Page 2 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5073 • SIMBATA 1 MAI 1971

Larg interes, satisfacţie

deplină, caldă munumire fată

de măsurile adoptate pentru

îmbunătăţirea condiţiilor
> .» primă decît cantităţi. Ele sînt însă epera colectivă
acâ privim retrospectiv ultimul sfert de veac — Introducerea oxigenului ca intensificator are
şi comparăm treapta de unde am pornit cu la Hunedoara o seamă de implicaţii tehnice — a mii de oameni din toate întreprinderile judeţu­
• I / m U U « • « piscurile pe care le-am cucerit, drumul stră­ spune Victor Petroescu. secretarul comitetului de lui care nu şl-au drămuit munca, pasiunea, pen­
sociale ale taranimn bătut pai>e de necrezut. Am concentrat în aceşti ani partid din oţelăria a lî-a — în soluţionarco cărora tru a le da strălucirea creaţiei, îndeplininda-şi încă
la 22 aprilie angajamentele luate în cinstea glo­
este antrenat, practic, întregul colectiv. Faptul dc
toată greutatea specifică a hărniciei poporului nos­
rioasei aniversări de la 8 Mai. Este ocea colitate
tru, condus cu înţelepciune de partid din victorie care vorbim a pus înainte de toate necesităţi noi. a colectivelor de muncitori, tehnicieni şi Ingineri
SA NE TRAIASCA cru mare la bâtrîneţe... Da, în victorie. Pentru câ anii pe care i-am străbătut probleme noi, colectivul nostru neavînd la înde* care-l uneşte în efortul colectiv pentru împlinirea
mină de la început cheile rezolvării Mă refer, de
din
de la Eliberare sînt
alcătuiţi din biruinţe,
PARTIDUL IUBIT ! cum zic. de bilete la băi victorii. Biruinţe în care ne-am învins pe noi înşi­ pildă, la necesitatea de a elabora tehnologii noi. a ceea ce au hotârît să realizeze în semn de cinsti­
pentru ţărani.. Apâi, cum să re a jubileului partidului. Şi, materializat, acest
nu te tragă inima... ne, din cane am ieşit mai puternici, mai hotârîţi cu caracteristici specifice Oxigenul nu poate fi
Trăim zilele pline ele mun­ sâ-1 urmăm pe conducătorul nostru încercat. In a­ introdus la întîmplare, în oricare fază a elaborării efort poate fi tradus în realizarea angajamentului
cii rodnice, ale năzuinţelor Bâtrînul Solomon Grozav ceste bătălii am învăţat să ne cunoaştem, sâ ne şarjei. In funcţie de această fază colectivul nostru asumat la indicotoru! productivitatea muncii.
împlini'e, zilele bucuriilor. pare de-a dreptul copleşit. apreciem puterea de a învinge greutăţile, de a ja­ a elaborat şi adoptat diferite tehnologii. Pe dc Despre aceste cifre oamenii vorbesc puţin. în
Partidul ne-a ridicat munca Nu-şi găseşte prea bine vor­ lona viitorul, jaloane pe care întotdeauna le-am altă parte, acţiunea n-a putut fi extinsă dintr-o modestia lor demnă le consemnează, fâcindu-le
la rangul preţuirii şi onoa- bele, dar le trăieşte intens. Şi depăşit. Ne-a Îndemnat conştiinţa faptului câ tot dată la toate cuptoarele. De aici alte complicaţii mesagerii simţâmintclor, ai devotamentului şi
rci. Construim pentru noi, ca el sînt atîţia alţii. ce realizăm, tot ce înfăptuim e al nostru al tutu­ Cuptoarele cu intensificator funcţionează în alt dragostei lor. Totalizate, aceste cifre au adus ju­
producem pentru noi, smul­ Valeria Nueş a ţinut şi ea ritm decît cele fără intensificator. A trebuit sâ deţului cinstirea de a se situa pe al 3-lea loc pe
gem pâmîntului rod bogat să facă o precizare i ror, câ sîntem stâpînii pîinii şl oţelului, câ ale elaborăm un grafic de lucra pe întreaga secţie ţară în întrecere, colectivelor de mineri de la Lu­
