Page 28 - Drumul_socialismului_1971_05

— ■ - - - - - — -«•-»■»------------------ - - - - • - ------------- — - - ă m » m ‘■ îiM a r ^ -------- « ■ i r H i B i t - n — * ----------- • ~ ~ '> ■ ■ w m a g T r r t i — lM B 2 r % \
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 079 © SIMBĂTA e MAI 1971

fUrmor© din p o g , o 3-o). In slujba democraţie), destinderii şl co­ luminate ale omenirii. î ntemeieiorii m«r- tivelor suverane «le popoarelor, dec.lnn- r a r e a unei la rg i Şl a c t i v e cooperări 1nter- nirii să île rezolvate numai la masa tra­
tativelor : es;e necesar cu masele să lup­
laborării Internationale acţionează, de a- xism-leninismului (Aplouz.e puternice). şe.izâ stări de încordare, periclite.izâ se­ naţlomnle. Sînt necesare eforturi susţinute te pentru a şi apăra, prin forţă proprie,
semenen, oameni politici burghezi realişti, între grija pentru înflorirea multila­ curitatea şi pacea Este. dc aceea, nece­ pentru dezvoltarea acestui proces pozitiv,
Ha, RepublIcA Socialista Cehoslovaca. Re­ cercuri sociale dc diferite orientări şi con­ terală a fiecărei naţiuni, pentru pruspe sară afii marea în di-epiul internaţional a pentru eliminarea tuturor factorilor cate viaţa, securitatea, perspectiva dezvolt.irii
civilizaţiei umane. Numai masele pot im­
publica DemocratA GermanA, Republic*» vingeri politice şi filozofice, reprezentanţi ritaier, patriei socialiste şi principiile in- principiilor noi rezultate din evoluţifl is­ împiedică popoarele să se Înţeleagă şi să pune dezarmare.», numai ele vor realiza
Socialistă Federativi Iugoslavia. Republi­ ai cui'clor religioase. tcrnaţionahsmulm socialist nu există torică. din aspiraţiile de azi ale omeni­ coopereze. dezarmarea (Aplauze puternice)
ca Populari Rolonâ şi Republica PopulnrA Se poate spune pe drept cuvint că nici­ nici un fe! de contradicţie Dimpotrivă rii, precum şi desfăşurarea energică a In acest spirit aeţioneazA ţara noastră Considerăm că îndatorirea oe prim or­
Ungară (Aplauze puternici*). odată in istoric lupta omenirii pentru cele două laturi ele politicii partidului luptei pentru impunerea acestor principii cu toată consecvenţa : rlezvoltînd larg con­ din a tuturor popoarelor, a tuturor ţări­
O uriaşă însemnătate InternaţionalA n progres, democraţie ş; pace nu a cunos­ comunist formează un tot uni iar. de ne­ în practica relaţiilor inlcrstatule. Un rol tactele şi schimbul de vizite guvernamen­ lor iubitoare dc pace. a tuturor forţcloir
avut victoria luptei revoluţionare purta cut o asemenea intensitate, dimensiuni de despărţit. De aceea, considerăm că tre important in respectarea legalităţii inter­ tale şi de altă natură, inclusiv la nivel sociale progresiste este de a acţiona cu
’A timp de aproape dou.â decenii de po­ o ase nene.» amploare. Iată de ce analiza buie combătute nllt îngustimea .şi izolarea naţionale are Organizaţia Naţiunilor U­ înalt, cu numeroase state de pe toate con­ energie pentru instaurarea unei atmosftre
porul chinez sub conducerea Partidu­ dez.Yoltârii sociale, a acţiunii legilor obiec­ naţională, cit şi hcgcmonismu*. şovinis­ nite care. pentru u-şi putea îndeplini a- tinentele, particlplnd activ la activitatea de conlucrare fructuoasă între naţiuni,
lui comunist pentru răsturnarea vechiu­ tive. a realităţilor în continuă transfor­ mul de maro putere — încriminat, la ceaslâ misiune, trebuie să Infăpuhoscâ organizaţiilor Internaţionale, ne aducem pentru eliminarea din viata internaţio­
lui regim şl lichidai-eo dominaţiei impe­ mare ne dă temei să a f i r m ă m că există timpul său. de 1-enîn.cu deosebită energie principiul universalităţii sale In acest contribuţia la intensificarea conlucrării nală a tuturor f.letonilor care generează
rialiste. C ren ren Republicii Populnre Chi­ perspective măreţe pentru desfăşurarea -- ambele tendinţe dâunînd alîi mteiv- context, o importanţă deosebit.'i ar avea dintre tonte statele, la promovarea des­ agresiune, amestec în treburile a \U»w
neze a determinat o cotitură radicală în luptelor revoluţionare, nniiiirtperinl's'.r. selor naţionale ale popoarelor rit si cau­ restabilirea dreptului legitim al Republi­ tinderii în viaţa Internaţională. (Aplauze state. (Aplauze). Cu prilejul acestei so­
destinele poporului chinez şi. totodată, nc îndreptăţeşte să privim cu încredere zei generale a socialismului. Uueîiul cii I’opul.irc Chineze la Organizaţia Naţiu­ puternice). lemne aniversări, doresc să exprim îneft
a produs o schimbare Istorică In raportul viitorul lumii, rare nu poate fi decU un lupta pe ambele fronturi, este nrcc-:.u. nilor Unite, in Consiliul do Securitate şi O problemă Importantă căreia ca ţară o dată hotârlrea partidului şi statului
de forţe pe plan mondial. (Aplauze viitor socialist (Aplauze puternice, pretun îu acelaşi timp. să se ui-ţiune/o ru in alte organisme internaţionale, precum europeană România U acordă o atenţie nostru de a lupta şi In viitor, cu toată e­
«i te). nergia, pentru crearea condiţiilor ca po­
puternice). Apariţia pe scena politi­ Desigur, relevînd creşterea continuă a «oală fermiijitea pentru re.sjx-eîarca inie şi primirea altor ţâri în aceste organisme. neslâbită este asigurarea păcii şi secu­
că a lumii a Republicii Populare mişcării an ti imperial iste. suhliriiind per­ ro«e!.'-r ua'ionnle ale fiecărui popor şi în Aflensui este o cerinţă n soluţionării pozi­ rităţii în Europa. După părerea noastră poarele lumii să trăiască şi să muncească
Chineze, crearea Republicii Populare De­ spectivele îmbucurătoare ale dezvoltării târî rea solidarităţii lot- internaţionale, in- tive a problemelor internaţionale (Vii a- înfăptuirea acestui deziderat constituie un tn înţelegere şi colaborare, în pace şi se­
curitate. (Aplauze puternice, prelungite).
