiu partidului şi patriei căpătau te din lupta partidului, din
vram, secretar al Comitetu­ forţă prin piesele muzicale „Glorios partid" (de Mircea anii grei ai Ilegalităţii, dar
lui municipal Hunedoara al Neagu). „Trăiască Republica Socialistă România" (Th. Bra- şi un tablou viu al subtera­
P.C.R. a făcut o amplă şi tu). „Republică, măreaţă vatră" (I. Chirescu), „Tricolorul" nului minei Lupeni şl al o­
documentată expunere pri­ (I. Brăteanu). interpretate de formaţia corală a căminului raşului ce-şi înscrie viguroa­
vind activitatea partidului, cultural din Dobra, iar stihurile ce vorbeau de viata nouă, se realizări în cartea pre­
punctînd cele mal semnifi­ statornicită sub flamura de purpură pe această străbună zentului.
cative pagini de luptă şl e­ vatră hunedoreană, erau susţinute de şiraguri de cintece Un alt concurs cu largă
şl Jocuri populare. Fie că le-au dăruit soliştii vocali Octa-
roism. audienţă în rlndul elevilor
via Igna. Viorica Cordoş 6au Craia Blaj şi orchestra „Haţe- a fost cel cu titlul „50 de
Simpozionul a prilejuit şl
gana" din Hunedoara, fie că le-au adus grupul vocal al ani de luptă şi mârete în­
o amplă frescă a realizărilor liceului pedagogic prin armonioasele prelucrări muzicale ale făptuiri ale poporului sub
înscrise de oamenii muncii profesorului Ion Munteanu, grupul de dansatori ai Clubului conducerea P.C.R " la care
din judeţul Hunedoara în sindicatelor din Deva prin acea „Feciorească" sau formaţia au fost antrenaţi peste 1 500
de dansuri maghiare a liceului nr. 2 prlntr-un reuşit cear- de elevi. CLştlgâtoril la fa­
cincinalul 1965-1970, prezen­
daş. cintecele şl Jocurile au fost o caldă manifestare de fru­ zele pe şcoli s-au prezentat
tată de tovarăşul Dumitru mos, de entuziasm şl bucurie. Iar sulta de dansuri hunedo- la etapele municipală şi ju­
Julea, secretarul Comitetului rene — revelaţia spectacolului — care a cules la scenă deţeană cu o comportare
comunal de partid Ghelar. deschisă aplauzele publicului, a ridicat şl mal mult presti­ bună şi foarte bună.
giul ciştlgat de (formaţiile de dansuri ale clubului „Side- VALERIU COANDRAŞ
Elev MARINICA POTOP rurgistul" şl Şcolii generale nr. 8 din Hunedoara (instruc­ secretar al Comitetului
Liceul Ghelar tor maestrul coregraf Valeriu Erzianu). orâşenesc ol U.T.C. Lupeni

Insurecţia armată din Capitală în 1944. In fotografie ;
pa
controlul făcut maşinilor de către
formaţiunile de luptă
I n acest climat o­ Cu inima, cu gindul, cu fapta Hunedoara. T.AP.L. şl spi­ Irioticâ.
cu
magial
profun­
fazele
tal, cîştlgâtoare la
de semnificaţii pa­ interlntreprlnderi, 6-au în­
triotice, tinerii din Hune­ trecut în cunoaşterea celor
doara — siderurgişti, con­ de pe meleagnrlle hunedore- an avut. astfel, prilejul să ma! semnificative pagini
structori, intelectuali, elevi ne, în cele cind decenii de retrăiască momente de in­ din lupta partidului. Locul
-- au spus prezent, cu entu­ luptă sub flamură de partid. tensitate politică aduse prin I a fost cîştigat de repre­
ziasmul ce-i caracterizează, 250 de tineri constructori Imagini autentice prin peli­ zentanţii combinatului side­
la numeroasele manifestări s-au întîlnit cu tovarăşul culele .Setea", „Străinul*. rurgic, locul M l-a ocupat
organizate sub egida comi­ Gheorghe Ordeanu, secretar .Ceru! începe la etajul III* echipajul T.A P L , Iar locul
tetului municipal al U.T.C. al comitetului municipal şl alte realizări ale cine­ III a revenit reprezentanţi­
în cadrul amplelor acţiuni de partid, care le-a vorbit matografiei româneşti, care lor de Ia I M Hunedoara.