pentru noi. Şi tot belşugul se — Acum, femeilor li se dă noastre-s cîntecele şl vrerile. Aici îşi are izvorul peni şi Barza „Steagul roşu*' şi diploma de frun­
întoarce lo noi, în viaţa noas­ concediu cu plată pentru sar­ puterea noastră de stâpînî şl producători, demni­ prin care sâ se asigure o funcţionare în flux a taşe pe ramurile de producţie, iar colectivele ma­
tră de zi cu zi, cu putere de cină şi naştere... 60 de zile. tatea noastră. cuptoarelor. Am făcut şi acest grafic şi lucrăm, cu relui combinat hunedorean şl constructorilor Hu­
lege, de hotârîre a partidului, Mare lucru I Ne-am eîştigat demnitatea o dată cu nou! furnal mici abateri, după el nedoarei diploma de evidenţiat pe ramură. O ade­
expresia cea moi grăitoare a Cuvintele s-au purtat pe pe care l-am construit, cu noua oţelârie, cu noul Iniţiativa, susţinerea unui flux continuu de in­ vărată constelaţie de steluţe purpurii — peste
înaltei grjil faţă de omul holdă. S*a vorbit despre naş­ autocamion, strung carusel sau instalaţie de foraj, teligenţă în rezolvarea importantelor sarcini cc
muncii. tere. despre copii şi concediu cu medaliile de aur cîştigate la tîrgurile interna­ stau în faţa colectivelor este ceea ce defineşte 22 000 la număr — străluceşte în zi de sărbătoare
piepturile celor
mal harnici dintre autorii
pe
Partidul nostru a creat ca­ plătit pentru mama-ţârancă. ţionale de produsele pe care am înscris numele ornai nostru. cifrelor cu putere de simbol. „Noi aşa ştim sâ
drul legal al acestei griji, Aceeaşi mamă care, cîndva, „Romania". Este demnitatea unui popor stăpîn în cinstim partidul nostru, muncind mai bine, mai
materializarea principiului îşi ducea sarcina pinâ năştea ţara lui, stăpîn pe bogăţiile lui. pe viitorul lai, cu spor". Minerul Nicolae Feier de la Aninoasa ex­
suprem al socialismului, al so­ pe brazdă. Am înţeles de ce producătorul instalaţiei de foraj şi al tractorului,
cietăţii In care totul se /ace a ţinut Valeria să facâ pre­ poleite cu aur. primă parcă în verbe simple, dar cu putere de
pentru om, pentru binele lut. cizarea In această calitate — de proprietar şi producător 1 oate încercările de a stabili un criteriu al maximă, un concept de viaţă care nu este numai
Principiul îşi găseşte expre­ al bunurilor materiale — ne simţim răspunzători valorii omului, a individului in colectivitate, al Iul. „Munca ni-i preţuită cum se cuvine. Şi
sia în fiecare hotărîre a par­ NOI PORŢI MUNCII faţă de tot ce făurim, datori să privim mereu îna­ nu dus în cele din urmă la un punct cc s-a sîntem mîndrl de ea". Şoferul lacob Popa de la
tidului, In fiecare lege votată inte. să ne trasăm cu precizie drumul, cotele pe ca­ înfăţişat ca un puternic pol magnetic cu milioa­ autobaza Deva e cunoscut nu numai în autobază
de forul suprem al ţârii. Am RODNICE nele sale de ipostaze — MUNCA. Orice aprecieri Munca i-a adns cinstire In tot judeţul, ba şi din*
fost şi sîntem martorii a ne­ ARE GRIJA re sâ le atingem. Şi tot noi căutăm căile. Auto- care ocolesc acest criteriu 1şi pierd darul de a de­ colo de graniţele Jul, în autogârîle din Cluj, Tg.
numărate asemenea acte cu ...Alte holde verzi, alte utilarea, perfecţionarea, productivitatea înaltă, e­ fini esenţa omului. Mureş. Oradea ori Tg. Jiu, unde-şi duce cu regu­
profund caracter social în ca­ PARTIDUL DE NOI plaiuri tinere, alţi oameni. La ficienţa ridicată nu sînt simple noţiuni, ele poar­ — Cind spunem despre Petre Constantin — re­ laritate de ceasornic autobuzul. II cunosc călătorii.