mocrate Coreene şl a Republicii Demo­ sociale, nu uităm nici un moment că exis fântuindu-so astfel unitatea dialectica 1*1 a u za) factor esenţial pentru statornicirea pe con­
crate Vietnam, precum şl existenţa Repu- dintre ; «tional si internaţional (Agl.ui/e Devine tot rrai evident că găsirea unor tinentul nostru a unui climat sănătos, pen­
hllcii Populare Mongole au sporit consi­ IA încă imperialism, forte reacţionare care im(crnice). soluţii acceptabile pentru problemele ma­ tru normalizarea relaţiilor dintre toate
caută să împiedice evoluţia prm :-c«işfă a
derabil forţele socialismului, făcînd ca societăţii, cure menţin pcrirohi j de răz­ In a'est s p i r i t acţionează şi vor marina jore care confruntă azi omenirea este de statele, pentru excluderea din viaţa poli­
ele să înglobeze peste o treime din popu­ boi. renrczcniînd o permanenţă primejdie şi in viitor partidul ţi statul nostru ; n- neconcrput fâră parlicipaiea intensă la tică n acestui continent gieu încercat, n
laţia planetei. A avut, de asemenea, o im­ la ndresa păcii Cercurile imperialiste duc sigurînd dezvoltarea mi succes a op?r**i viaţa internaţională, la lupta pentru secu­ folosirii foiţei sau a ameninţării cu forţa
portantă deosebită virtorfn revoluţiei In o politică de încordare a relaţiilor dintre de construcţie socialistă in România in ritate şi pace a tuturor statelor. Fiecare Apreciem că în direcţio creării condiţiilor
Cuba. eroare© primului stat socialist pc state, de dominaţie şi dictat, se amestecă hârjnd colaborarea cu ţările socialiste, mi- tură. inilifeivn! de mărimea teritoriului şi pentru realizarea securităţii în Europa
continentul american. (Aplauze puternice). lit.înd oenuii întărirea unRăţii lor. ne a impnhiţiei. dc puterea economică şi mi­ s-au făcut în ultima vreme paşi însemnaţi:
în treburile interne ole altor popoare. în­ litară poate şi arc datoria să-şi aducă in acest sens s-au pronunţat numeroşi con­
Ca urmare a Ieşirii socialismului din ca­ cearcă să menţină prin forţa armelor re­ îndeplinim atît orincipabi îndatorire na­ contribuţia L\ rezolvarea constructivă a ducători de state, cercuri largi ale opiniei
drul unei singure ţA11, a afirmării sale gimuri reacţionare, antipopulare în dife­ ţională faţă dc prooriul ponor, -ut şi ob'i- tuturor problemelor internaţionale. Este publice, a cîştigat teren ideea ţinerii li­
pc o mare suprafaţă a lumii, a victo­ ri !e tAri, Întreţin Şi creează în diferite zo gaţiilc internaţionaliste, faţă dc ţările so­ nei conferinţe general europene şi, după
de mari-le puteri,
evident câ. alături
riei noii orîndulri in H state, a apărut sis­ r.e ale globului surse de animozitate si con­ cialiste. faţă dc cei :v imun:. ><■ dc pre­ ţările mici şi mijlocii — care re­ cum se ştie, s-a ajuns chiar la un consens
temul socialist mondial. El întruchipea­ flict. tutindeni. (Aplauze îndelungate) prezintă marea majoritate a statelor lu­ cu privire la participanţii Ia conferinţă,
ză o realitate socială obiectivă, exprimă Drumul istoric al înfruntării dinriv for­ Dragi tovarăşi. mii — pot juca astăzi un rol i^emarcabil precum şl Ia elaborarea unor puncte nic Stimaţi tovarăşi.