închinate partidului la cea despre crearea Partidului evocă clipe fnâltâtoare din In aceste zile ce premerg
de-a 50-a sa aniversare. Comunist Român şl activita­ activitatea partidului nos­ sărbătoarea, manifestările în
La clubul „Siderurgistul", tea sa Jn cel 50 de ani de tru. La casa de cultură s-a rîndul tinerilor din Hune­
200 de tineri au răsfoit, prin existenţa în colaborare cu desfăşurat faza municipală doara cunosc o şi mal In­
intermediul unor documen­ secţia cinematografică din a concursului .Partidul Co­ tensă participare
te prezentate de cercetători Hunedoara a fost organizată munist Român, conducăto­
de la Arhivele statului din o gală de filme româneşti rul Iubit al tineretului1', la DUMITRU PAVEL
Deva. pagini glorioase din cu temă patriotică. Aproape care cinci echipaje repre- activist al Comitetului Formaţiuni de luptă patriotică şl unităţi ale armatei româ­
lupta comuniştilor, a clasei 2 000 de tineri, elevi, stu­ zentînd organizaţiile U.T.C. municipal Hunedoara al ne luptind împotriva armatelor hitleriste în ziua de 23 August
muncitoare şi a tineretului denţi, muncitori, tehnicieni din combinat, I CS H., I M. U.T.C. 1944.

August 1944 — organizată şi ş.a.md Numărul muncitori­ ea o puternică forţă revolu­ chidarea uneia dintre cele acceptate de adunările gene­ treaga operă de construcţie a ţionalităţilor conlocuitoare —
ion» din pag. 1) condusă nemijlocit de P.C.R. lor — în cadrul cărora pon­ ţionară capabilă să-şi pună mai conservatoare clase ex­ rale ale C.A.P. s-au îmbună­ societăţii socialiste multilate­ aceasta fiind una din marile
— a fost opera întregului derea cea mai însemnată o o- pe deplin în valoare potenţia­ ploatatoare — moşierimea. tăţit continuu foi mele de orga­ ral dezvoltate. După cum se victorii politice ale oiînduirii
nostru popor. în fruntea câ- cupâ minerii, siderurgiştii, lul social şi uman, în strînsâ „Prietenul bun la nevoie se nizare şi retribuire a muncii, ştie, pe baza indicaţiilor con­ noastre socialiste obţinute pe
xula s-a aiflat proletariatul constructorii, precum şi cei alianţă cu clasa muncitoare cunoaşte" — spune un pro­ de conducere şi planificare a ducerii partidului, preşedinte­
călăuzeşte — consemna In aliat cu ţărănimea muncitoa­ din transporturi şi din siste­ baza politicii naţionale juste
J92l ziarul .Socialismul" — re şi cu celelalte forţe pro­ ca re a preluat — sub condu­ verb românesc. Pentru a a ­ activităţii economice, se per­ le Uniunii Naţionale a Coo­ marxist-Ieninistc promovată
cerea partidului — îndelun­
mul energetic — a crescut
ne cere să cunoaştem împre­ gresiste. Evoluţia ţârii noastre de la 44 230 în 1950 la peste gatul mesaj al năzuinţelor juta ţărănimea în înfăptuirea fecţionează relaţiile dintre perativelor Agricole de Pro­ cu consecvenţă de către par­
jurările în care trăim, me­ ca şi a celorlalte ţâri socia­ 130 000 în 1970 seculare ale poporului pe care acestui mare act istoric, reci cooperativele agricole şi di­ ducţie face parte din guvern tidul nostru. Consiliile oame­
de mii de muncitori
trimişi
diul ţârii noastre, solul în liste demonstrează cu toată n-au reuşit sâ-1 înfăptuiască de partid la sate au spriji­ ferite organizaţii socialiste de ca reprezentant al ţărănimii nilor muncii maghiari, ger­
care trebuie să săpăm şi fie­ pregnanta caracterul legic al .Doresc sâ subliniez — a stat, ceea ce înseamnă o ac­ cooperatiste ; participarea ci mani. sîrbi şi de alte naţio­
care să aşezăm temelia orga­ creşterii rolului social al spus secretarul general al nici răsculaţii conduşi de nit lupta acesteia de cuceri­ centuare a procesului de a­ activă Ia conducerea statului, nalităţi fac parte integrantă
re a pâmînturilor moşierilor,
martirii poporului — Horia.
