Page 23 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUl SOCIALISMULUI • Ni. 5 078 • VINERI 7 MAI 1971

MĂSURĂM Manifestări consacrate anim sării

CU PUTEREA DĂRUIRII semicentenarului pai Ud ului

Pagini alese acorduri de colaborare împotriva fascismutul,
fost c-
încheiate pe pămîntul Hunedoarei, au
maistru, eîştigase puterea Cu atît mai puţin cu oameni vocări de o reală forţă patriotică. Cîştigătorii
(Uimora din, pog. 1) morală de a spune că este cărora nu le este organică In climatul omagial creat de vibrantele ma­ întrecerii (locul I, reprezentanţii din Brad, II
dăruirea pentru sludiu, pen­
maistru, de a se afirma ea
maistru. Un pas dat înapoi tru perfecţionare şi aulode- nifestări închinate partidului, concursul „Par­ Hunedoara, III Petroşani) au avut, dincolo de
tidul Comunist Român, conducător iubit al ti­
cîndva, după multă chibzu­ păşire permanentă, pentru bucuria prilejuită de premii, satisfacţia de a
recomandat dc propriile sale inţă, a însemnat un marc receptivitate sensibilă la nou. neretului" sc înscrie printre acţiunile cu largă fi răspuns matur chemării organizaţiei revolu­
calităţi şi fapte. In noul sân eîştig acum, atît pentru el, înginerul Alexandru Cio- rezonanţă. Sute de tineri din unităţile economi­ ţionare de tineret dc a cunoaşte istoria parti­
loc de muneâ nu a făcut ni­ eît şi pentru interesele colec­ rogaru, director tehnic la ce hunedorene s-au angajat in această confrun­ dului şi a ţării.
mic deosebit, peste puterile tivităţii. Ardelean şi oamenii 1 C.S. Hunedoara, ne spunea tare. iniţiată do Comitetul Judeţean at U.T.C.,
unui om. Propriul său mod lui au încheiat un cincinal şi nu demult că are un anga­ parcurgind cu maturitate, prin cunoştinţele do­ O notă frumoasă profesorului examinator
de angajare s-a manifestat şi au început altul cu mîndrio jat nou Cum a bătut la vedite. drumul de lupte şi izbînzi al acelora ce Gheorghe Lazin care a condus multe faze nîc
a in cu aceeaşi putere de unor realizări remarcabile, poarta întreprinderii i s-au au scris cu eroism, dus pină la sacrificiu su­ întrecerii şi organizatorilor dc la Comitetul Ju­
convingere. S-a apropiat de blocul dc cuptoare la care prem, cartea de glorii a ţării. deţean al U.T.C.
oameni, i-a îmbărbătat, le-a lucrează se afirmă prinlre făcut de urgenţă formele de Dintre sutele de tineri care dc la primele LUCIA LICIU
insuflat încredere, i-a ajutat fruntaşi. angajare şi i s-n dat un post faze ale întrecerii au oferit adevărate lecţii des­
s.i învingă greutăţile. Dar de răspundere vitală. Urma chise despre istorie, zccc au urcat cu succes, Plăci comemorative
Ccnnr a venit aici şi în altă Poate că oamenii cu pu­ să i sc încredinţeze sarcini treaptă cu treaptă, ajungind la confruntarea
ipostază, anume ea secretar tere de propulsie, de ascen­ mari. să descifreze laine, să
siune pe scara valorilor po­ simplifice munca oamenilor, judeţeană. Dina Sebastian, Lică Olaru (din
al organizaţiei de partid. Şi sedă un deosebit de dezvol­ să le-o facă mai productivă Brad). Barbara Joc, Dăian Lungu (Deva), Paul După o prestigioasă prezenţă a echipelor Cor-
act-as a o însemnat desfăşu­ tat simţ al realităţii, al se­ şi cu largă şi clară perspec­ vinul Hunedoara şi C F.R Petroşani in marea
rarea unei energice activităţi lectării reci, dar reale. au tivă I s-au încredinţat aces­ Şoinăcescu. Ion tlifăteanu (Petroşani). Dan Bo­ competiţie republicană a alpiniştilor — „Simul­
politice şi organizatorice, ac­ puterea de a descifra meni­ te sarcini şi se vede că le iangiu, Gheorghe Cretu (Hunedoara). Petru tanul Carpaţilor" — organizată în cinstea se­