re munca este pusă In balan­ radio s-a anunţat câ Marea tă încărcătura căutărilor concrete. „La noi. la fur­ marcă tovarăşul loan Raczek, secretarul comitetu­ Şi pe el. şi pe Ioan Ştefan şi Andronlc C.rosu, toa­
ţă cu răsplătirea ei, în balan­ La C.A.P. Turdaş, acelaşi Adunare a ţârii a votat noi nale s-ar putea produce mal mult dacă am în­ lui de partid al minei Lupeni că este unul din tă brigada de şoferi. Acest mic colectiv şi-a înscris
ţa echităţii şl preţuirii, pro­ peisaj, aceleaşi preocupări cu­ legi. Noi legi care deschid lătura funcţionarea defectuoasă a agregatelor" — cei mai buni mineri dc-ai noştri, nu avem in ve­ de-acum numele printre fruntaşii în întrecere, şi-a
prie societăţii noastre. rente — grija pentru bogăţia spunea maistrul furnallst Nicolae Mârculescu de dere altceva decit munca. Poate că nu întotdeauna prins fanion roşu la bordul autobuzelor. Şi. pur­
recoltei în pregătire. O bri­ alte porţi muncii rodnice, i­ la Hunedoara în adunarea generalâ a salariaţilor conştientizăm cu profunzime aprecierea, dar rea­
Am văzut cu două zile In gadă întreagă de femei şi băr­ n îţ ia ti vei, traiului îmbelşugat. pura de mătase, simbolul hărniciei, al dăruirii şi
urmâ oamenii ogoarelor cu­ baţi, în frunte cu secretarul La ora prînzului ţăranii afla­ „Eliminarea opririlor accidentale ale laminoarelor lizăm o abstracţie de grad înalt, simplificăm lucru­ demnităţii, vorbeşte despre oamenii care l-au cu­
prinşi de emoţia bucuriei şi organizaţiei de partid, lucra seră şi despre Legea privind este o rezervă deosebită pentru creşterea producţiei. rile pîn& la un singur element şi acesta este, cu cerit prin munca lor, despre acei oameni caic au
satisfacţiei, de emoţia mulţu­ de z.or la p]ivitul griului. Am organizarea şl dezvoltarea Printr-o întreţinere corespunzătoare ele se pot dus multe mii de kilometri maşinile peste norme­
mirii, de cele mai frumoase întîlnit aici oameni care pot activităţilor industriale de înlătura" — opina maistrul lamlnator Florea Bo­ le stabilite.
şi calde sentimente pentru participa oricînd la concursuri prelucrare a produselor agri­ lea cu acelaşi prilej Conştiinţa faptului câ se Nu nnmni despre ei vorbeşte purpura de măta
partidul nostru, la primul ale longevităţii în muncă. Ro- cole, construcţii şi prestări ponte produce mai mult i-a făcut pe oameni in­ stăpînul şi se Ea o devenit simbolul vredniciei noastre. O
contact cu măsurile luate mulus Lula (Prună) mc mai de servicii în unităţile opar- transigenţi faţă de munca lor care, deşi şi-a de­ purtăm desfăşurotâ larg în falduri de drapel în zi
pentru a le face munca mai bine de o jumătate de secol monstrat nu o dată rodnicia, nu-i mulţumeşte. ducătorul de sărbătoare şi înscriem în flamuri numele con­
spornică, viaţa mai îmbelşu­ de muncă, soţia sa, Ludoviea, ţlnînd consiliilor populare, „S-ar putea produce mai mult" — spun muncitorii, ducătorului iubit, Partidul Comunist Român.
gată Reporterii nu încercat la fel. Bărbatul, înalt, cu faţa cooperaţiei agricole, meşteşu­ maiştrii Afirmaţia nu-i vorbă în vînt, ci certitu­
să surprindă cu cP mal mul- găreşti şi de consum, despre dine pe care ţi-o dă numai experienţa, cunoaşterea
tâ fidelitate această bucurie, trandafirie, sc apropie de noi Legea cu privire la acorda­ puterilor tale. „Noi putem reduce şi mai mult con- iătivă şi inovaţie
şl, cu glasul tremurînd de e­
pe care nu cules-o din mijlo­ rea unor scutiri şi reduceri • sunnil de lemn. Avem nevoie de un grup electro­
cul lanului de grîu reavăn. moţie, ne spune : de impozite pe veniturile gen ca sâ confecţionăm armături metalice de dife­ ‘oate civilizaţiile de pînă la noi nu dat omu­
— Scrieţi acolo în ziar să
J-au întîlnit acolo între rîn- trăiască tovarăşul Ceauşeseu, realizate de gospodăriile ţă­ rite dimensiuni. Şi încă ceva. La noi, la Bar/.a. sînt erbole reale lui putinţa să se afirme prin creaţie mate­
durile drepte ale răsadurilor să trăiască partidul, că-l sim­ răneşti, ca şi despre cea care unele zone cu minereu bogat. Dacă vom săpo cîţi- rială şi spirituală. De aici s-au acumulat, va­
abia îngemănate cu pâmîntul, ţim în suflet. Aseară am as- prevede organizarea, admi­ va metri de galerie. îl scoatem*. Propunerile mi­ lorile inestimabile ale existenţei noastre, cuceriri
în marea de un verde crud a cullnt la radio veşti bune Are nistrarea şl folosirea pajişti­ nerului Aron Gherman au dat şi soluţiile cum se ce vor trăi veşnic prin măreţia lor, Există insă o