existenţa socialismului, ca mod de pro­
ţele păcii şi forţele războiului, dintre ome­ pe arena mondială, pot influenta într-o ordinii de zi. Realizarea de noi progi^esc
ducţie, într-un număr de «tale ce se dez­ nirea progresistă şi imncHnlism nu este înfăptuind principiile coex sterilei naş- măsura considerabilă desfăşurata eveni­ în direcţia pregătirii şi ţinerii acestei con­ Aşa cum am mai arătat. încă dc iu n-
volta independent, Intr-o mare diversita­ desigur neted, rectilinii» Lupta cunoaşte atu ţinl.nd seama de necesitatea partici­ mentelor în spiritul dorinţei popoarelor ferinţe cere să se renunţe la punerea u­ pariţin lor, mişcarea revoluţionară din
te de condiţii economice şl politice, de victorii cît şi înfrinecri temporare. atît pării la diviziunea internaţională a mun­ dc pace şi colaborare. (Aplauze puternice). nor condiţii preahabile. După părerea noas­ România, partidul nostru comunist si-hu
particularităţi istorice, şl care construiesc momente de ofensivă cîl şi de reflux Via­ ci;. România îşi extinde relaţiile cu toate Evenimentele din ultima vreme eviden­ tră conferinţa nu trebuie condiţionată de Înscris pe steagul de luptă unirea r u
noua orinduire călăuzlndu-se după legile ţa arată însă că superiori la tea uflă de ţările, fără deosebire de orinduire socia­ ţi n/â. ca o trăsătură deosebit de pozitivă, soluţionarea pioblemelor râmase In sus­ proletarii şi oamenii muncii din întrea­
sociale obiective, după învăţAtura mnr- partea frontului antiimpcrialist. că so­ lă- Promovarea şi lărgirea cooperării in- pensie s*iu acumulate după cel de-al doi­ ga lume. Se poate spune că nu au exis-
xist-leainistă întărirea continuă n siste­ cietatea merge neabătut înainte, con • iC’Tuilionnlc se impune ca o necesitate o­ tendinţa spre abordarea problemelor com­ lea război mondial, întrucîl însuşi telul ei mt bătălii mai importante ale clasei mun­
interstatale
plexe ale lumii, a litigiilor
mului socialist mondial are loc ca rezultat foi m legilor obiective ale dezvoltării biectivă a progresului fiecărei ţări în pur­ prin tratative, discuţii şi contacte. Aş este de a deschide calea reglementării n- citoare din alte ţări — Tnceptnd eu Co­
muna din Paris — la care reprezentant i
al unui proces legic, atit prin înflorirea istorice : nimic şi nimeni nu poate ic. « dezvoltării civilizaţiei umane In ge­ aminti în acest sens activitatea tot mai ceslor probleme, de a netezi drumul spre ai proletariatului rom.ăn. ai forţelor re­
continuă a ţărilor socialiste, cit Şi prin tre­ opri acest proces, nu poate împiedica neral. ca o condiţie escnţinlâj a instaură­ instaurarea unui climat de destindere, co­ voluţionare, progresiste din România s&
cerea a noi si noi popoare pe calea fAurini popoarele să-şi făurească o viaţă mai hu­ ri; unui climat do inC'Tdvrc intri1 popou largă ilesfuşiir.iL-i în cadrul organismelor laborare şi securitate pe continent. Guver­ nu fi luat parte. Spiritul internaţional rit
nou oiindiilri. (Aplauze). nă. liberă şi independentă ! (Aplauze, pre­ re. de securitate şi pnev în lume. Nuci o miei naţionale cu caracter politic, econo­ nul român consideră că trebuie să se trea­ a animat mişcarea noastră revoluţionară
lungite). Infăptiiirra aspiraţiilor dc pro­ ţară care vrea să progreseze, să beneficie mie. social şi ştiinţific — şi. 1n mod spe­ că în cel mai scurt timp la organizarea
O n!Iă caracteristică a dezvoltării sncia- încă do Ia începuturile ei. mnnifesiîn-
> contemporane este afirmarea tot mai gres ale omenirii cerc forţelor sociale re­ •e dc roadele cuceririlor ştiinţei şi teh­ cial. impurtanţn activităţii Comitetului unor Intilniri pregătitoare, cu participa­ du-se ru putere dc-n luncul anilor î;V
puternică — drept cea mal remarcabilă voluţionar^. demon atiee. antiimncriali*- nicii contemporane şi, in acelaşi timp. pentru dezarmare dc lu care opinia pu­ rea tuturor statelor interesate. în vederea sprijinirea şi apărarea Marii Revoluţii
foiţă socială n hunii — a clnse! !c să u‘ţ ionc/.e sţrîr* imite- atî' pc sâ-şi aduriă contribuţia la soluţionarea blică iniei naţională aşteaptă însă mult mai ţinerii confeiinţet — râspunzînd astfel do­ din Octombrie. în solidaritatea cu revolu­
muncitoare. Creşte continuu amploarea plan naţional rit şi internaţional. <u\-.şi marilor probleme ce confruntă omenirea, mult Morii;» i fi subliniate*, de asemenea, a- rinţei popoarelor care aspiră în modul ţia proletară ungară, cu lupta revoluţio­
*; avtntul luptei revoluţionare a proleta­ uneascA eforturile şi să-şi întărească nf' nu poate râmîne în afara acesiui uroces cocdurile in’oi-slalale realizate in ultima cel mai a»-zâior sp»e realizarea securită­ nară o poporului chinez, în participarea
încetul coeziunea. Aceasta este condiţia
riatului din ţările capitaliste, sporeşte ro­ fundamentală a victoriei în lupta împo Noi considerăm că dezvoltarea relaţiilor vreme şi caic constituie paşi importanţi ţii pe continentul nostru. In cadrul efortu­ revoluţionarilor şi patrioţilor români li
