Page 25 - Drumul_socialismului_1971_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
A ^
In pagina a Vl-a: j

| P a rtid u l C o m u n is t R o m â n — I

c ă ld u ra in im ilo r, p u te re a |

. .. I
b r a ţe lo r , a g e rim e a m in ţii f

' |
In pagina a Vll-a:

• 5
M ă r tu r ii d in c in c i d e c e n ii

ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII

SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU

Qea de-a 50-a anîvenare
a întemeierii Partidului Co­
munist Român, eveniment Stimaţi tovarăşi fl prieteni, Intrarea trupelor hitleriste în ţară în rea civilizaţiei umane de rafcla MtlerlstJI.
de importanţă epocală fn is­ 1940 r însemnat In fapt ocuparea României (Vii aplauze).
toria mişcării muncitoreşti Sărbătorim astăzi împlinirea a 50 de şl subordonarea ei maşini! de război na­ Răsturnarea dictaturii militaro-fasciste
din ţara noastră, In viaţa ani de la Înfiinţarea Partidului Comunist ziste, a dus Ja jefuirea bogăţiilor ţării, a marcat o cotitură istorică în dezvolta­
poporului român, a fost săr­ Român, eveniment de Însemnătate Istori­ provocînd grele suferinţe poporului român. rea României, lupta antifascistă, demo­
bătorită vineri dimineaţa, că epocală In viaţa poporului nostru. Cu Totodată, dictatura mllitaro-fasclstâ şi o­ cratică transformîndu-se rapid într-o miş­
in Capitală, în cadrul unei acest prilej festiv permlteţl-mi sâ vă a­ cupanţii hitlerlştl au dezlănţuit o prigoană care socială de o amploare cum nu a mal
adunări solemne organizate dresez dumneavoastră, tuturor comunişti­ sălbatică împotriva comuniştilor şi a al­ cunoscut istoria ţârii şi care a deschis
in sala Palatului Republicii lor, Întregului nostru popor, cele mai cal­ tor forţe patriotice antifasciste. Sute şi mii calea celor mai profunde schimbări re­
Socialiste România. de felicitări şi un cordial salut din partea de comunişti şi luptători antifascişti au voluţionare, înfăptuirii idealurilor de li­
Marea sală are un aspect Comitetului Central al Partidului Comu­ fost aruncaţi în închisori şi lagăre ; zeci bertate şî dreptate socială şi naţio­
festiv. Pe fundalul scenei, nist Român, a Consiliului de Stat şl a dintre ei au fost ucişi de plutoanele de e­ nală ale poporului român Desfâşu-
dominat de faldurile drape­ guvernului Republicii Socialiste România. xecuţie. Prin aceste represiuni sîngeroase rînd o multilaterală activitate poli­
lelor partidului fi statului, (Aplauze puternice, prelungite). se urmărea decapitarea mişcării de rezis­ tică şi organizatorică, Partidul Comu­
se văd stema Partidului Co­ Această aniversare prilejuieşte o retro­ tenţă antifascistă şi antirăzboinică Dar. nist Român a reunit în această miş­
munist Român, cifra jubi­ spectivă a drumului parcurs de partid, a care principalele forţe ale naţiunii —
liară ,,50" şi datele jubilia­ luptelor duse de clasa muncitoare, de după cum se ştie, planurile reacţiunii fas­ clasa muncitoare, ţărănimea, intelectuali­
r e : „1921-1971“. ciste române şî ale naziştilor germani au
toţi oamenii muncii din patria noastră suferit un eşec total ; el nu au putut în­ tatea, păturile mijlocii de la oraşe şl
La ora 10 dimineaţa, o pentru dreptate şi libertate socială şl na­ vinge voinţa forţelor antifasciste care, în chiar anumite cercuri ale burgheziei. Rod
furtună de aplauze fi urale ţională. pentru răsturnarea regimului ciuda terorii, şi-au unit rîndurile şl au al luptei celor mai largi mase populare,
salută sosirea în sală a con­ burghczo-moşieresc, pentru cucerirea pu­ desfăşurat cu succes lupta contra fascis­ instaurarea la fl martie 1945 a primului
ducătorilor partidului fi sta­ terii politice şi făurirea cu succes a so­ mului şi războiului (Aplauze puternice, guvern cu adevărat democratic din isto­
tului. In prezidiu iau loc cialismului în România. Drumul străbă­ prelungite). ria ţării — In frunte cu înflâeâratul pa­