holdei de grîu. Ifngâ suflul lor, a loturilor zootehnice şi poate realiza mai mult pe linia eficienţei, a costu­ trăsătură care defineşte toate societăţile ptnă la
cald al viţeilor priponiţi de grijă partidul de noi. Nicio­ semincere... socialism din punctul de vedere al concepţiei de­
dată ţăranii n-au avut drep­
iesle. Oamenii şl-au întrerupt turi ca acum. Auzi ! Trata­ La acea oră de prînz s-no lui redus, iar cuvintele lui Constantin Stan de la spre muncă şi al materializării ei, anume că in­
pentru cîteva minute lucrul ment şi medicamente gratui- adunat cîţlva la sediul C.A.P. Petrila dădeau glas unei necesităţi t „Ca sâ avem tr-un fel sau altul toate au ciuntit din demnitatea
să asculte, să cunoască şi |c. reduceri mari pentru o­ din Berlu să afle amănunte oameni stabili, pe care sâ putem conta, trebuie sâ omului. Sclavul, iobagul sau proletarul — princi­
să-şi trăiască bucuria Şi. nu dihnă şi tratament în staţiuni, Ioan Slovenschl, secretarul muncim mai mult cu noii angajaţi, sâ-i dăm în palii făuritori ai bunurilor materiale şi. spirituale
erau unul sau doi, ci mulţime indemnizaţii pentru copii... comitetului comunal de par­ grija unor mineri pricepuţi care sâ-i formeze". — au simţit tntr-un chip sau altul jignirea, înstrăi­
de cooperatori la muncă, re- tid, ne întîmpînâ ca activistul Cile sule, mii de asemenea exemple, aparent mă­ narea, zeciuiala şi umilinţa. Toţi stă pinii le-au bă­
flecttnd sentimentele lor pli­ Apoi, din brigada cc se afla aflat în plină muncă i runte, dar cu o bogatâ încărcătură de răspundere gat mina in buzunar, cum spune Maiakovshi.
ne de dârulre, răspuns In gri­ prinprejur sc aud voci dc fe­ — Acum vin de la Orâş- nu s-nr putea cita I in nedreptatea societăţilor anterioare oamenii au
mei şi bărbaţi ca într-un dia­
ja ce li se poartă. Din îngemănarea ei cu Iniţiativa, cil dăruirea, cu întrezărit insă o orînduială in care omului să nu-i
log al sentimentelor ; tioara de Jos. Am avut o
— E cum n-am crezut — scurtă convorbire cu îngrji- pasiunea s-nu născut acele cifre ale. onoarei — maţ fie răpită frumuseţea demnităţii, ci in can
o a m e n ii îş i Rafila Batae. torii de animale. Am auzit angajamentele. Adevărate planuri de acţiune pe să-i fie dală in întreaga sa splendoare, in care
— Concediu plătit pentru cuvintele frumoase, calde, de care făurarii bunurilor materiale şi le stabilesc munca să ocupe tronul demnităţii neştirbite. Ne-a
TRĂIESC BUCURIA naştere — Rusaljna Robotin. mulţumire din partea îngriji­ singuri, pe măsura puterii lor. a demnităţii şi inîn- adevărat, munca. Constantin este un miner bun, înuâfat partidul comunist să ţinem In demnitatea
— Toate sînt pentru cei rn- toarelor Marîa Georgescu, driei lor de stâpîni şi producători, de căutători ne­ conduce bine brigada, mînuieşte cu pricepere teh­ umană şi să luptăm cu toate armele venim a răs­
Simeria — grădina coope­ re muncesc, nu pentru cei Lucreţia Achim, Marîa Vin- obosiţi ai noului, stăpîniţi de acele vorbe pe cît de nica din abataj şi cuvîntul şi obţine rezultate bu­ turna ortnduirea care ne-a umilit munca şi să ne
rativei primeşte răsadul din care şed acasă. E drept să fie ţan şi a altora. Simţeai la bogate, pe atît de simple. ne. Toate acestea şi nu altceva i-au făcut numele făurim una fn care această valenţă sensibilă —
mîinile harnice nle unei în­ aşa I — Acs Ida. toţi aceeaşi bucurie şi satis­ cunoscut în toată ţara. demnitatea — să găsească terenul afirmării de­
tregi brigăzi prezente „in cor- Aşa este, minerul acesta e cunoscut prin modul pline Ne aflăm In procesul lung şi anevoios in ca­
pore" In lucru. Răvaş Păun, DE LA OM LA OM facţie. deosebit in care îşi face datoria fn abataj, Aici e re omul umilinţei de ieri s-a transformat in stăpî­
preşedintele cooperativei, a Apoi, adresîndu-se celor de clementul care îl defineşte, care îl individualizea­ nul fără sclavi, cu toate ptrghiile. progresului fn
..scos" pentru cîteva minute Dialogul sentimentelor pli­ faţâ — Valerieî Filipescu, oale câ nimic nu defineşte mai pregnant ză. Şi alţi mineri muncesc, işi fac datoria, dar Pe­ mină, moralmente integru. Am învăţat de la co­
brigada dintre rînduri : „O ne de recunoş'inţă, de caldă Măriei Murgoi, Valerieî A- sentimentul de stăpîn al muncitorului nostru tre şi-o face intr-un anumit fel al său Cincinalele munism să fim demni şi să respectăm demnitatea
veste, fetelor 1 O nouă veste preţuire închinate partidului, chim, Sabinei Popovici. Ele­ ca spiritul de iniţiativă transpus uneori în­ pe care le-am străbătut au pus ca o cerinţă /un­ tuturor.