nizaţiilor noastre Sâ reclă­ clasei muncitoare pe măsura P.C.R. în cuvîntul rostit la pentru organizarea vieţii sa­ propiere între clasa munci­ de sus şi pînâ jos. se reali­ din Frontul Unităţii Socialiste
dim casa noastră pe o teme­ dezvoltării şi maturizării noi­ sesiunea jubiliară a Marii A­ Cloşca şi Crişan, nici moţii telor şi a producţiei agricole toare şi ţărănime, intârindu-se zează totodată prin prezenţa şi din organele teritoriale ale
lui Avram lancu şi nici râs-
lie de piatră masivă ca nici lor relaţii sociale, a înaintă­ dunări Naţionale din august roala de la 1907, şi a făcut şi mai mult alianţa şl cola­ reprezentanţilor ţărănimii in acestuia participînd, alături
furtunile sâ nu o clatine, nici rii spre comunism Prin ac­ 1969 — că în toate etapele din el. o puternică chema­ Unul dintre obiectivele fun­ borarea dintre cele două cla­ Marea Adunare Naţională. în de celelalte organizaţii cu­
şuvoaiele sâ nu o mişte, nici tivitatea productivă susţinută revoluţiei şi construcţiei so­ re la luptă pentru dezrobire damentale prevăzute In pro­ se fundamentale ale societă­ consiliile populare Şi în alte prinse în cadrul său. )□ în­
cutremurele sâ nu o zdrunci­ pe care o desfăşoară în in­ cialiste clasa noastră munci socială şi naţională. gramul de construcţie socia­ ţii noastre. Sînt de sobliniat organe de stal, prin folosirea treaga activitate de elaborare
multiplelor forme ce asigură
ne". dustrie, construcţii, trans­ loare a făcut dovada unei listă. elaborat de Partidul în acest context formarea consultarea largă a cetăţeni­ şi înfăptuire a politicii par­
Năzuinţele de pâmînt şi li­
în procesul revoluţiei popu­ porturi, agricultură, clasa înalte maturităţi politice şi bertate ale ţărănimii s-au pu­ Comunist Român, l-a consti­ consiliilor intercooperatiste lor asupra tuturor probleme­ tidului şi statului nostru
combativităţi
tuit cooperativizarea agricul­
revoluţionare,
Făurirea şi dezvoltarea uni­
lare şi al edificării noii so­ muncitoare aduce contribuţia care au rolul de a coordona lor majore legate de dezvol­ tăţii social-politice a poporu­
cietăţi s-a afirmat tot mai hotâritoare la mersul ascen­ tarea generalâ a ţârii. lui este un fenomen istoric
activ rolul hotârîtor al cla­ dent al economiei noastre so­ După cum este binecunos­ obiectiv. Toate etapele acestui
sei muncitoare din ţara noas­ cialiste. la progresul între­ cut în anii construcţiei socia­ proces dc realizare a unităţii
tră, forţa socială conducătoa­ gii societăţi Muncitorimea a liste în România s-a format poporului sînt indisolubil le­
re a ţârii, promotoarea con­ fost şl râmîne clasa socială TEMELIA DE MONOLIT A un larg detaşament de inte­ gate de politica şi activitatea
secventă a progresului soci­ cb cea mai înaltă capacitate lectuali educaţi de partid, partidului pentru înfăptuirea
al. de organizare, purtătoarea profund devotaţi cauzei so­ revoluţiei şi construirea noi»
In perioada dintre cele do­ consecventă a ideologiei mar- cialismului, care s-au situat orînduiri. Partidul Comunist
uă războaie mondiale, Sn- xist-leniniste, pâtrunsâ de un necontenit alături de popor, Român, care este alcătuit din
înalt spirit de disciplină, com­
fruntînd asprele condiţii ale bativitate şl abnegaţie pe ca­ OKiNDUIRII NOASTRE SOCIALISTE participînd activ la marea o­ cei mai înaintaţi muncitori,
ilegalităţii, P.C.R., sltuîndu-se peră de transformare a socie­ ţărani şi intelectuali exprimă,
în fruntea luptei maselor ex­ re îl imprimă în mod siste­ tăţii intelectualitatea este prin însăşi compoziţia sa. u-
ploatate. a condus un şir de matic şi celorlalte forte so­ un aliat firesc, de bază al nilatea poporului, fiind expo­
mari bătălii revoluţionare de- ciale ale ţârii, întregii socie­ muncitorilor şi ţăranilor în nentul intereselor vitale ale
punînd eforturi susţinute tăţi socialiste s-a afirmat drept cea mai a- tut transforma în posibilităţi turii. reorganizarea producţi­ colaborarea în procesul de construcţia socialistă Parti­ tuturor celor ce muncesc fă­
pentru realizarea unităţii de Datorită măsurilor de in­ vansatâ fonţâ socială a (fi­ şi apoi în realităţi numai du­ ei agricole |>e baze socialiste. producţie a mai multor coo­ dul nostru ţine seama, în po­ ră deosebire de naţionalitate.