tovarăşii Nicolae Ceauşescu. tut nu a fost neted : au trebuit învinse triot, eminent om de stat şi militant pro­
Ion Gheorghe Maurer, Emil multe greutăţi, trecute mari obstacole — Este meritul Partidului Comun5'" Ro­ gresist dr. Petru Groza — a însemnat o
Bodnaraş. Manea Mănescu, dar nici teroarea sălbatică, nici închiso­ mân că a militat, încă de la înfiinţarea mare victorie a forţelor revoluţionare,
Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ sa. împotriva intervenţiei imperialiste con­
rile şi nici chiar moartea nu l-au putut tra puterii sovietice. După cum ştiţi, Ia democratice, a marcat instaurarea puterii
ghe Pană. Gheorghe Rădu- abate pe comunişti din calea lor Comu­ revoluţionar-democratice a muncitorilor
lescu, Virgil Trofin, Ilie niştii au ţinut Întotdeauna aus steagul lup­ primul congres a fost votată şi o moţiune şi ţăranilor, a deschis calea unor trans­
Verdeţ, Maxim Berqhianu, tei sociale şi naţionale, acţlonînd ca or­ dc solidaritate cu statui făurit de Lenin. formări social-politice profunde In socie­
Florian Dănălache, Constan­ ganizatori şi conducători Încercaţi ai cla­ (Vii aplauze). Atunci cînd a izbuc­ tatea românească (Aplauze îndelungate).
tin Drăgan, Emil Drăqănes- sei muncitoare, ai Întregului nostim po­ nit agresiunea Germaniei fasciste, par­ Doresc sâ exprim cu «cest prilej mul­
cu, Janos Fazekas, Petre por muncitor (Aplauze puternice, prelun­ tidul s-a ridicat cu toată forţa îm­ ţumirile şi recunoştinţa partidului nostru
Lupu. Dumitru Popa, Dumi­ gite). Ceea ce i-a însufleţit permanent pe potriva participării României la acest tuturor partidelor şi organizaţiilor demo­
tru Popescu, Leonte Râutu, comunişti In lupta lor a fost încrederea război nedrept. El a chemat toate forţele cratice, patriotice, care au colaborat în
Gheorghe Stoica, Vasile Vil- nestrămutată în învăţătura atotbiruitoa­ naţionale la lupta penlru ieşirea din răz­ acei ani cu comuniştii In lupta pentru
cu, $tefanVoitec. losif Banc, re marxist-leninîstâ. devotamentul ne­ boiul antisovieiic, pentru întoarcerea ar­ transformarea revoluţionară a ţârii. (Vii
Constantin Băbălău. Petre mărginit faţă de năzuinţele de libertate melor împotriva Germaniei fasciste şi ală­ aplauze).
Blajovici, Mircrn Constanti- naţională şi dreptate socială ale poporu­ turarea ţârii noastre coaliţiei antihitleris­ Este ştiut că România Ieşise din război
nescu, Mihai Dalea, Miu Do- lui (Vii aplauze). te. Prin politica sa Partidul Comunist Ro­ ruinată şi secătuită, că în ţară domnea
brescu, Aurel Duca, Mihai mân a apărat onoarea poporului şi intere­ haosul economic şi sărăcia, că masele
Gere, Ion Iliescu, Ion Ioni- La această adunare participă veterani sele naţionale ale ţârii, politica de priete­ muncitoare se zbâteau într-o neagră mi­
ţă, Carol Kiraly, Vasile Pa- care au luat parte la formarea partidu­ nie tradiţională cu marea noastră vecină
tilineţ, Ion Stănescu, Mihat lui, mulţi activişti din anii ilegalităţii — Uniunea Sovietică. (Aplauze puternice) zerie. Sarcina imperioasă care se punea în
faţa ţârii era ieşirea din această situaţie
Tclescu, losif Uqlar, Richard care şi-au îndeplinit cu înalt devotament Activitatea intensă desfăşurată de partid catastrofală, trasarea unui program al e-
Winter, precum şi partici­ neţărmurit sarcinile Încredinţate de par­ a dus la unirea forţelor antifasciste pa­ voluţici economice şl sociale imediate şi
panţi la crearea partidului tid, aduetndu-şi contribuţia la toate m ari­ triotice, la formarea în mai 1944 a Fron­ de perspectivă. Elaborarea acestui pro­
şi alţi veterani al mişcării le succese obţinute de partidul şi po­ tului Unic Muncitoresc între Partidul co­
porul nostru. Partidul 11 preţuieşte In cel gram a făcut obiectul Conferinţei Na­
muncitoreşti din ţara noas­ mal înalt grad pe activiştii din anii ile­ munist şi Partidul social-democrat, ţionale din 1945 a Partidului Comunist