bună !". Şi le citeşte din zia­ continuă. Continuă din sat în nei Snmoilescu şi altora ve­ tr-un travaliu greu. încărcat de sacrificiu, ca do­ da mentala permanenta sporire a productivităţii Faptul acesta este posibil doar într-un anu­
rul încă proaspăt, punct cu sat, din cooperativă în coope­ niţi „după veşti- — secre­ rinţa şi puterea de a schimba totul după fiziono­ muncii. De cind e miner Petre Constantin a răs­ mit climat — înţelege Cheorghe Săcăluş, secretar
pune-, conţinutul hotărîrîi : rativă, dc la om la om. dc la tarul a scos ziarul cumpărat mia societăţii care ii este ideală. Cînd o formaţie puns cerinţei în felul său. A înţeles că realizările al comitetului de partid ol minei Vulcan —, cli­
....Membrii cooperativelor a­ inimă la inimă. La C A.P. Pri- de dimineaţă în Orăştie şi dc meseriaşi în frunte cu comunistul Cornel Pe- pot creste sigur prin introducerea tehnicii modeme matul dreptăţii şi echităţii sociale, pentru care
gricole de producţie care par­ caz cunoaştem alţi oameni, le-a citit. Ca să fie ]>e în­ truţ s-a apucat să instaleze pompele pentru a a cerut conducerii minei să procedeze in conse­ partidul nostru militează neîncetat. Interlocutorul
ticipă la muncă şi cooperato­ aceleaşi simţăminte Ana ţeles. îndemnă pe una din­ extrage apa din adîncul minei Vulcan, se stabilise cinţă. Dar n-a fost suficient să înţeleagă numai nostru subliniază că dreptatea socială, echitatea,
rii pensionari, precum şi Hanciu, femeie în vlrstă. vor­ tre ele : un termen dc 5 luni pentru această operaţie. Ni­ el rolul tehnicii. încă din primele zile tehnica spiritul adevărului nu sint simple noţiuni lipsite
membrii de familie ni acesto­ beşte de la fapt la fapt. — Spune Mâriuţă. cînd ai meni nu ştia cită apă se află în puţ şi galerii, dar nouă s-a lovit dc rutină : cîţiva au ameninţat cu de conţinut, rupte de realitate. Dimpotrivă, socia­
ra. beneficiază..."; „..Costul — O, cît e de bine ce face fost bolnavă, cît ai plătit toţi ştiau câ aceasta trebuie evacuată cît mai re­ părăsirea brigăzii. Şeful brigăzii a fost pus la în­ lismul este societatea cu o astfel dc fizionomie in
biletelor de tratament se va partidul nostru ! Tină acum pentru medicamente? pede, pentru ca mina sâ pontă fi redată produc­ curcătură, Munca lui s-a complicat: pe de o rare aceste principii au fundamente materiale fără
suporta în proporţie de 70 la citva timp aveam o pensie de — Păi. 80 de lei numai ţiei. iar producţia sâ dea viaţă Vulcanului. Erau parte a trebuit sâ înveţe minuirea tehnicii, iar pe precedent, adică însuşi modul dc producţie şi rela­
sută de către Casa de pen­ pentru injecţii. N-am putut încă multe greutăţi, viaţa oamenilor încărcată de de altă parte a stăruit pe lingă ortaci să-i convin­ ţiile sociale complexe de un tip deosebit. Fără
sii..." ; „...Femeile vor benefi­ 100 de lei pe lună. Mi-a ma­ veni nici la luciu. multe privaţiuni, dar perspectiva renaşterii, a re­ gă dc superioritatea şi avantajele procedeelor noi. aceste fundamente reale şi solide orice abordare
cia, începînd cu 1 iulie 1971, jorat-o la 180, apoi la 250. Şi. — Ei, după noua lege, nu facerii vieţii într-un chip nou. muncitoresc a răs­ in cele din urmă şi-a convins ortacii şi rezultatele a principiilor de care t>orbim este lipsită de sens
de concediu pentru sarcină şi cum se vede, vin şi alte în­ dai bani pe medicamente, iar le-au ridicat tuturor prestigiul. Dar toate acestea şi- conţinut, inoperantă
lehuzie..."; ....Familiilor de lesniri. Fata mea, Olimpia, a zilele cînd nu le poţi lucra colit resorturile dăruirii cum n-au fâeut-o multe n-au avut o desfăşurare lină, n-nu fost un drum Clasa muncitoare, care a răsturnat burghezia dc
cooperatori li se acordă un fost bolnavă o vreme. Am ţi se plătesc, ajutor de boală, evenimente. In 50 de zile oamenii au scos un sferi asfaltat, pentru că nimic de preţ rum este pos­ la putere, s-n instaurat ca clasă conducătoare şi
dus-o la spital şi pentru 2t de milion de metri cubi de apă şi şi-au făcut loc
ajutor lunar de ?>0 lei pentru ca la fabrică. tura de fruntaş nu se dobindeşte dec.il cu multă sc manifestă fn toată plenitudinea ca stăpînâ, ca pro­
de zile am plătit 260 de Ici. spre straturile de cărbune.