tivizarea tuturor comunişti­ rea şi chemarea unui mo­ îndeplineşte conştiincios. Lungu, Ion Ricu (Simcria) au reuşit ca la fa­ micentenarului partidului, sportivii hunedoronî
lor. a însemnat ridicarea în­ ment dat. Oamenii aceştia Prin metaforă, inginerul za judeţeană, desfăşurată miercuri la Hune­ aduc omagiul lor măreţului eveniment. Două
tregii munci de partid la ni­ ştiu să piardă prima bătălie, Ciorogaru ne prezenta mate­ doara, să ofere prin răspunsurile date pagini
velul şi puterea necesare de de multe ori facilă, dar s-o dc vibrantă evocare din cronica partidului şi grupuri de turişti şi alpinişti de Ia C.F.R. Pe­
influenţare şi determinare. eîştlge pe cea hotârîtoare. matica angajată. Noul sala­ a patriei. Momente c a : afilierea partidului la troşani şi Voinţa Deva vor monta. în Retezat
N-au trecut multe luni şi Inginerul Vasile Puia putea riat, de fapt. are particula­ Internaţionala a III-a. doborirea forţelor bur- şi, respectiv, pe Cetatea Deva, două plăci co­
ser'orul de Investiţii a deve­ să rămînă om de catedră în ritatea de a nu putea lucra
nit fruntaş pe mină. Avem politehnica bucureşteană. Dar singur si astfel a făcut un ghezo-moşiereşti şi instaurarea dictaturii re­ memorative cu inscripţia „8 Mai 1971", perma-
de-a face, desigur, cu meri­ a renunţat la viaţa paşnică, reuşit tandem cu interlocu­ voluţionare a muncitorimi* şi ţărănimii. ac­ ncnfizînd astfel memoria acestei zile dc ani­
tul unui colectiv întreg, dar netedă, ce ţi-o oferă metro­ torul nostru Dc ce l-o fi ţiunile viguroase ale ceferiştilor, importantele versare a gloriosului semicentenar al partidului.
în care s-au simţit calităţile pola In favoarea luptei. S-a ales tocmai pe ( ‘iorogaru ?
deosebite ale comunistului. Peniiu că acesta i-a simţit
dus Ia Temut, pe şantierul puterea şi nevoia în gradul
unei termocentrale, apoi a cel mai înalt, l-n chemat, i-a
O mul angajării, al răs­ venit la Mintia. A început cu deschis poarta şi n pus o Falnic stejar
punderii, omul hotârît
stagialura. iar aici, în jude­
să se facă util colecti­ ţul nostru, a devenit ingi­ vorbă bună la angajare A- O lu c ra re v a lo ro a s ă în c h in a tă s e m ic e n te n a ru lu i
vităţii îşi eîntâieşte minuţios ner şef adjunct al şantieru­ eeasfa a însemnat sute şi mii
puterea, capacitatea, îşi sta­ lui electromontaj. cînd încă de orc dc muncă, de cău'ări
bileşte un loc în coleetivi- pc viu. pc şantiere. în for­ Din Inima străbunului pA-
ta'c. De obicei, într-o astfel nu împlinise 30 de ani. A maţii dc luării, în viată, mii „Documente hunedorene din istoria mişcării mlnt romAnesc a rAsArlt fal­
părăsit căldura catedrei şi de fişe şi formulare, mii de nic stejar, i-a fost dai sA va-
de judecată, multiplele crite­ laboratorului pentru a intra întrebări şi mai multe mii <1A lumina soarelui In ZI dc
rii se simplifică, se reduc la în ploaie, în lapovită şi ger. de răspunsuri Mai, In zl de prlmAvarA. Şl !
primAvara zflmisllrli
Iul s-a <
unul singur: gradul de sa­ Dar marea sa victorie, a în­ transformat In veşnicie pen- j
tisfacere a cerinţelor muncii, tregului colectiv în care Dar tonic acestea n-au fost revoluţionare 1920-1944“ tru acest popor. RAdAcinilc
In zona conştiinţei se separă munceşte, s-a conturat în bă­ suficiente. Kxislu doar un Iul s-au adApat din seva pA-
mlntutul slrAmoşesc, udat do
cantitatea, calitatea, comple­ tălia eu timpul. Intr-un ritm vast material primar care sudoarea obidiţilor, stropit cu
xitatea. însemnătatea socială de metronom, aici, la Mintia, trebuia prelucrat şi sinteti­ shiffclo neînfricaţilor înaintaşi.