tră — Gheorghe Cristescu, galităţii, In numele Comitetului Central, burgheziei, Partidul Social-Democrat al leţi dc acord să salutăm prezenţa la adu­ şi apoi a Blocului Naţional Democratic. Român, al raportului prezentat de Gheor­
primul secretar general al le adresez tuturor calde felicitări şl mul­ Muncitorilor din România a marcat un narea noastră solemnă a celui care a fost In acelaşi timp, partidul a organizat găr­ ghe Gheorghiu-Dej — fiu devotat al cla­
Partidului Comunist din ţumiri comuniste I (Aplauze îndelungate). moment deosebit în lupta politică a pro­ primul secretar general al Partidului Co­ zile patriotice, a condus numeroase ac­ sei muncitoare, al poporului român, mili­
România. Constantin Pfrvu- Mulţi din cei care au luat parte la în­ letariatului. Organizarea pe plan naţional munist din România, tovarăşul Gheorghe ţiuni de sabotare a războiului. tant de seamă al mişcării comuniste, care
lescu, Chivu Stoica, Mihail fiinţarea partidului In 1921 şi care au ac­ a mişcării sindicale în 1 DOC şi refacerea Cristescu. (Aplauze puternice). Crearea Anul 1944 se caracterizează prin schim­ timp de 20 de ani s-a aflat în fruntea
Cruceanu. Ion Niculi, Ale­ tivat In rîndurlle sale nu mai sînt prin­ Partidului Socialist în 1010 reflectau ma­ partidului comunist «a marcat triumful for­ barea radicală a situaţiei militare in fa­ partidului nostru, aduclnd împreună cu
xandru Sencovici, Gheorghe tre noi. In semn de adînc omagiu, propun turizarea politică a clasei muncitoare clin ţelor revoluţionare şi ral marxism-leninis- voarea coaliţiei antihitleriste. Sub lovitu­ întregul activ de partid şi de stat o con­
Vasilichi, Petre Constant/- România, rolul tot mai important pe caic mului în mişcarea muncitorească din ţara tribuţie de seamă la realizarea marilor
sâ păstrăm un moment de reculegere. (A­ rile zdrobitoare ale Armatei Roşii, care
nescu-Iaţi, Vanda Nioolschl, sistenţa se ridică pentru clteva clipe în îl dobîndea In viaţa ţârii. Continuînd sâ noastră ; din acest moment, mişcarea re­ n dus greul celui de-ai doilea război mon­ transformări revoluţionare din acea pe­
Constantin Ţiulescu, Con­ picioare, cinstind memoria celor dispăruţi). întreţină legături cu mişcarea revoluţio­ voluţionară din România a intrat într-o dial, trupele fasciste se retrăgeau cu pier­ rioadă. (Aplauze pu(ernice). Subliniind
stanţa Crăciun, Vasile Bigu, nară din alte ţâri, mişcarea muncitoreas­ etapă nouă. superioară a dezvoltării sale. deri mari ; pe alte fronturi forţele aliate însemnătatea esenţială a Industriali­
că din România a ajutat la transportul
Victor Brătf&leanu, Ion Po- în Rusia a literaturii tipărite de emigra­ încă din timpul primului congres al dădeau, de asemenea, lovituri puternice zării pentru asigurarea progresului ge­
pescu-Pufuri, Sanda Ran- Măreţe tradiţii revoluţio­ ţia rusă din Apus — inclusiv a Iskrei le­ partidului, cercurile reacţionare ati dez­ armatei hitleriste. Lupta armată a forţe­ neral al ţârii şi consolidarea inde­
gheţ. Anton Breitenhofer, niniste —, a manifestat o activă solidari­ lănţuit o prigoană sâlbat.îcâ împotriva co­ lor patriotice din diferite ţâri creştea pendenţei noastre naţionale, Conferin­
Ladislau Banyai, Lajos Cso- nare de luptă pentru eli­ tate cu lupta proletariatului rus împotri­ muniştilor. Dună trei ani de activitate le­ în amploare, izbind nimicitor maşina de ţa Naţională a Indicat ca primă cla­
gor, Jozsef Meliusz, Gheor­ va ţarismului în J905, printre altele ocor- gală. guvernul bnrghczo-nioşieresc a scos război fascistă. Folosind condiţiile inter­ pă trecerea la reconstrucţia ţării, la re­
ghe Petrescu, Gheorghe Rn- dînd ajutor echipajului revoluţionar dc partidul in afara legii- Timp de două de­ ne şl externe favorabile, forţele naţionale facerea rapidă a economiei distruse şi
dezorganizate de război.