fiecare copil în vîrstâ de pt- Aşa era. Acum văd în hotâ- Cît de sincere, de fireşti şi Am reconstruit, am repus în funcţiune şi am trudă, uneori cu efort de-a dreptul chinuitor. De­ prietar şi producător. In aceste condiţii, demnita­
nâ la IA ani împliniţi...". rîrea asta un fel de doctorie, omeneşti sînt sentimentele, trecut la creaţie, la edificare nouă, după propriile spre aceasta poate vorbi foarte bine şi Aurel Cris- tea sa acumulează semnificaţii noi, încărcate de
conţinut real. In ultimii ani partidul nostru a pro­
Se puten citi în ochii, pe o doctorie pentru suflet.. gîndurile, gesturile. Secreta­ noastre legi Acest proces inedit, de o mare pu­ tea de la Aninoasa. Se ivise un foc intr-un abataj movat astfel de măsuri care au dus şi continuă să
şi trebuia, evident, stins. Nimeni nu s-a încume­
feţele oamenilor satisfacţia, In sentimentele oamenilor rul de partid a făcut apoi tere de atracţie, impregnat de cerinţe la adresa tat să scoată cărbunele din ghearele focului şi ga­ ducă la consolidarea rolului de conducător al cla­
măsurile luate de partid ca­ cunoscut oamenilor câ s-nu conştiinţei, a dat două rezultate scontate, dc o
bucuria. Acea bucurie pe ra­ luat şi alte măsuri care să zelor. Cristea a cerut să i se dea lui voie să în­ sei muncitoare in societate Avem in vedere, de
pătă forme şi dimensiuni mare valoare : edificarea matcrialâ şi omul nou. pildă, orientarea nouă dată organizaţiei sindicale
re numai mulţumirea ţl-o stimuleze munca harnică, cerce.
concrete. surprinzător de omul iniţiativei şi inovaţiei, în ipostazele cele ca formă principală de manifestare n poziţiei, de
Toţi ortacii au mers cu el, toţi au luptat eroic
poate da. plastice, aşa cum le sînt gîn- strădania, să facâ viaţa ţă­ mai surprinzătoare. şi nu salvat abatajul. Dar cum ? Nici unul n-a scă­ stăpîn al clasei muncitoare, Ne-am referit doar la
— Păi, cum 6â nu te direa şi felul. Dincolo, însă, ranilor cooperatori mai bună, Aurel Stanciu este maistru la repararea cuptoa­ pat de atacul perfid al gazelor care li se strecura un exemplu, dar problema in discuţie, are impli­
bucuri I ? — Mnria Condor. de aceste expresii şi forme mai frumoasă. relor Martin de la C S. Hunedoara. De multe ori. pe lingă măşti. Toţi au făcut băşici pe corp din caţii mult mai largi şi mai profunde. Sporirea ro­
concrete sc află o autentică Hotârîri şi legi noi. Ele la sfîrşitul schimbului, a fost întors din drumul lului sindicatelor in viaţa socială, creşterea compe­
— După ce gâtâm lucrul, vin să ducă mai departe şi să cauza temperaturii înalte, dar nici unul n-a dat
şi firească îngemănare a oa­ spre casă pentru câ o vatră sau boltă dc cuptor tenţei şi puterii adunărilor generale ale salariaţi­
mergem şl noi la băi. Să ne adînceascâ acel proces amplu înapoi. Fiecare vagonet de cărbune era smuls cu
menilor, a gîndurilor lor, erau ameninţate de perforări sau câderi. Şi, după lor din întreprinderi sînt realităţi pe care le con­
vedem de sănătate — Vioreln cu partidul, cu politica sa şi profund al edificării socia­ ce a lucrat încă 4-5 ore, a plecat acasă, ca omul ca­ preţuri mari. Temperatura muncii, care a sudat statăm la fiecare pas. Toate acestea au determinai,
aîit de bine brigada, a învins.