şi se compară cu posibilită­ în numai 12 luni calendaris­ zai. Pentru aceasta a mai Redarea în adevărata lu­ clasei muncitoare din jude­ cipalele episoade din epo­ zentarea la lucru etc.). Reţine Furiunl au încercat sA-1 smul­
sA-l
gă,
trunchiul
Îndoaie
ţile reale de a le răspunde fost nevoie de încă un an­ mina a glorioaselor lupte lui Hunedoara, ale organiza­ peea hunedoreană a luptelor atenţia un act din 21 august drept şl tinâr. El a rAmas
bine. $i aici întîlnim o au­ tice au intrat în producţie 3 gajat — calculatorul electro­ muncitoreşti constituie o ţiilor sale politice şi profe­ proletariatului. Greva gene­ 1944, deci imediat du­ neclintit, lnflgindu-şl rădăci­
tentică etică a muncii. Omul grupuri energetice de cîte nic — care rezolvă proble­ surcină de răspundere si de sionale au fost materializa­ rală din 1920, maturizarea pă insurecţia armată, ce nile mai bArbătcşto In pAmln-
tul dintre Carpaţi şl Dunăre.
liber şi stăpîn, proprietar şi 210 megawaţi fiecare. Două mele mari şi complicate ale mare importantă In fata cer­ te in iniţierea colecţiei a­ ilustrează un fapt simbo- Trei cercuri număra rotunji­
producător nu vrea să frus­ dintre grupuri au fost date producţiei în limbajul mate­ cetătorilor istoriei. Tocmai mişcării muncitoreşti, acce­ lizînd sfîrşitul unei perioa­ mea tulpinii sale cînd o po­
mintite. Lucrarea este, dc
treze munca, o tratează sln- în exploatare cu 12 şi res­ maticii Aslăzi cartelele per­ sub acest aspect se cuvine Jap l, o istorie a mişcării lerarea procesului de clari­ de întunecate : un apel al runcă oarbă şl lildA a I101A-
rlt sA tio smuls din rădăcini.
<c- şi cinstit. pectiv 11 zile înainte de ter­ forate, fişele sumare, siste­ remarcată acţiunea cercetă­ muncitoreşti hunedorene, tn ficare politică şi ideologică Comitetului din judeţul Hu­ Vlrtull, sfinte, ale unui în­
au dus in 1921 la crearea
men şi la parametrii telini-
C ornel Ardelean a venit la co-eeonomici maxim proiec­ mul modern de transmitere torilor ton Frăţilu şi Nico- principalele sale etape dc e- treg popor l-au ocrotit. Cu
viaţa şi cu fiinţa lor.
Hunedoara ca maistru. Venea taţi. Oamenii care şl Iu să se a informatici şi deciziei sini lae Wardeggcr de la filiala Partidului Comunist Român nedoara al Frontului patrio­ Cerc după cerc s-au adunat j
din’r-o şcoală penlru a intra conecteze la cei mai înalţi principalele unelte de mun­ judeţului Hunedoara a Arhi­ uulufic. La se deschide cu începe o nouă eră in istoria tic antihitlerist cheamă po­ In trunchiul său. Lanţurile şl
în nlta. Prima avea menirea că în conducerea procesu­ un amplu ,.Cuvinl înainte". clasei muncitoare româneşti. porul la arme. pentru elibe­ temniţele s-au dovedit nepu­
tincioase In a-l cuprinde. Fâl-
s'i-l pregătească pentru a parametri ni capacităţii lor lui de amplificare a puterii velor statului, autorii volu­ semnal dc tovarăşul loachim Despre această istoric vor­ rarea totală a ţării de sub nlcla celui mal vajnic stejar
doua. pentru oţelărie: 1 s-a dau şi muncii parametri pe Hunedoarei. înginerul Cioro- mului „Documente, hunedo­ Moga, membru al C.C. ol besc documentele vrem ii; jugul fascist! românesc nu putea fl Infrln-
dat diplomă de maistru. îna­ aceeaşi măsură Aceasta se gnrn, cu lo(i noii săi anga­ rene din istoria mişcării re­ P.C.R., prim-secretar al Co­ ele reuşesc să ilustreze cu Organizarea documentelor, tA. Peslc Întinderile pâmlntu-
va transfera mîlne—poi- voluţionare 1920-1944 mitetului judeţean Hunedoa­ după criterii ştiinţifice, fa­ Iul strămoşesc coroana Iul
inte de a intra în şcoala pro­ mîine, pe alte şantiere ale jaţi, n-a reuşit şi nici nu pregnanţă activitatea desfă­ murmura clutcc aprig de luptă
ducţiei. Ardelean s-a „cîntă- cincinalului. Cincinalul ce credem că a încercat vreo­ Tipărirea unor colecţii de ra al P.C.R, unde sc face şurată de comunişti pentru cilitează munca cercetători­ şl dc blruinţâ.