su, Mihai Roşianu şi Vida berarea socială şi naţio­ pe crucişătorul Polemlcin care, după cum cenii. comuniştii au fost obligaţi sâ acti­ patriotice din România, în rîndul cărora
Partidul nostru a desfăşurat o intensă
Geza — fruntaşi In muncă sc ştie, a primit azil politic în România. veze în condiţiile grele ale ilegalităţii, în- Partidul comunist constituia principalul activitate pentru mobilizarea maselor
din industrie şi agricultură nală a poporului, pentru Militanţii socialişti români au avut legă­ frunlînd represiunile regimului burghezo- nucleu, iniţiatorul şi organizatorul acţiu­ largi populare la înfăptuirea acestui o­
— eroi ai muncit socialiste turi nemijlocite eu V. 1. I.cnin. In anii moşieresc nilor antifasciste şi antirăzboinice, au tre­ biectiv principal. Munca constructivă,
— conducători ai organiza­ premergători, precum şi în timpul pri­ In toată această perioadă, partidul a cut la declanşarea şi înfăptuirea cu suc­ amplă şi grea, s-a împletit cu lupta fer­
ţiilor obşteşti, generali, oa­ socialism mului război mondial imperialist, miş­ fost organizatorul şi conducătorul tuturor ces a insurecţiei naţionale antifasciste ar­ mă împotriva forţelor reacţionare, a cla­
meni de ştiinţă, artă şi cul­ carea muncitorească şi socialistă a acţio­ luptelor revoluţionare ale oamenilor mun­ mate (Vii aplauze). Aceasta a dus la ares­ selor exploatatoare şi a partidelor lor po­
tură. nat cu hotârîie împotriva războiului, par- cii. Dintre numeroasele bătălii de clasă tarea guvernului Antonescu, la ieşirea litice, care. contînd pe sprijinul cercu­
Se aflau în sală membrii Stimaţi tovarăşi, ticipînd la conferinţele internaţionale an­ din acea vreme, vo: menţiona greva mi­ imediată a României din războiul anti- rilor imperialiste din exterior, se opuneau
CC. al P.C.R., ai Consiliului tirăzboinice şi orgamzînd mari manifes­ nerilor de la I.upeni din 1D20, grevele pe­ sovietic şi la intrarea ei în luptă împo­ cu înverşunare transformărilor sociale,
de Stat şi ai guvernului, ai Istoria partidului nostru este istoria tări de masă în ţară. troliştilor şi ceferiştilor din 1HL3 — care triva Germaniei naziste, alături de Uniu­ democratizării ţârii, înfăptuirii măsurilor
Consiliului Naţional al Fron­ luptelor sociale şi naţionale ale clasei După terminarea războiului şi realizarea au exprimat în modul cel mai grăitor spi­ nea Sovietică şl celelalte ţâri ale coaliţiei , de redresare şi dezvoltare economică.
muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, statului naţional unitar, România a intrat ritul combativ al clasei noastre muncitoa­ antihitleriste. (Aplauze puternice).