Fleşeru. profund umană, aşa cum este lismului. al valorificării ple­ re a muncit 8 ore La fel sînt Tiberiu Sirca, Şte­ colectivele de muncitori, ingineri, maiştri, tehni­
La Lupeni, de !a o vreme sc afirmă cu mare
— E ca la calea ferată ! — societatea noastră. nare a forţei creatoare a po­ fan Tripşo, loan Mieulic. Lucian Pane şi mulţi putere o altă brigadă : cea a lui Vasile Caila. Nu cieni să acţioneze cu mai multă fermitate, cu de­
porului, a iniţiativei sale. Oa­
Ceva mai departe de gru­ alţii. L-nm întrebat pe maistrul Stanciu cum a- plină responsabilitate pentru a obţine, sub condu­
Alexandru Cigmâinn. menii au hotârît în adunări in puţine zile in înverşunata întrecere este cea cerea organizaţiilor de partid, o participare largă,
pul masiv, un bfltrin în pu­ preciazâ acest fapt Răspunsul a venit atît dc
— Cum să nu munceşti cu generale să-şi facâ brutării, mai bună. Piuă aici însă Caila a fost greu încercat fără nici un fel de discriminări, la dezbaterea tu­
terea puterii reflectă singur fluid şi firesc ca o şarjâ bine lucrată :
drag cînd vezi atîta grijă î ? la cele ce aude. încercăm să-i teascuri pentru ulei, cariere, — E nevoie de noi tot timpul. Eu unul mă con­ de .viaţă. Omul a trecut prin multe hăţişuri şi turor problemelor, la elaborarea hotăririlor şi la
— Elisabeta Morar. pătrundem gîndurilc. rotârii, cârâmidârii. Se naş­ sider angajat permanent şi prin asta înţeleg câ contorsionări morale şi sufleteşti şi nu-şi găsea înfăptuirea lor exemplară. In această privinţă con­
ducerea partidului însuşi oferă un exemplu stră­
Cuvinte simple, din Inimă — Am 77 de ani şi aud te o nouă Industrie, industria trebuie sâ răspund prezent ori de cîte ori sînt drumul în viaţă. Multă vreme n-a înţeles prin ce lucit. Consfătuirile, întilnirile cu toate categoriile
comunală, care va pune
în
se poate tămădui. S-a hotărit insă o dată să devi­
pornite, expresie a tot ce are pentru prima dată aşa ceva. valoare resurse latente, capa­ chemat. de oameni ai muncii, vizitele de lucru ale condu­
Ba nu, să nu greşesc. c-a La depoul de locomotive din Simeria există ce­ nă un miner bun şi s-a ţinut de cuvînt. Lucrul
omul mai bun : dragostea cităţi umane în folosul omu­ «sta nu l-a putut face peste noapte. Viaţa, aşa com­ cătorilor dc partid şi dc stat in întreprinderi, la
fost şi cu pensiile. Eu cu reri ale unor muncitori în care dorinţa principală
pentru partidul care ne poar­ baba mea — „baba” era şi lui. este sâ primească locuinţă cît mai aproape de u- plexă cum este, ti întindea mereu cîte o undiţă cu obiectivele industriale. în ferme. laboratoare şi
şcoli, punerea in dezbaterea publică a proiectelor
tă grijă ca un adevărat pă­ ea în cîmp — avem lunar DRAGOŞ CALIN nitalea de muncă. Nu pentru a nu intîrzîa de la momeală uşoară şi efemeră S-au dat multe bătălii de legi şi hotăriri sint doar cîteva din practicile
rinte. 420 de lei pensie. Asta e lu­ AUREL CORNESCU lucru, pentru câ aceasta nu se întîmplâ unei anu­ pe frontul intern al lui Caila şi n învins raţiunea. curente ale conducerii de partid şi dc stat care
mite categorii de muncitori, cl pentru a putea veni a învins dorinţa de a fi integru. Munca înseamnă s-au dovedit deosebit dc eficiente Mai presus însă
cît mai repede cînd sînt chemaţi sâ rezolve o pro­ fermitate, dtrzenie, dorinţă şi putere de automo- dc multe lucruri ele pun în evidenţă cu pregnanţă
blemă Avem de-a face cu o elită de muncitori ca­ dclare, capacitate dc reconsiderare a ceea re eşti, atenţia deosebită pe care partidul o acordă întă­
re pontează, ca toţi alţii, 8 ore, dar lucrează mult tărie de amputare a ceea cr ai bolnav in organism, ririi legăturilor sale cu masele, cu întregul popor,
mai mult. Are această elită ceva pentru care me­ o fantastică comphxilate etică. Dar rezultatele fi­ înalta preţuire ce o acordă părerilor şi opiniilor
rită tontă admiraţia — altruismul muncitoresc. Oa­ nale răsplătesc orice efori. Oamenii ies căliţi, poa­ oamenilor muncii. Un mare rol au aceste largi con­
menii aceştia n-au schimb. Pentru ei pontajul de te chiar cu culc adinei in obraji. dar tălmăciţi in sultări asupra sentimentelor de dragoste şi ataşa­
intrare şi ieşire este o chestiune ca totul forma­ putere. ment pe care întregul nostru popor le nutreşte faţă
lă ; o bună parte din munca lor nu este „pontată” Colectivul minei Lupeni este de mai mulţi ani de conducerea sa înţeleaptă.