Cind al 23-lea cerc se Înche­
ril* cinstit şi şi-a stabilit lo­ l-am început cere conectarea dată sâ-ş: calculeze pro- izvoare privind istoria miş­ prezentarea cadrului general unitatea de acţiune şi mo­ lor, punîndu-le la dispoziţie gase In trunchiul existenţei
cul în secţie. Nevrînd să pă­ muncii la tensiuni şi mai pna-i dăruire. Dar substanţa cării muncitoreşti, şi revo­ social-politic al epocii, con­ bilizare la luptă împotriva un foarte util instrument de Iul, dc po chipul României a
călească munca, a simţit că înalte. ei e palpabilă. luţionare, pe baza unui ri­ figurate in lucrare. Cuprin­ regimului capitalist şi a fas­ lucru. fost smuls voalul înrobirii.
Falnicul stejar clnia simfonia
locul său este omul cinci în guros aparat ştiinţific, o .doi zi nd una dintre cele mai cismului, pentru eliberarea Editat sub auspiciile In­ i Jlbcriflţll gliei româneşti. Un !
direclivele D
echipă Bărbăţia şi probita­ aţiunea română s-a an­ ăruire cu dăruire ri­ în centrul activităţii istorio­ însemnate etape ale dezvol­ ţării dc sub jugul fascist. stitutului dc studii istorice popor dc milioane a preluat
poslul de maistru pînă cînd N gajat prin dică, sub flamura par- mele două decenii Dacă in tării mişcării muncitoreşti din sursele oficiale — oglin­ şi social-politice de pe lingă acordurile grave, ce veneau j
tea mi l-au lăsat să ocupe
grafiei româneşti din ulti­
Adele — multe provenite
din veacurile existenţei sale, :
lidului. la scara jude­
de la crearea Partidului Co­
C.C, al P.C.R., sectorul Cluj,
pentru al cAror răsuncl slo­
partidului într-o com­
nu va trece prin întreaga fi­ petiţie fâră precedent penlru ţului, a ţării, puternicul şu­ direcţia alcătuirii şi editării nt unişi Român, volumul de desc forţa reprezentată de Comitetului pentru cultură bod cAzuserA col mal bravi j
bărball al săi.
lieră a muncii de oţelar. modernizare, progres şi civi­ voi de entuziasm creator al unor volume de document>• documente pc care-l pre­ muncitorii conduşi de partid. şi artă al judeţului. Hune­ FAlnlcul stejar, născut din
Fup-u) n-a surprins pe ni­ lizaţie Competiţia se exte­ muncitorilor, ţăranilor şi in- cortsocrafce istoriei medieva­ zentăm, prin conţinutul său Concludente sfiit dovezile doara şi Direcţiei generale fiinţa nobilă a poporului dc
meni. pentru că „omul .cinci", riorizează prlntr-o. multitu­ lelccluaj-ijor -In^coja marilor le Şi vlpifcnie a patriei s-a bogat şi variat, prin proble­ grevei din 1929 de lalnipeni, a Arhivelor statului, filiala i pe plaiurile Mioriţei, a slobo-
n-a spus eă vine eu diploma răspunderi Oifii .cevifl . gducryc , 1 cont intrat* cf4 operă pozitivă matica vâslă pe care o cu­ sau ale frămîntărilor din pe­ Deva, slujind educării ti­ • ztt apoi din toate fibrele sale
• clntecul reconstrucţiei, al re-
do maistru. Putea să surprin­ dine de implicaţii majore ce ţiei noastre pentru ridicarea deja începută, în ceea ce prinde, prin ponderea atent rioada anului 1933. Sînt i- nerei generaţii in spiritul • naşterii la viaţă omenească, al
dă eventual ascensiunea sa vizează atît societatea în an­ României pe treptele înalîe priveşte istoria mişcării lustralc in volum acţiunile bogatelor tradiţii de luptă • trăirii În înţelegere şl pentru
rapidă în însuşirea meseriei, samblu, eît şi membrii ce o ale progresului şi civilizaţiei. muncitoreşti s-a pornit de la acordată celor mai semnifi­ • fericirea nonstrâ. Munţii şl
• piralele, clmpul şl înaltul vAz-
pentru că şcoala dintîi I-a formează. Ca participanţi la Kroii din reportajul nostru un teren mai puţin cercetat. cative momente care au ca­ Partidului Comunist Român ale clasei noastre muncitoa­ | duhului l-au ascultat ecoul şi
ajutai. Abia cînd a ajuns această întrecere, moder­ sînt luaţi dintr-un aulenlic racterizat perioada anilor pentru crearea unor secţii re, volumul de documente j l-au Înmiit, duclnd zvon In
nizăm, introducem proce­ Preocupările constante ale ale. organizaţiilor de masă, recent apărut, rod al unei ■ cele patru zArl.