lul său în viaţa politică. In înfruntarea cu tnva imperialismului . pentru pace sj ţărilor socialiste cu celelalte ţâri slujeşte pe calea lichiilârii reziduurilor celui de-al rilor pentru securitate europeană, Româ­ lupta cli ninia In mînă împotriva fascis­
r laşele exploatatoare, cu monopolurile. în nrogres social (Aplauze puternice, pre­ păcii şi securităţii, contribuie la instaura­ doilea război mondial. O însemnătate nia acordă o atenţie deosebită înţelegeri­ mului în Spania. în mişcarea de rezisten­
ApArai-en drepturilor eronomice şi politice lungite). rea egalităţii în drepturi între state. (Vii deosebită are Tratatul încheiat Snti^e Uni­ lor eu caracter regional şi, în primul rînd. ţă din Franţa şi Belgia. In rlndul parii i­
«le celor re muncesc In cursul bătăliilor aplauze). unea vSovicticâ şi Republica Federală a întăririi relaţiilor de bună vecinătate în nilor din Uniunea Sovietică, Iugoslavia,
de clasă se manifestă tot mai evident ten­ Dragi tovarăşi. Una din direcţiile politicii noastre ex­ Germaniei pi ivind lenunţareo la forţă şi Balcani. Transformarea Balcanilor într-o si Cehoslovacia. O pagină glorioasă a is-
dinţa spre realizarea unităţii de acţiune terne o consiituie dcz.volt.irea relaţiilor ameninţare cu folosita forţei. In această zonă a păcii şl bunei înţelegeri, lipsită de loi iei noastre naţionale o constituie luptA
a clasei muncitoare, se dezvoltă şl se în- Pornind de la analiza mnrxUt-lcninis- cu tinerele state independente, care pă­ serie se înscriu şi Tratatul dintre Repu­ arme nucleare, corespunde intereselor vi­ armatei române, alături de Armata Roşie,
tArcşte colaborarea partidelor comuniste lă a proceselor care au loc pe pian mon­ şesc pe calea dezvoltării economice şi blica Populară Polonă şi Republica Fede­ tale ale tuturor popoarelor din această re­ pentru înfrinecren definitivă a Germa­
ru partidele socialiste Şl social-democratc. dial. partidul şi guvernul ţării noastre au sociale dc sine stâtâtoai*. In ultimii ani rală a Germaniei. Desigur, este necesar giune. şl de aceea esie nccesnt ca toate niei fasciste Duoâ înfăptuirea insurec­
desfăşura! ri desfăşoară o amplă activita­ ţara noastră a extins contactele şi a in- guvernele să acţioneze în această direcţie. ţiei de la 22 August, precum şi în întrea­
eu alte organizat!! ale clasei muncîtoai'e. te internaţională, dezvoltă larg relaţiile să sc ajungă la ratificarea acestor trata­
Atît experienţa noastră proprie, cit şi ex­ externe, participă activ la lupta pentru î nsifirat colabor.ireu cu statele din Asia te pentru c«n ele să intre în vigoare, să-şi Pornind de la considerentul câ în lumea ga perioadă a construcţiei socialiste, cînd
n devenit forţă conducătoare a societăţii
perienţa mişcării muncitoreşti internaţio­ şi Africa, cu numeroase ţări din America exercite pe deplin influenţa De asemenea, de azi pRcea este indivizibilă, România sc româneşti, partidul nostru comunist s ;»
nale nr.dă că numai actionind unită cla­ destindere şi colaborare. 1-«alină. Raporturile României eu statele apreciem ca pozitive tratativele ce se des­ pronunţă şi acţionează cu hotârire pentru situat permanent alături cc forţele revo •
sa muncitoare îşi ponte îndeplini misiunea Ca ţară socialistă, Rumănin acordă o în curs de dezvoltare Şi cu alte slute care făşoară între reprezentanţii Republicii stingerea tuturor focarelor de încordare luţionnrc antiimperialiste de pretutindeni,
Istorică tn lupta revoluţionară poate coa­ atenţie primordială dezvoltării prieteniei, se preocupă dc progresul !or eco­ Democrate Germane şi Republicii Fede­ şi conflict care mai persistă în diferite îndeplin indu-şi cu consecvenţă îndatori­
alianţei şi colaborării cu toaU.* popoarele nom ico-soci al au un caracter reciproc zone ale lumi!. Sprijinim activ lupta po­
liza In Jurul său toate forţele progresiste, care constniie.se nouă orinduire Exrin avantajos. contribuind ta propăşirea rale a Germaniei. începerea tratativelor porului vietnamez şi a celorlalte popoa­ rile internaţionaliste, contribuind îa \ :
tnnintnle ale societAţiî, poate conduce cu economică. ştiinţifică şi culturală a între Republica Socialistă Cehoslovacă şi re din Indochina împotriva agresiunii Sta­ ria cnu’/ci generale a socialismului, dc
succes poporul spre eliberata socială şi dem legăturile dc cooperare şi prirm ţârilor noastre : ele se inscrui. tulod.dâ, Republicii Federală n Germaniei. Sînt ur­ mocrnţici şi păru în luni;. (Anhiu/c pu­
naţională. mc cu Uniunea .Sovietică. cu ţările mărite, de asemenea, cu interes, tratati­ telor Unite ale Americii — luptă ce de­
socialiste vecine, cu ţoale statele so- in contextul luptei generale împotriva im­ vele S A L.T. purtate în prezent, la Viena monstrează câ în zilele noastre popoarele ternice). In acelaşi timp. Partidul G*nr.