tului Unităţii Socialiste, ac­ Din primul moment al înfăptuirii actu­ ‘ Amplificarea continuă a procesului revo­
tivişti de partid şi de stat, ale tuturor oamenilor muncii fără deo­ intr-o nouă etapă de dezvoltare ; totodată, re, afirmarea rolului partidului comunist, luţionar a dus la modificarea radicală a
sebire de naţionalitate, este istoria naşte­ mişcarea muncitorească şi socialistă a că­ a capacităţii sale de a organiza şi conduce lui istoric de la 2.3 August, partidul nostru
numeroşi membri de partid rii şi dezvoltării mişcării muncitoreşti şi pătat dimensiuni noi. La sfîrşitul deceniu­ a fost organizatorul, sufletul tuturor ac­ raportului forţelor sociale în favoarea
din ilegalitate veniţi din toa­ revoluţionare din România. Noi, comu­ lui al doilea al secolului nostru, in ţară lupta oamenilor muncii. (Aplauze puter­ ţiunilor poporului şl ale armatei. Forţele maselor celor ce muncesc, la înfrîngerea
nice).
te judeţele ţării, primii se­ niştii, sîntem continuatorii tradiţiilor pro­ se acumulaseră multe contradicţii sociale patriotice şi armata au eliberat rapid Ca­ claselor exploatatoare, la eliminarea din
guvern a ultimilor reprezentanţi ni par­
cretari ni comitetelor jude­ gresiste ale poporului. Cinstim pe toţi şi naţionale, care ere,, necesitatea unor O activitate multilaterală a desfăşurat pitala şf alte centre ale ţârii, capturînd tidelor burgheze, la înlăturarea monar­
ţene ale P.C.R., condi/cfitori acei care au stat în fruntea luptei împo­ profunde transformări in viaţa1 societăţii. partidul nostru pentru unitatea clasei importante grupări militare hitleriste. hiei şi proclamarea Republicii Populare
muncitoare, pentru unirea tuturor forţelor
ai instituţiilor centrale fl triva asupririi străine, pentru neatîrna- Se impuneau, în special, înfăptuirea refor­ Pentru a înţelege starea dc spirit din Române. (Aplauze puternice).
rea poporului, pentru formarea statului democratice în lupta împotriva politicii
organizaţiilor obşteşti, mun­ mei agrare, crearea unei industrii naţio­ de fascizare a ţârii şi a pregătirii de răz­ acel timp. merită sâ menţionăm că întrea­ Primesc adesea întrebări în legătură cu
citori şi ţărani fruntaşi în naţional român. Greul luptelor l-au dus nale avansate, lichidarea dependenţei fa­ boi. Merită menţionate în acest sens ac­ ga armată a răspuns cu promptitudine felul în care a cîştigat partidul nostru
producţie, militari ai Forţe­ întotdeauna masele largi populare ; le ţă de capitalul străin, democratizarea vie­ chemării de a se alătura armatei sovie­
adresăm recunoştinţa noastră fierbinte şi ţiunile unite ale forţelor democrate solda­ majoritatea poporului de partea sa încă
lor noastre Armate, savanţi, ne plecăm cu smerenie în faţa jertfelor ţii politice şi (le stat. De realizarea acestor te cu succes în alegerile parţiale din 1936. tice, coaliţiei antihitleriste. (Aplauze), alegerile din noiembrie 1946 au demonstrat
creatori pe tărîmul artelor. grele pe care Ic-au dat în aceste lupte. transformări depindea progresul rapid al precum şi marea demonstraţie antifascistă Angajîndu-se cu toate resursele de care elocvent înfrîngerea politicii reacţionare,
Miile de oameni prezenţi Secolul al XlX-lea s-a caracterizat prin ţării din punct de vedere economic >;r so­ şi antirăzboinică de la 1 Mai 1930. In toa­ dispunea în războiul antifascist, armata marea majoritate n poporului — peste 70
la adunarea solemnă ofe­ mari mişcări pentru eliberarea naţională cial. tă această perioadă, partidul a militat neo­ română a purtat, alături de Armata Roşie, la sută dintre votanţi — exprimjndu-sj în
reau imaginea simbolică a şi socială. Răscoala din 1821. revoluţia In viaţa internaţională se ndînccau, dc bosit pentru o politică de prietenie şi co­ grele lupte pentru eliberarea definitivă a mod democratic încrederea în partidul
însăşi istoriei partidului. A ­ din 1848, Unirea Principatelor în 1859. asemenea, continuu contradicţiile de cla­ laborare cu Uniunea Sovietică, pentru sta­ patriei, a participat la eliberarea Ungariei comunist şi în forţele care colaborau cu
şi Cehoslovaciei pînâ la înfrîngerea com­
să ; avea loc un puternic avînt revoluţio­
lături de participanţi la pri­ războiul pentru independenţă clin 1877 nar al clasei muncitoare, se prăbuşeau im­ bilirea de relaţii diplomatice între cele pletă a Germaniei hitleriste, înscriind noi. (Aplauze puternice). Trecerea pe ca­
mul congres de constituire sînt momente cruciale în istoria ţârii două ţări. (Vii aplauze). lea socialismului a fost deci expresia voin­
noastre. Aceste evenimente au marcat perii, creştea lupta de eliberare naţiona­ astfel o luminoasă pagină de eroism şi ţei democratic exprimată, prin vot, a po­
a PC.R. de vechi militanţi totodată intrarea tării pe calea dezvoltă­ lă şi socială. Victoria Marii Revoluţii So­ In faţa politicii antinaţionale a cercu­ glorie în istoria României. (Aplauze puter­ porului român care s-a convins pe deplin
care in anii negri ai ilega­ cialiste din Octombrie vestea începutul vi­ rilor reacţionare, Partidul comunist a fost nice).