prim-lopilor şi meseria nu front de eroi. Faptele lor autorilor, mai ales in ultimii 1920-1944. constituie un suc­ cum au fost Frontul pluga­ intense şi îndelungate munci • AstAzl aninăm coroana do i
mai avea multe taine pentru dee tehnice avansate, cău­ sînt luate dinlr-o autentică ani (In presa locală sau în ces al istoriografiei hunedo­ rilor, Madosz-ul, Blocul de­ de cercetare şi selectare, • nestemate pe nleptul falnic al
: stejarului romănc9C. Cincizeci
el a îndrăznit să se confrun­ tăm şl promovăm soluţii publicaţiile, dc specialitate), ! dc cercuri 9-au închegat In
pagină de istorie, scrisă cu rene. mocratic, precum şi creşte­ constituie un remarcabil suc­
te în faţa colectivului cu de mare eficienţă. înţelegem pentru o activitate, orien­ Cu primul document datat rea avlnlului revoluţionar al ces al autorilor amintiţi, un : trunchiul sAr. Aşa tlnăr şl vi­
litera dăruirii în cartea na­ : guros n-a fost nlclodatA Pa­
ceea ce scria în diplomă. A­ însă că toate acestea au loc ţiunii noastre socialiste. tată fu direcţia punerii în din 9 aprilie 1920 şi plnă la maselor muncitoare in peri­ iîucccs al cercetării ştiinţi­ ! trla şl poporul cc l-au zămi.s-
bia acum, în cîntarul său prin oameni. Nu poţi concura valoare a bogatelor tradifii cel din li septembrie 1944, oada dictaturii militare-fas- fice hunedorene. I Ut 11 aduc prinos cunună de
i mălin, ţesută din gtndurlle fc-
imaginar, balanţa s-a echili­ cu oameni fără o bună con­ CORNEL ARMEANU revoluţionare de luptă ale sint trecute tn revistă prin­ ciste (sabotaje, greve, nepre• C. DROZD t rlclrll poporului românesc.
!
GH. I. NEGREA
brai. Devenise eu adevărat diţie ştiinţifică, profesională. ARTENIE MOLDOVAN
B U N Ă S T A R E A IN ASCENDENŢA COTIDIANĂ
Muncitor şi uzină, om şi paţl în industrie fiind cu 73,7 îmbunătăţirea permanentă a
casă, ţăran şi sat, cartier şi la sută mai mare dccît media vieţii. tinate vieţii. Printre cele moi
recente :
spitali­
complexul
oraş, flecare alătură haina de pe ţară. Faptul că faţă de a­ ,„Serviciile vor trebui să de­ cesc de la Hunedoara, secţia
sărbătoare îmbrăcată de ziua nii 1930-1950, cînd populaţia vină un sector tot mai im­ de pediatrie, staţia de salva­
parlidulul chipului său nou, judeţului a rămas staţionară, portant al vieţii economice, să re, centrul stomatologic de la
conturat cu pregnanţă de-a în ultimii 20 de ani a crescut contribuie în mal mare măsură Deva şi în ultimul timp spi­
lungul anilor plini, definiţi de cu 182 431 locuitori, că nu la satisfacerea cerinţelor popu­ talul nou de la Vulcan.