Analiza proceselor care au loc tn lumea eialiste din Europa : dezvoltăm, dc ase­ perialismului şi neoculonialismului, a ori­ ri Helsinki, între Uniunea Sovietică şi Sto­ care se ridică cu toată hotărîrea in apăra­ r»ist Român, clasa muncitoare. între cui
de azi scoate In evidenţA dezvoltarea şi menea. largi relaţii prieteneşti., dc cola­ căror forme dc dominaţie şl înrobire a rea vieţii lor libere sînt de neînvins. Con­ popor român au simţit întotdeauna s p i ­
maturT/area partidelor comuniste şi mun­ borare şi solidaritate cu Republica Popu­ popoarelor. contribuie La intensific.ucu lele Unite ale Americii, pentru limitarea siderăm că drumul sigur pentru a sc pune jinul internaţional ist al partidelor comu­
producerii de noi tipuri de arme atomice.
citoreşti dintr-un număr tot mai mare, de lară Chineză, precum şi cu celelalte ţări participării ţârilor noastre i«t viaţa poli­ capăt războiului din Indochina este re­ niste. al elasm muncitoare şi al forţelor
ţâri capitaliste, afirmarea lor ca forte po­ socialiste din Asia şi America Latină Ra­ tic.» intern uţionalâ. (Aplauze puternice) Se evidenţiază, pregnant, tendinţa a- tragerea dc către Statele Unite ale Ameri­ democratice şi revoluţionare din alte ţări
litice naţionale ce se bucură de adeziunea porturile bune pe rare le avem cu toate hordârii mai realiste a problemelor inter- cii a trupelor din această parte a lumii, atît în anii luptei ilegale Împotriva re­
Este runusvut. de asemenea, că Româ­
si simpatia maselor largi şi au un cu- ţările socialiste constituie o ilustrare a nia dezvoltă larg relaţiile atît pe plan po rtaţionnle, pomindu-sc de la recunoaşterea dîndu-se astfel curs cererilor opiniei pu­ gimului burghezo-moşirt esc. pentru «‘li­
*int greu de spus în viaţa statelor respec­ justeţei politicii externe a ţării noastre litir. eît şi economie, tehnieo-şllinţific şi realităţilor postbelice. Tn acest sens csle blice mondiale Iubitoare de pace, inclusiv berare socială şi naţională, cit şi în pe­
tive. semnificativă recunoaşterea Republicii rioada activităţii de conducere a trans­
stabiliţă de congresele al IX dea şi al cuitiiml. cu ţările capitaliste dezvuHate. a poporului american, asigurîndu-sc şi res-
Riăbuşlrea sistemului colonial a] Impe­ X-lea ale Partidului Omni: rit Rumân — extinde conlucrarea multilaterală cu aces- Democrate Germane de către un număr pectîndu-se dreptul popoarelor vietnamez, formării revoluţionare a societăţii, a o
rialismului a determinat modificarea ra­ ;>o]ili('â ce porneşte dc la interesele ve­ îCu. inclusiv în eforturile pentru destin­ tot mai mare dc state, slnbilireu de către laoţian şi cambodgian dc n-şi hotărî sin­ dificării .Socialismului. Comuniştii români
dicală a hârtii social-poiltice a lumii ri orale sie socialismului. Desfăşurarea e dere. pentru instaurarea păcii şi colabo­ o seric de ţări a relaţiilor diplomatice gure soarta. (Aplauze pu(ernicc). au văzul îniobriaim.a în accsi spriiin <>
şl a raportului de forţe pe plnn internaţio­ vcmmentelor demonstrează in mod grăi­ rării în lume. c i Republica Cuba şi Republica Populară împreună cu popoarele iubitoare de pa­ expresie a relaţiilor dc stiînsă solidarii.;»
tc internatlonnlistă dintre pari idol no<
nal. Noile state apărute în perioada post­ tor că numai pe baza unei altfel de po­ Democrată Coreeană. Tn acelaşi context ce din întreaga lume. poporul nostim este iru şi celelalte dotaşami’Uie revolu1 ouare
belică îşi afirmă tot mal energic hotări- litici. numai acţiunînd consecvent pentru La ba/n relaţiilor cu toate statele, fără sc înscriu restabilirea relaţiilor diplomati­ preocupat de evoluţia evenimentelor din al*' clasei muncitoare, ale celor ce mun­
rea de a-şi apăra independenţa cuceritA colaborare şi prietenie cu loate ţările v' dehsebire de orinduire socială, România ce de către o serie dc ţâri cu China populară, Orientul Apropiat. După părerea noasirn. cesc. un izvor nesecat de îmbărbătare fn
prin luptA, de a găsi răi de dezvoltare de­ nalisîe se poate asigura unitatea şi coe­ situează in mod ferm principiile indepen­ tendinţele lot mai pronunţate manifestate este timpul să sc acţioneze în mod hot.'i- fupfn pentru eliberarea naţională şi sn
mocratică, socialistă, care să le permită va­ ziunea foiţelor socialismului. creştere-a denţei şi suveranităţii naţionale, deplinei in lumea capitalistă pentru normalizarea rît, în spiriLul rezoluţiei Consiliului de rinlă n poporului, pentru victoria cauze;
în
egaiitâţi în drepturi niNimcxlecuiui
lorificarea în folosul propriu a bogăţiilor prestigiului şi autorităţii lor în lume. Pa­ treburile interne şi avantajului icciproc relaţiilor cu Republica Populară Chineză. Securitate din noiembrie 1967, pentru ^o ©ocinlismiilni în patria noastră (Vii a -
naţionale, înfăptuirea aspiraţiilor de bună­ şii făcuţi de o serie de state socialiste in Remarcăm ca pe un fapt pozitiv paşii fă­ plauze).