rii capitaliste, precum şi apariţia pe sce­ — în anii cînd partidul nostru a militat
lităţii au luptat în rlndurile. na istoriei, o dată cu burghezia, a clasei nei noi ere în istoria omenirii — era trecerii forţa cea mai consecventă a apărării in­ Acum, la a 50-a aniversare a partidului neînfricat pentru interesele naţiunii şi a
partidului în marile bătălii muncitoare. în a doua jumătate a seco­ la făurirea socialismului şi comunismului. tereselor naţionale ale ţârii. Lipsa de uni­ nostru, în preajma Zilei Victoriei, aducem mobilizat toate forţele pentru salvarea po­
tate a forţelor democratice a permis însă
de clasă organizate şi con­ lului trecut. îndeosebi după formarea sta­ In aceste împrejurări interne şi inter­ reacţiunii să instaureze dictatura militnro- un fierbinte omagiu şi prinosul recunoştin­ porului — că numai iirmindu-i pe comu­
tului naţional român In 1859. România a naţionale, clasa muncitoare şi alte forţe ţei întregului nostru popor fiilor patriei care
duse de corn uni f ti pentru li­ fascistă. să subordoneze ţara Germaniei nişti îşi asigură un viitor fericit, perspec­
cunoscut o puternică dezvoltare capitalis­ sociale din România s-au ridicat cu hotă- ;m sâvîrşlt fapte de vitejie, au dat dova­ tiva unei dezvoltări independente (Aplau­
bertatea şi independenţa pa­ tă. Situaţia specifică, determinată de de­ lîre la luptă împotriva asupririi sociale hitleriste. După cum se ştie, în 1939—1940 dă de înalt devotament şi nu şl-au pre­ ze puternice). Desigur, nu negăm — si am
triei, pentru fericirea po­ pendenţa fată de Imperiul otoman şi dc şi naţionale. Grevele din 1918—19]0, greva situaţia internaţională s-a agravat ; Ger­ cupeţit nici viaţa pentru eliberarea ţârii mai arătat aceasta — eâ a existat întot­
jarului, alături de cei care pătrunderea în economia ţării. încă din generală din 1020 adeveresc creşterea a- mania nazistă n trecut la agresiune direc­ şi înfrîngerea fascismului. (Aplauze deauna o slrînsâ interdependentă între
acea perioadă a capitalului străin, a creat vintului revoluţionar, afirmarea tot mai tă împotriva a numeroase state din Eu­
şi-au adus contribuţia la puternice, prelungite). Totodată, expri­ condiţiile interne şi internaţionale, că îm­
oamenilor muncii condiţii deosebit de . puternică a clasei muncitoare ca cca mai ropa. dezlănţuind cel de-al doilea război
victoria insurecţiei de la grele. In acest cadru. încă în perioada avansată furţă socială a societăţii româ­ mondial. România se găsea într-o situaţie măm sentimentele noastre de recunoştinţă prejurările internaţionale ne-au favorizat;
23 August, instaurarea re­ 1860-1870. începe crearea organizaţiilor neşti. dc izolare internaţionalii, care a uşurat fală de glorioasele armate ale Uniunii So­ dar pînâ la urmă, rolul hotârîtor, fără de
vietice, care, cu preţul unor jertfe uriaşe,
care mi se putea face nimic, l-a avut po­
gimului democrat, la înfăp­ muncitorcşt i. Situaţia internă şi internaţională, lupte­ Ini Hiller impunerea Dictatului de la Vie- cui sfârîmnt maşina de război nazistă, au porul. Lui îi mulţumim pentru drumul
tuirea revoluţiei populare, Trebuie sa menţionez că formarea pri­ le de clasă din acei mii au grăbit cristali­ na, dezmembrarea teritorială a ţârii noas­ ndus o contribuţie hotărîloare la elibera­ nou pe care merge patria noastră socia­
melor cercuri muncitoreşti. îJeepului răs- tre. In aceste împrejurări, Partidul Comu­
se aflau rejnczentanţii tu­ zarea necesităţii creării unui partid revo­ rea României şi a altor ţâri de sub jugul listă ! (Aplauze puternice, prelungite).