conducerea clarvăzătoare a numai la oraşe, ci şi din sate, laţiei, Ja ridicarea standardu­ In prezent tot al 6-Ioa ce­
partidului spre împlinire şi la fiecare casă găseşti cel pu­ lui de viaţă" — se arată în tăţean al judeţului învaţă. 326
bunăstare. Nu există docu­ ţin un angajat, dovedeşte rit­ Directivele Congresului al X-
ment, hotârîre, legiferare a mul susţinut al înfloririi vie­ lea a) Partidului Comunist de şcoli dintre care 508 de
28
şcoli
căror esenţă să nu se expri­ ţii judeţului. Pe meleaguri Român. La sfîrşitul anului cultură generală, tehnice, li­
şi
profesionale
me în conţinutul profund u- unde documente zguduitoare 1970, în Judeţ exista o reţea cee de specialitate, ală­
manilar al politicii partidului, amintesc de zilele cind foamea de 499 unităţi în care lucrau turi de cele două insti­
cc plasează în centrul preocu­ şi boala secerau mii de vieţi, 3 024 persoane, numărul lor tute de învâţâmînt supe­
părilor sale omul, satisfacerea unde spectrul şomajului se în­ sporind considerabil în actua­ rior din Petroşani şi Hune­
cit mai deplină a nevoilor tindea cu repeziciune îngro- lul cincinal şi, ceea ce e de
sate „îmbunătăţirea condiţi­ şînd marşul mizeriei, doar în subliniat, extinzîndu-se mult doara, deschid zecilor de mii
ilor <lc viaţă ale poporului, ultimii 10 ani au fost create reţeaua de unităţi de prestaţii de hunedoreni orizonturile şti­
creşterea gradului de civiliza­ 32 000 locuri de muncă, jude­ de servicii din mediul rural. inţei. Condiţiile de studiu sînt
ţie şi bunăstare a naţiunii ţului fiindu-i alocate de către Pentru realizarea aceleiaşi bu­ pe măsura condiţiilor dc via­
noastre este ţelul suprem al stat, doar în cincinalul trecut, ne şi operative deserviri a ţă. Numai în cincinalul tre­
po'iticii partidului nostru, ra­ 12 770 mlli ane lei, revenind populaţiei vine şi recenta le­ cut s-au construit 44 şcoli noi
ţiunea întregii sale activităţi, 26 081 lei pe locuitor, cu 66,4 ge privind organizarea canti- Şl 172 săli de clasă dotate cu
obiectivul central al costruc- la sută mai mult dccît media nelor-restaurant pentru sala­ mobilier şi aparatură de la­
ţiei socialismului". Acest de­ pe ţară. Reflexele lor se oglin­ riaţi, primită cu entuziasm de borator moderne.
ziderat al conducerii destinu­ desc în zeci de obiective in­ oamenii muncii din judeţ ca Avîntul nemaiîntâlnit pe
lui poporului spre culmile ci­ dustriale ridicate, extinse şi Şi din întreaga ţară. care-| înregistrează viaţa cul­
vilizaţiei şi progresului, ex­ modernizate în ultimii ani, în Umanismul profund al hotâ- turală în satele şi oraşele hu-
primi t de la tribuna celui amenajări şl continue îmbu­ ririlor luate de partid şi de nedorenc se alătură aceluiaşi
dc-nl X-lea Congres de către nătăţiri ale condiţiilor de stat Sşi găseşte reverberaţii cor armonios şi complex il
tovarăşul Nieoîae Ceauşeseu, muncă şi dc viaţă ale oame­ profunde în sufletul cetăţeni­ bunăstării poporului nnHrn.
îşi găseşte acum. la a 50-a nilor. mat acelaşi ritm susţinut al „Braia" î, II la Lupeni, „Co- construite în anii cincinalului doar în hotare hunedorene, su­ lor. Recenta hotărîre a Comi­ Există un Inc în sălile «ti*
aniversare n făuritorului său Directivele Congresului al construcţiei definit de per­ roeşli" şi „Coşbuc'’ la Vulcan. 1966-1970. te de mii, transcriind o sete tetului Executiv al C.C. al spectacol la 4,4 locuitori, la
— pailidu! —. materializări X-lea al partidului privind spectivele încărcate de realis­ „7 Noiembrie", Martie", Legea fundamentală a socie­ continuă de civilizaţie. P.C.R, privind îmbunătăţirea 5 locuitori există un apaial
spectaculoase. planul cincinal pe anii 1971­ mul certitudinilor împlinirii, microraioanele l şi 11 la Petri- tăţii noastre socialiste îşi gă­ In 1970 pe un locuitor au condiţiilor sociale ale mem­ (Ic radio sau televizor, nvon.