acţiune a clasei muncitoare, dustrializare socialistă a ţâ­ rii îndeplînindu-şi cu cinste pă apariţia muncitorimii pe Hotârîrile plenarei CC. al perative pentru ca împreună litica sa. de rolul important FI este forţa în jurul căreia
pentru extinderea legăturilor rii. aplicate cu consecvenţă de misiunea istorică de a se eli­ arena socială, care. în strînsâ PC.R. din 3-5 martie 1949, ca­ sâ organizeze diferite asocia­ l>e care intelectualitatea este se unesc oamenii muncii, r a ­
sale cu masele populare. Lup­ partidul şi statul nostru, sta­ bera pe sine şi întregul po­ alianţă cu ţărănimea şl cu re a trasat programul coope­ ţii do punere în valoare a po­ chemată sâ-l înfăptuiască, sub re asigură unitatea de voinţa
tele din anii crizei economi­ tisticile do astăzi arată schim­ por muncitor de exploatare şi celelalte pături muncitoare, rativizării agriculturii, se în­ tenţialului agricol — iriga­ conducerea clasei muncitoare, şi de acţiune a poporului, ci­
ce, între care greva de la bări calitative însemnate în asuprire ; ea a demonstrat în sub conducerea Partidului scriu ca un moment de sea­ ţii, desecări etc — construin- în procesul făuririi societăţii mentează din punct de vedere
Lupeni, marile bătălii ale ce­ structura populaţiei Numă­ mod strălucit că este capabi­ Comunist Român, a pornit mă în istoria construcţiei du-se şi anumite obiective e­ socialiste multilateral dezvol- politic, organizatoric unita­
feriştilor şi petroliştilor din rul muncitorilor a crescut în lă nu numai sâ răstoarne şi marea bătălie împotriva bur­ noastre socialiste, ele deschi- conomice cum ar fi complexe laie. De subliniat în acest tea şi coeziunea sa.
ianuarie—februarie 1933, con­ România de la cca. 1 200 000 să lichideze rînduielile bur- gheziei şi moşierimii, des- zînd drumul victoriei socia­ agrozootehnice, întreprinderi context este faptul că socia­ Programul de făurire a so­
duse nemijlocit de Partidul în 1950, la peste 3 600000 în ghezo-moşîereştî, ci şi sâ con­ cătuşînd dezvoltarea socială a lismului în satul românesc. In de prelucrarea produselor agri­ lismul se construieşte pe ba­ cietăţii socialiste multilate­
Comunist Român, au demon­ 1969, iar ponderea lor în to­ struiască o orînduire nouă a poporului şi punînd temelii urma încheierii cooperativi­ cole ş a m d. Multe din aceste za cuceririlor ştiinţei, că re­ ral dezvoltate elaborat de
strat maturizarea politică a talul salariaţilor a crescut la libertăţii şi dreptăţii sociale trainice noii orînduiri sociale zării agriculturii — acţiune obiective se construiesc în voluţia tehnico-şliinţiîicâ con­ Congresul al X-lea al P.C.R.
muncitorimii noastre, gradul peste 73 la sută. In cadrul — orinduirea socialistă, in în care a fost înlăturată ex­ care a statornicit relaţii dc comun cu participarea C A P. temporană determină modifi­ deschide în continuare largi
ridicat al conştiinţei de clasă acestei măreţe opere, judeţul care poporul a devenit cu a- ploatarea omului de către om producţie socialiste la sate — cit şi a altor unităţi de stat. cări profunde în viaţa mate­ perspective de afirmare ple­
a proletariatului din FTomâ- Hunedoara, care s-a bucurat devârat stâpînul propriului Este îndeobşte cunoscut că ţărănimea a devenit o clasă Şi în judeţul nostru au fost rială şi spirituală a poporu­ nară a personalităţii umane,
nia. Deşi aflat in adîncâ Ile­ din plin — ca şi celelalte ju­ său destin". unul dintre cele mai impor­ nouă. socialistă, cu o compo­ deja create asemenea obiec­ lui, că* trebuie sâ se asigure ceea cc va uni şi mai mult
galitate, IP.C.R — exponent dele ale ţârii — de roadele Alături de clasa munci­ tante acte social-revoluţio- nenţă omogenă, cu un ideal tive r complexul de sere de formarea conştiinţei socialis­ masele în jurul partidului, al
fidel al Intereselor naţiona­ politicii marxist-lenlniste ale toare. o forţă socială de bază nare care au urmat imediat social unitar şi nn nivel cul- Ia Sintandrei cu o valoare te a maselor — care presu­ conducerii sale care le îndru­
le ale întregului popor — a industrializării socialiste pro­ a societăţii româneşti o re­ după instaurarea guvernului tural-politic tot mai ridicat. de circa 50 milioane lei, în- pune atît pregătirea politico- mă cu multă înţelepciune.
