Page 29 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 29
s DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 079 © S1MBATA 8 MAI 1971
Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
(Ormans din pag, o 4-a). mra apar In lupta pentru transformarea pentru realizarea unei unităţi noi. cores lungite). Adresăm, dc asemenea, un salut şrunţoi şi tehnicii, cînd la scara mondială tonre — materialismul dialectic şl lstt*-
societăţii constituie o contribuţie a fiecă punzătoare noilor condiţii istorice (Vii cordial mişcărilor de eliberare naţionala, au loc profunde tranafortnâri sociale în rlc. (Aplauze puternice). Partidul se reîn
rui partid la dezvoltarea gtndlrll şl prac aplauze). partidelor şî organizaţiilor democratice, noitoare. nu se poate concepe ca marxism- noieşte an de an prin zecile de mii de
terii politice, eft ţi In o p m de edificare ticii sociale, la definirea perspectivelor progresiste, socialiste, tuturor celor care Icninismu) să se dezvolte izolAt. lenorînd noi membri tineri, promovtnd cu curaj
* noii orînduirl. Se poate ipune eâ trans evoluţiei societăţii în noua etapă Istorică Viaţa arată că în activitatea unuia sau militează pentru libertate, pentru dreptate < ecn cc se petece tn Jur. A proceda nst- noul, bnz1ndu-şl politica pe cele mal noi
formarea revoluţionară a iocletflţll în fle altuia din partidele comuniste pot apare socială şi naţională, pentru progt'esul şi fel ar însemna să condamnăm teoria re cuceriri ale ştiinţei, pe realităţile patriei
care ţară a evidenţiat, pe lîngă trtafitu- Zata ştiut că Încă In 1943, în hotârîrea greutăţi, chiar unele disensiuni tempora prosperitatea popoarelor, pentru colabora voluţionară a proletariatului Ia sterilitate noastre
rile comnne, o multitudine de particula Prezidiului Comitetului Executiv al Co- re. In asemenea cazuri, celelalte partide Pentru a rAmfne veşnic tînâr, pentru
rităţi care au îmbogăţit tezaurul experien mîntemulul privind autodizolvarea In frăţeşti, câlAuzlndu-se de grija ca fiecare re internaţională şi pentru pace între po la stagnare şi pină Ih urmă la moarte a avea, cum se spune 1n poveste, o tinereţe
ţei practice 9! al teoriei marxlrt-îenfnişte. ternaţionalei comuniste, evldenţllndu-sc detaşament al clasei muncitoare să fie cît poare (Aplau/c imlrrnicc. prelungite) Legea dezvoltării marxism-lon inismuhii fârâ bătrlneţe, partidul va trebui sft-şi în
Clemente noi. originale aduc Tn zilele „deosebirea adîncâ a problemelor ce se mal puternic şi unit pentru a-şl putea în Stimaţi tovarăşi. a fost şi rămîne împrospătarea neînce tărească necontenit legăturile cu poporul,
noastre mişcarea de independenţă naţio pun în faţa clasei muncitoare în diferite deplini misiunea cc-i revine atît oc plan Marile cuceriri ale Ştiinţei contempora tată a esenţei sale din izvorul gîndirii cvi viaţa, «ervind ferm. prin întreaga sa
nală. antllmperiaîlstă şl. cu deosebire, ţă ri' »e sublinia că „rezolvarea proble Intern cît .şi internaţional, au datoria de ne. impetuoasa revoluţie tehnico-ştiinţifî- şi cunoaşterii univri «ule. din cuceririle
lupta pentru transformarea societăţii în melor mişcării muncitoreşti djn fiecare a evita orlre amestec în treburile interne câ şi îndeosebi descoperirile epocale în do- tuturor ştiinţelor, din experienţa socială activitate, Interesele vitale nle naţiunii
uncie ţirl din America datină fl Africa, ţară luată separat, prin forţele unui cen ale partidului respectiv, dc a nu încuraja 'meniul ştiinţelor naturii, fizicii şi chimiei inepuizabilă şi în continuă amplifienre a noastre socialiste, cauza colaborării li
la cnre participă forţe din ce !n ce mal tru Internaţional, oricare ar fi el. va în- demonstrează eu putere sporită justeţe.* societăţii omeneşti. Aceasta cere o recop bere între popoare, cauza comunismului.