pîndirii ideilor socialiste în România au luţionar de tip nou, în stare sâ conducă nist din România împreună cu Frontul fascist, la înfrîngerea Germaniei hitleriste.
turor categoriilor de oameni fost stimulare dc legăturile militanţilor Plugarilor, MADOSZ-ul şi alte forţe poli­ In cursul acestui proces s-a întărit uni­
ai muncii, români, maghiari, români cu făuritorii socialismului ştiin­ clasa muncitoare şi celelalte forţe sociale tice au chemat, poporul la luptă pentru (Aplauze puternice). tatea clasei muncitoare, s-a făurit şi dez­
In acelaşi timp, poporul nostru cinsteş­
şi progresiste în lupta pentru apărarea
voltat alianţa muncitorroscâ-târâncască :
germani şi de alte naţiona­ ţific — Marx şi F.ngels. Intr-o scrisoare drepturilor şi libertăţilor lor democratice, apărarea Integrităţii teritoriale a pa­ te memoria ostaşilor tuturor celorlalte partidul a înmănuncheat într-un singur
lităţi, de toate vârstele şi trimisă militantului socialist Ion Nădejde pentru înfăptuirea unor adinei transfor­ triei. (Aplauze puternice). Se crease ţări din coaliţia antlhitleristâ care au par­ şuvoi eforturile muncitorimii, ţărănimii,
în 1888. F.ngels nrâla că încearcă o mare
profesiile. Sitit cei care cu mări sociale. In rîndurile partidului so­ o situaţie favorabilă rezistenţei naţio­ ticipat la marea bătălie militară pentru intelectualităţii, ale tuturor foitelor pa­
sr.l isfacţic văzînd că socialiştii din Româ­ nale. dar trădarea cercurilor conducă­ înfrîngerea Germaniei fasciste (Aplauze
braţele şi cu mintea parti- nia au adoptat în programul lor princi­ cialist se manifestau tot mai puternic for­ puternice). triotice şi progresiste ale naţiunii.
piile fundamentale ale teoriei marxiste ţele care se pronunţau pentru un partid toare guvernante şi n conducerii partide­ O importantă deosebită penlru desfă­
(continuare In pag a 5-a). Dezvoltarea mişcării muncitoreşti şi revoluţionar, bazat pe ideologia morxist- lor burgheze a împiedicat lupta maselor Ne îndreptăm gîndul cu veneraţie spre şurarea cu succes a procesului revolu­
răspîndirea ideii or socialismului şiiinţifio leninistâ. La 8 mai 19*21, Congresul Parti­ largi populare. Ln scurt timp. România a milioanele de luptători din rezistenţă, ţionar a avut realizarea unităţii de ac­
fost împinsă dc dictatura m#itaio-fascislâ.
au dus la formarea în 18JKÎ a Partidului dului Socialist a holărît, cu o marc majo­ spre patrioţii din ţările cotropite, curc ţiune între Partidul Comunisi şi Parti­
.fooal-Denioci al al Muncitorilor din ritate de voturi, transformarea sa în Parti­ alături de Germania nazistă, in războiţii şi-au vărsat sîngele, şi-au dat viaţa în dul Social-Dcmocrat, pe baza frontului
România. Dcşî a activat numai 6 ani. da­ dul Comunist din România. (Aplauze pu­ antisovielic, împotriva voinţei poporului Şi dramatica Încleştare cu fascismul, con­
torită trecerii unor fruntaşi de partea ternice, îndelung repetate). Cred că sîn- a intereselor sale naţionale. tribuind prin lupta lor eroică la salva­ (Continuare în pag a 2-a)