în con textul cifrelor mari 1975 îşi au un viguros punct prefigurate de partid- Curba la. Blocuri turn, construcţii seşte prin grija partidului revenit mărfuri desfăcute de brilor cooperativelor agricole 212 cinematografe fată de (i
cu care sc prezintă ţara Ia de pornire în realizările eu ascendentă a bunăstării a elegante şi confortabile, com­ împlinirea, eu fiecare zi 5 551 lei, cu 24,2 la sută mai de producţie se înscrie în a­ în 1938, sute de biblioteci pu­
glorioasa aniversure, judeţul adevărat spectaculoase înre­ prins, in fieeare aşezare, di plexe comerciale moderne, po­ ce trece, prin noi investiţii mult ea tn 1965 şi de 5 ori ceeaşi atenţie şi grijă perma­ blice, milioane de volume, kl
Hunedoara este prezentă de gistrate în anii socialismului, mensiunî proprii, îmbogăţite liclinici, dispensare, case de destinate omului, satisfacerii mai mult faţă de 1950, creş­ nentă acordată omului. numerările, cifrele, compara­
prestigiu. Salariul mediu a în toate domeniile vieţii. A de fiecare nou an aşezat pe cultură, stadioane, săli de nevoilor sale, fireşte, mereu terile mareînd aceeaşi specta­ Obiectiv de seamă al poli­ ţiile ar putea continua. ar
crescut doar în anii ultimului fost timpul in care un popor răbojul de aur şi purpură al spectacole, cinematografe. Şi mai ridicole. Fiecare nouă re­ culoasă ascendenţă a bună­ ticii partidului, sănătăţii po­ trebui multă cerneală penirn
cincinal cu 29.4 la sută. In harnic, stăpîn pe propriul des­ socialismului. Cei mai plini apartamente. Tot mai multe, alizare măsurată în cifre şi stării, acelaşi ritm alert al porului ii sînt destinate sume a consemna totul, pentru ;i
şi mai puţin timp, doar in tin, animat de politica efer­ s-au arătat însă anii cinci­ tot mai ingenios amplasate, pusă în comparaţie defineşte împlinirilor omului. In sate, care altădată erau de nccon- veda in amănunt împlinirii*
2 ani, lot in hotarele judeţu­ vescent creatoare a partidu­ nalului de curind încheiat, râspimzînd înlr-un grad lot ascendente rapide. In 1970 au unde înainte vreme schimbu­ ceput. Dacă amintim că doar unui popor harnic, îndrumoi
lui nostru, veniturile popu­ lui. s-a definit pe sine însuşi cînd la temeliile vajnice ale aşe­ mai înalt pretenţiilor mereu fost desfăcute in Judeţ măr­ rile le făcea „moţul eu ciu­ în 1970 mijloacele financiare de un destoinic conduoninr
laţiei an crescut cu 14,7 la prin liniile semeţe ale noilor zărilor hunedorene s-au mai mai ridicate ale oamenilor. furi în valoare de 2 744 mili­ bărele", acum se vînd în ma­ destinate sănătăţii populaţiei spre realizări altădată de ne
sută. 72,3 la sută din ele rea- aşezări, prin tot ce a constru­ adăugat 18 76G dc apartamen­ La Deva 4 782, 4 623 la Hune­ oane Iei, cu 28,7 la sută mai gazine moderne, cele mai di­ au crescut la aproape 7 mili­ crezut.