in scripte, dar foarte bine reprezentantă în fapte, fruntaş pe bazinul Văii Jiului şi pe ramură. Poate Sentimentul demnităţii, organic legat dc reali­
în conduită, în construcţia lor morală. că unica explicaţie constă fn faptul că este alcă- tăţile noastre sociale, are un larg cimp de mani­
Inginerul Aurel Mitrofan. şeful turnătoriei nr. 1 ' uit din mii de Petre Constantin şi Vasife Caila. festare. In adunările generale ale salariaţilor, in
de la uzina din Călan. sau maistrul Ioan Cismaş dc din comunişti care ştiu şi sc dăruiesc cu C.nireaga adunările generale ale cooperatorilor ce au avut
la Hunedoara au făcut cîte un şir de inovaţii, dar fiinţă muncii, pentru că simt toate valenţele re­ loc şi la începutul acestui an au prilejuit dezba­
tîr/.iu de tot şi-au adus aminte sâ-şi întocmească zultatelor sale. teri profunde, in care şi-a găsit loc ferm grija oa­
menilor pentru buna desfăşurare a treburilor, pre­
acte de inovaţii. Principalul lucru pentru ei a ocuparea lor plină de răspundere pentru înfăptui­
fost câ fiecare inovaţie a însemnat o soluţie care a rea element cu element a sarcinilor economice ci
rezolvat o problemâ, Ca treburile sâ meargă bine. politice stabilite de partid.
Actele. înregistrările, dovezile pe hîrtle râmîn în­ IA St *erCun> 28 aprilie, ziarul nostru con­
totdeauna în urma vieţii tumultuoase. Astăzi, Cis- j u g semna prima sa pagină : „Indus­ Mindria şi demnitatea pentru marca operă pe.
mnş este un autentic inventator. Lancea „Hune­ tria hunedoreanâ a îndeplinit preve­ care o făurim nu ne lasă să trecem pc lingă ceea
doara", de vitalizare a proceselor de plămădire a derile planului pe 4 luni la toţi indica­ ce este învechit, să tratăm cu indiferenţă fenome­
metalului, reprezintă o realizare de prestigiu pen­ torii" cu trei zile mai devreme Aceasta în­ nele negative. Minerul intru azi în mina hşi. ofe-
larul sau Jurnalistul urcă pe platformele fierbinţi
tru oţelarii Hunedoarei, un element de esenţă cu seamnă un plus, la producţie industrială de peste cu mindria că Ittcrcază pentru el şi societatea sa.
care ei au intrat intr-o energică competiţie in pli­ 100 milioane lei, 8 370 tone fontă, II 000 tone oţel. ţăranul cooperator seamănă si scrcră cu aceraşi
nă desfăşurare pe plan mondial. 3 500 tone laminate. 1 600 tone cocs 4 000 mc pre­ demnitate a stăpînului fn (nrn sa. Acest sentiment
Mitrofan sau Cismaş. ori alţi inovatori nu sînt fabricate din beton. I 400 mc cherestea, peste 33000 nr dă tărie dăruire şi abnegaţie fără margini
fenomene Izolate, ci părţi romixinente. organe nle tone cărbune pus suplimentar In circuitul economici
unor colectivităţi încărcate de vitalitate, aflate în- naţionale. I 300 tone fier în minereu marfă... Şi ci­ SIMION POP
La C.A.P. Simcrla, viu in teres faţă de hotârîrile şi legi !e adoptate de partid. tr-o permanentă căutare. frele ar putea continua. Aride cum sînt, r.u ex­ CORNEL ARMEANU