stare a poporului. Experienţa istorică în­ direcţia depăşirii conflictelor, n normali­ Aceste principii. îmbrăţişate tnt mai cuţi, deşi incă mici, pc culca contactelor Juţionaren conflictului, a problemelor li­ Spiritul de simpatie şi de solidaritate
vederează Importanta deosebită pe cure zării relaţiilor dintre ele. dcmonstiva/â larg dc popoare, se afirmă cu toi intre Republica Populară Chineză şi Sta­ tigioase din această zonă. pe calea trata­ de care sc bucură partidul nostru In mir
a are pentru salvgardarea cuceririlor do- posibilitatea realizării unităţii, in inie v mai multă acuitate ca singurele In tele Unite ale Americii. Este ştiut că im­ tivelor. Apreciem paşii făcuţi de Repu­ carea comunistă, in rtndurile forţelor r>ro
hîndtte, pentru apărarea împotriva politi­ sul fiecărui popor care făureşte noua u- măsură chezâşiiiascâ relaţii nor­ pedimentul principal în calea normalizării blica Arabă Unită în această diree(ie, in­ qresiste internaţionale se oglindeşte şi
cii de dominaţie a Imperialismului, unirea, rînduire, al cauzei generale a socialismu­ male şi fructuoase întie state, să evite noi relaţiilor dintre Statele Unite ale Americii clusiv propunerile privind redeschiderea în numeroasele manifestări organizate In
(n aceste ţâri, a tuturor forţelor revolu­ lui. (Vii oplauzc). conflicte, să însănătoşească ciim.iUii inter­ şi China populară a fost întotdeauna po­ navigaţiei pe Canalul de Suez — piopu- • ntîmpinnrca semicentenarul»*» In multe
ţionare şl democratice, în rlndul cărora O dată cu apariţia ţărilor socialiste s-a naţional. Am fost întrebat, cu prilejul u­ litica discriminatorie promovată de admi­ neri de natură să favorizeze diminuarea târî ale lumii. în mesajele pi imite dm
un loc de seamă îl ocupă comuniştii. nor interviuri, d.icâ România se gindc.şte nistraţia americană, precum şi ocuparea încordării din Orientul Api'Opiat. Consi­ partea partidelor comuniste, n organiza
creat în mod obiectiv necesitatea afirma să renunţe la susţinerea acestor principii. militară a Taiwanului. Normalizarea derăm că Israelul trebuie să dovedească
O deosebită Intensificare cunosc miş­ ril unui nou tip de relaţii interstatale Noi conşiderâm că 1ntr-un Anumit sens i iilor progresiste, democratice, a mişcă
cările sociale din ţările Amerldl Latine romplet diferite de raporturile statornici­ «treste principii sînt pentru societatea ome­ relaţiilor tuturor statelor capitaliste, in­ mai multă receptivitate pentru soluţiona­ iilor de eliberare naţională care aprecia­
şl Africii, lupta popoarelor de pe aceste te între ţările lumii ''apitnliste ■— înteme­ nească dc axl.V/i, pentru relaţiile de cola­ clusiv ale Statelor Unite ale Americii, eu rea pe cale paşnică a pioblemelor litigioa­ ză etugioc lupta dusă dc partidul 'vi-ni.
continente pentru apărarea Independenţei iate pe inegalitate şi asuprire naţională, borare în lume. aşa cum sini apa şi aerul Republica Populară Chineză — fără par­ se din această zon.â. Trebuie Înţeles câ po­ realizările sale, exprimă sentinnrn'»' de
naţionale, împotriva amestecului cercu­ pe dominaţia celor puternici asupra celor pentru existenţ.i omului. Cum am putea ticiparea căreia nu poate fi concepută as­ litica de anexiuni teritoriale nu poa­ caldă solidaritate fabâ dc comuniştii din
rilor imperialiste In tieburlle lor Interne, slabi. Menirea relaţiilor de colaborare să renunţăm In apă şi la aer? Ar însem­ tăzi rezolvarea marilor probleme ale vie­ te fi acceptată sub nici un motiv Rum.ăniri. faţă de poporul român (Aplau­
« subordonării economice de către mono­ dintre ţările socialiste, buzate pe cgmiin na sâ renunţăm In vîaţâ. Nrii. nu putem ţii intern.nţionale — corespunde cauzei co­ de popoare. Asigurarea unei păci ze, prelungite).