lizlnclu-se din salarii, 10.7 la it cu mintea şi cu fapta. te, mai mult dccît dublul va­ doara, 2 110 In Vulcan, 1824 mult ca în 1965, argument ferite mărfuri, desfacerile a­ arde, de 10 ori şi jumătate Sînt idealuri pentru care
sulă din pensii şi 2,11 la sută In acest cotidian şi măreţ lorii construcţiilor ridicate la Petroşani, 1 667 la Pelriln, incontestabil al creşterii sub­ nuale mâsurîndu-se în mili­ mai mult decit în 1950, că au militat comuniştii înră dc
din alocaţii de stat pentru marş al prefacerilor, ce a pla­ între 1956-1960. Numele nou­ I 336 la Lupeni, 500 la Brad, stanţiale a puterii de cumpă­ oane. Numai între 1966-1970 practicau 30 500 mediei, grija la înfiinţarea partidului, de­
copii, ceea ce le conferă o sat omul cu întregul său po­ lui s-a conjugat în localită­ 400 la Orâşlie, 320 In Haţeg. rare, a ridicării salariului real. s-au pus în funcţiune 288 noi profundă acordată vieţii şi ziderate care au devenit. în
mure stabilitate. tenţial creator pe frontispiciul ţile judeţului cu cel a) con­ 24H la Uricani, 112 Ia Simeria, Oamenii au schimbat că­ unităţi comerciale, din care sănătăţii omului primeşte anii vegheaţi de flamura pur­
Numărul marc al obiective­ tuturor înfăptuirilor, judeţul fortului şi modernului. Au a- 94 la Călan, la caic se mai suţele îngrămădite şi întune­ 176 in construcţii noi. Creşte­ contururi pregnante. Dubla­ purie. realităţi, împliniri şi cu­
lor industriale ridicole în ju Hunedoara s-a plasat mereu pârut oraşe în oraşe : O.M. adaugă 3 616 casc noi ridica­ coase în apartamente noi, lu­ rile cantităţilor de mărfuri rea sporului natural nl popu­ ceriri ale omului pentru om.
deţ a făcut posibile restruc­ in primele rinduri. Oraşele (oraşul muncitoresc) şi O.T te tot în cursul acestui cin­ minoase. Locuinţele în care cumpărate, atît la produse a­ laţiei în ultimii cinei ani, realizări pe care judeţul, nlă­
turări de ordin social cu im­ hunedorene au devenit ade­ (oraşul tinerelului) la Hune­ s-au mulat au făcut loc mobi­ limentare eît şi nealimentare, ridicarea cu aproape 5 ani a turi de în n eaga ţară. le re­
plicaţii directe în nivelul dc văraţi piloni ai civilizaţiei şi doara. O.N. (oraşe noi) la Că- cinal. Cifre lapidare, ari­ lierului nou, cu linii elegante cunosc aceleaşi ascendente mediei de vîrstâ în ultimul memorează Ui ora măreţului
trai al populaţiei. Aici, p< ■iscendenţei sociale. A fost în- !nn şi Brad. Cartiere şi micro- de, dai- purtătoare ale unora- şi armonioase, aparatelor de caracteristice întregului ritm deceniu (de la 65.9 ani la n- semîrrnleimr în semn de mul­
pin -rilc iumedorene. la I 1M1U tîi entuziasmul lucid al con raionne complet noi pc locul dinei semnificaţii. Numai în radio, televizoarelor, maşini­ al vieţii proape 70 ani) sînt efectele
de locuitori revin 329 dc sa- slmcţiei, care a însufleţit mii unor vechi magherniţe ori pe ultimul deceniu (ol a treia fa­ lor de spălat, frigiderelor, as­ Primele luni ale anuluî Ju­ imediate ale investiţiilor ma­ ţumire şi adîncă recuno<im-
laria'i, depăşindu-se astfel eu de tineri, care a aprins fuc-n- terenuri pustii pînă atunci milie hunedoreană s-a mulai piratoarelor. aragazurilor, în­ biliar înscriu depăşiri desti­ teriale şi spirilna’e, ale pasiu­ ţâ aduse partidului părinte
la sută r edin pe tară. rile multor vetre industriale — „Gojdu" şi „Dacia" In De­ tregii aparatul i casnice, speci­ nate dirert necesităţilor omu­ nii dăruite vieţii omului. Vor­ sârbâloi it.
i;— !n fieeare familie revin 1,2 şi a semănat în jurul lor te­ va. „Aeroport" şi „<’arpaţi" in ca^ă nouă, iar la Deva tot a fice confortului contemporan. lui. relevînd. în acelaşi timp, bim de înnoirile judeţului şi
saL-inţi, numărul celor ocu meliile noilor aşezări A ur­ la Petroşani, „Viscozu ), 11, HI, doua familie stă in locuinţe Numărul acestora cuprinde, disponibilităţile sale sporite în în'.ilnim din nou edificii des­ I. LASCU