organizat nuclee de rezisten­ movate cu consecventa de prezintă ţărănimea. Tn trecu­ de largă concentrare demo­ Ea şi-a legat pentru totdeau­ grâşâtoria de tineret bovin ideologică marxistă eît şi un Tot cc s-a realizat în anii
tă împotriva regimului anto- partidul nostru, se afirmă tot tul îndepărtat al poporului cratica condus de dr. Petru na existenţa de socialism, de din comuna Zam cu un ru­ larg orizont cultural-ştiinţi- socialismului este opera po­
neseion şi a ocupanţilor hi- mai mult prin participarea sa nostru, ţărănimea a constituit Groza a fost reforma agrară marea producţie agricolă mo­ laj anual de 800 capete, în- fic. Pe plan politic, economic, porului, condus dc partid E­
tlerişti, folosind forme dintre la produsul social total ce se multă vreme — înainte de a visată atît de mult de ţără­ dernă Ca urmare a volumu­ grâşătoiia de miei de la Si- ideologic, interesele funda­ nergia creatoare a poporului
cele mai ingenioase, de la or­ obţine în economia naţiona­ fi apărut clasa muncitoare pe nime. La indicaţiile şi cu Spri­ lui tot mai mare de investi­ mei în cu un rulaj de 26 000 mentale ale intelectualităţii îşi are izvorul în conştiinţa
ganizarea muncitorilor pen­ lă. Pentru exemplificare re­ arena istoriei — purtătoarea jinul efectiv nl P.C.R., au ţii din fondurile statului şi capete anual, altele asemănă­ sînt comune cu cele ale mun sa. in faptul ră c! este stâ-
tru a sabota în principalele levant apare faptul că în năzuinţelor de libertate, pro­ luat fiinţă comitete ţărăneşti cele proprii ale cooperative­ toare fiind In curs de orga­ ritorimiî, ţărănimii, ale în pîn pe propriul său deslm.
fabrici producţia de război, 1970 judeţul nostru a reali­ gres social şi a sentimentului dc reformă agrară, caic. în- lor agricole, a sporirii avutu­ nizare şi construcţie trcgului popor Poporul trăieşte astăzi mîn-
pînâ la îndemnurile adresate zat 5.4 la sută din producţia dc demnitate naţională frîngînd împolriviiea reacţiu- lui obştesc al acestora, crcş Ţărănimea participă într-0 O altă manifestare preg drin şi bucuria că se prezin­
ţărănimii de o se sustrage sis­ industrială a ţârii, 45 la su­ Pornind de Ia înţelegerea nii. au împărţit ţăranilor pâ- te continuu gradul de socia­ măsură tot mai mare la con nontâ a unităţii socialiste : tă la marea sărbătoare a par­
tă la fontă. 46.1 la sută la profundă a Incului ţărănimii mînturile moşiereşti. Acest lizare a mijluncelor de pro­ ducerea treburilor de stat, a- poporului nostru o constituie
tematic de la rechiziţionarea tidului cu o operă măreaţă,
o|eI. Mă la sută la cocs me­ în structura populaţiei mun­ act revoluţionar, rare ulterior ducţie ale cooperativelor, Pe lit pe plan local cit şi în or­ unitatea şi prietenia frâţeas trăieşte stimulat de ea. c che­
produselor agricole. talurgic. 35,1 la sulă la căr­ citoare şi în luptele sociale. a fost consfinţit plin legea baza măsurilor recomandate ganele ccnlralc. adurind o că dini i c oamenii muncii mat sâ o ducă mai departe,
Insurecţia armalâ de la 23 buni. 56 la sută la minereuri P.C.R. a văzut întotdeauna în reformei agrare, a dus la li­ de conducerea partidului şi contribuţie de scamă la în­ români şi cei aparţinînd na­ sâ u desăvârşească.