laborării între state cu orînduiri sociale
polurile străine, pentru dezvoltare de tc şi respect reciproc este dc a favoriza renunţa la aceste principii, pentru râ ele durabile în Orientul Apropiat impu­ Adresăm dp la această tribună mulţii
sine stătătoare pe cnleo progresului so­ şi stimula progresul economic şi social al constituie condiţia vieţii noastre indepen­ diferite, intereselor păcii şi securităţii in­ ne retragerea trupelor! jsraeliene din te­ mirile noastre comuniştilor. «Ins»! mun­
rini. fiecărei ţări în parte, dc a contribui la dente şi libere, condiţia vieţii indepen­ ternaţionale. (Aplauze puternice). ritoriile arabe ocupate, recunoaşterea citoare. partidelor comunisle pcn'ru .aju­
In lumea capitalistă se ridică noi şl noi dezvoltarea şi propăşiica fiecărei naţiuni dente şi libere a tuturor naţiunilor Cc dovedeşte ponderea tot mai mare dreptului Ia dezvoltare independentă a fie­ torul «acordat de-a lungul istoriei. în în­
cărui stat din această regiune, fn acelaşi
forţe «octale pentru schimbări pi\)giesiste socialiste, dc a asigura afirmarea iot mai lumii. (Aplauze puternice. prelungite) pc caiv o dobîndeşte în viaţa internaţio­ timp, este necesar să sc asigure soluţii ac­ treaga activitate a partidului nostm, p,-c .
tn societate, pentru făurirea unei vieţi mai puternică a specificului şi forţei creatoa­ Respectarea dreptului fiecărui popor nală, în relaţiile interstatale, metoda con­ ceptabile pentru tezolvarea problemei cmn şi tuturor celor care au cinstii îm­
bune, mal drepte, pentru pace. In rîndul re a fiecărui popor. Acesta este drumul de a-$i hotărî singur destinele, de tactelor şi tratativelor ? Fnplul câ cercuri populaţiei palestiniene în conformitate cu preună cu noi. în aceste zile. marea săr
acestora se Înscriu masele ţărănimii caie obiectiv al întăririi prieteniei si solidari­ a-şi decide de sine stătător calea dezvol­ tot mai largi ale opiniei publice înţeleg interesele ei naţionale baton rC a Partidului Comunist Român,
lntr-o serie do ţâri deţin o pondere însem­ tăţii dintre popoare, al apropierii şi înţe­ tării constituie piatra unghiulară a cola­ că singura alternativă a unui nou război
nată şl au un rol Important în viaţa eco­ legerii dintre naţiuni, al înfăptuirii unei mondial distrugător este discutarea pro­ Una din aspiraţiile cele mai nizâtoarc care nc-nu adresat felicitări şi saluturi la
nomică şl social-politica. In aceeaşi direc­ lumi n colaborării şi prieteniei, la care borării in*cmationale. Orice atingere sau blemelor litigioase în scopul găsirii unor ale omenirii de astăzi este înfăptuirea dez­ această aniversare glorioasă. (Aplauze pu­
ţie acţloneaz.A păturile mijlocii şl alte co- an visnl timp de secole minţile cele mai ştirbire a acestui di^epl 9acru, a preroga­ căî de înţelegere, lichidarea discrimină­ armării generale şi In primul rînd a dez­ ternice)
legoril «odaie Interesate în mod obiectiv rilor în relaţiile dintre popoare, desfăşu­ armării nucleare. In condiţiile eînd cursa Actionind ca detaşament activ a! marii
în promovarea unei politici de apărare a Înarmărilor «pasă atît de greu viaţa po­ armate revoluţionare Internaţionale, P ar­
intereaeîor naţionalo, fn lupta împotriva poarelor, cînd tn lume s-au acumulat şl
monopolurilor, pentru oolaborar© Intre continuă să se acumuleze stocuri uriaşe tidul Comunist Rom«ân a stabilit şi dez­
popoare. de arme clasice si atomice, cînd tehnica voltă relaţii cu partidele comuniste şl
nucleară a ajuns ia o asemenea perfecţiu­
Acţionează, de asemenea, tot mal hotfl- muncitoreşti din întreaga lume, cu nu­
rit. Intelectualitatea, căreia revoluţia teh- ne incit face vulnerabilă orice legiune a meroase alte forţe socialiste ş| mişcări de­
globului, punînd în pericol întreaga civi­
nleo-^tilnţlflcft, creşterea rolului ştiinţei mocratice, antiimpei ialiste Numai în
9l culturii în dezvolta rea societăţi! 1! con­ lizaţie umană, intensificarea luptei pentru cursul anului trecut, partidul nostru a a­
feră un loc deoceblt in lupta pentru ci­ dezarmare a devenit o necesitate impe­
vilizaţie. pentru punerea geniului uman rioasă. I -a înfăptuirea acestui deziderat vut întllniri, contacte, schimburi de dm
tn slujba cunoaşterii, a progresului şl vital este necesar să participe toate po­ legaţii şj de informări cu 7,7 partide co­
păcii — şl nu a exploatării şi asupririi poarele ; în acest sens considerăm necesar muniste, cu 12 partide socialiste şt so-
popoarelor Putem «pune cA o caracteristi­ ca |n confciinţa de la Geneva să participe cial-democrate. cu 1.1 organizaţii repre-
că a societăţii de astăzi este afirmarea toate statele Interesate, abordîndu-se mai
tot mal puternică a Intelectualităţii ca concret căile practice de dezarmare, aşa zenlînd fronturi ş» mişcări de eliberare
forjă progroalftlă revoluţionară. (VII o- cum credem câ ar fi, de asemenea, deose­ naţională, partide democratice şi progre­
Dlauze). bit de utilă, organizarea unei confeiinte siste din ţările în curs de dezvoltare Do­
Un marc rezervor de energie şl combfl- generale a tuturor statelor pentru discu­ resc să subliniez câ aceste relaţii bilnle
rivitate în mişcarea antllmperlallstă tl re­ tarea problemei dezarmării şi în primul
prezintă masele largi de femei cane alcă­ rînd a dezarmării nucleare. rnle, ca şi participarea reprezentanţilor
tuiesc peate Jumătate din populaţia glo- Este timpul, după părerea noastră, să Partidului Comunist Român la congresclp
hulul. Femeile participă tot mal activ la ^e treacă de la discuţii generale despre altor partide, la diferite reuniuni şi m a­
lupta împotriva exploatării capitaliste, a dezarmare la măsuri concrete. Ar fi nifestări Internaţionale au contribuit 1«
discriminării rasiale, a politicii de război deosebit dc utilă chiar luarcfl unor m.V dezvoltarea prieteniei partidului nostru
şi agresiune, pentru apărarea linişte! ţi Miri parţiale cum ar fi lichidarea baze­
?<*curitâţll căminelor lor, patriei lor. lor militare existente pc teritoriile altor cu celelalte partide, constituind un aport
O caracteristică pregnantă a zilelor U.ate, retragerea trupelor în teritoriile na­ preţios In enuza unităţii mişcării comu­
noastre o constituie Intrarea hotâritâ In ţionale. reducerea cheltuielilor militate niste şi muncitoreşti, Ia întărire-, forţe­
arena luptelor sociale a tinerei generaţi'.. •i altele, menite să creeze condiţii pro- lor antiimpcrialiste. (Aplauze luurrnice).
Deosebit de viguros răsună, în numeroasă ■)ice pentru desfiinţarea Pactului Atlan-
iicului de Nord şi, concomitent, a Tralu-
ţări capitaliste, protestul tineretului — ca­ intui de la Varşovia, n uiluror blocurilor Stimaţi tovarăşi.
re de altfel întotdeauna s-a aflat în pri militare. Popoarele care suportă pc ti­
mele rînduri ale luptei pentru progres nerii lor povara uriaşelor cheltuieli mi- După cum se ştie, flecare partid comu­
Împotriva nedreptăţilor şl inegalităţilor co :,.ure, crov. Intr-o nouă conflagraţie mon
guvernează organizarea socială din st;i hală ar trebui să dea un in imaginabil nist Îşi desfăşoară activitatea în condiţii
iele capitaliste Milioane şi milioane de­ nbut de sînge, cei- să se acţioneze eu specifice, diferite de In ţară ia ţară. care
ţineri din lumea capitalistă îşi pun lot oată fermitatea în dircetia dezarmării pi cer adoptarea unei linii politice,a unei
inai acul întrebarea : cum va arăta Iu ă nu e prea tîrziu. $llm că sînt forţe strategii şi tactici diferenţiate. însăşi ex­
mea de niîine, cum va fi viitorul, cum are văd tn perspectiva deznrin.'u ii un perienţa partidului nostru, a revoluţiei ri
vor trăi ei ? Tînăin generaţie se ridică cu jcricol pentru iuterev.-ie bir Înguste Tor
vehemenţă hno'Uijvu ră z b o iu lu i — în rc.r«- ons'rucţiel socialiste din România, ca şl
mai de aceea esie UL-w-sat <« opinia jn
e;t e-ue chenută fă dea ce! nvu *;roli tri­ blicâ. toţi eri ce duie.se sn-şi apere viaţ Acpt-nenţE» altor partide şi ţâri .socialisto,
but de si o LV . ■Ji'-nlru (trup iute şi e ca li­ >;â-Şi ridice glasul şi să acţioneze liotă) n «n pus în evidenţă o mare varietate de
tote socială, urniri instaurarea nnur rela­ pentru a Impune dezarmarea, distrugerea •oluţii atît In luptA pentru cucerirea pu-
ţii do Încredere gi conlucrare paşnică in­ şl scoaterea In afara legii n armelor nu
tre state. pentru securitate şi pace (A- cleare (VII aplauze). Nu trebuie să se Aş­
plau/c puternice) tepte ca aceste probleme vitale ale ome­ (Contlmicre fn pag, a 3-a).