largi, Inclusiv cercuri ele burghezie! şl tîmplna piedici de netrecut". Experienţa sau alimenta sub nîcl o formă lupta frac concepţiei materialist-dialcctîcc. confirmă tlvitate maximă fală de tot re este nou şi (Aplau/c puternice, prelungite).
nrmntel. ulterioară a activităţii Biroului Informa ţiuni stă. Apărarea şi întărirea unităţii fie mcâ o dată, dacă mai era nevoie, mate progresist tn lmnc. <intotizare*a roadelor Această minunată sărbătoare este, s-nc
Evenimentele adeveresc Ideea înj Lenln tiv a confirmat cită dreptate a avut Pre cărui partid comunist este o condiţie esen- rialitatea lumi;, valabuilaiea legilor dez întregii cunoaşteri, eăsii'ca răspunsului In putea spune, o piatră de hotar atît în is
că „mişcarea revoluţionară a proletaria zidiul Comlnîernului rlnd a hotărî! să se ţinîă pentru menţinerea coeziunii întregi: voltării dialectice a naturii şi societăţii- problemele pe rnif viaţa le ridică neîn toria partidului, cît şi a patriei noastre
tului nu se desfăşoară şl nu se poate des autodizolve şl cit de greşită e fost hotă- mişcări comuniste şi muncitoreşti Aeeste schimbări, procesele social-poli- cetat în fala oamenilor, pe care le pune sociolis'e. F.s»e o coincidenţă fericită că
rîrea de înfiinţare a Biroului Informativ (Aplauze puternice). Orice nesocoti partidul îşi inaugurează cea de-a doua
făşura uniform, ea nu îmbracă 9! nu poa- Cu atît mal mult astăzi, clnd numărul par lice nui ce «e desfăşoară în lumea contem ‘“voluţin în prrsoertivă a societăţii. Nu
’e îmbrăca forme Identice în ţări diferi tidelor comuniste a crescut foarte mul», re a normelor de relaţii intre par porană solicită o analiză aprofundată, dc mai în felul ncc«ta filozofia clasei munci jumăfate de secol o dată cu intrarea
se. Folosirea deplină 5! multilaterală a tidele comuniste Şi muncitoreşti, Orice in pe poziţia marxism-leninisnvului creator, toare va ou tea să acţioneze în sensul afir României Intr-o nouă etapă de dezvol
tuturor posibilităţilor în toate domeniile etnd ele s-au călit şl maturizat, dovedln- gerinţă în treburile lor interne, orice re necesită dezvoltarea cîndirii sociale, u mat de M.trx — de a nu se rezuma In a tare.
dr» activitate se obţine numai ca rezultat du-fl capacitatea dc a clndî şi acţiona in curgere !n metode, blamări: şi condamnă teoriei noastre revoluţionare Ae imnunc explica hnnea ci dc a contribui ]** trans In perioada cure vine, partidul are me
al luptei de clasă a muncitorilor din di mod autonom, rtnd mişcarea revoluţio rii nu poate derit să aducă daune şi să mai mult ca orieuid promovarea spiritu formarea ei (Vîi nplau/e) nirea de h conduce poporul pe drumul
ferite ţări. Fiecare ţară aduce particula nară s-a amplificat şi a îmbrăcat fortne Îngreuno/C procesul ile refacere şi îmări- lui novator in abordarea realităţilor saeinl- In acesi spui!, după aceste poziţii, şti luminos nl făuririi societăţii socialista
rităţile ei preţioase, originale, în toren- noi. existenţa sub orice formă a unui cen rc a unităţii mişcării comuniste interna politiee, depăşirea închistării dogmatice, inţele soeîalc din ţara noastră trrbuic să multilateral dezvoltate, pregâlind trece
•ul general...*. De aici decurge una din tru In mîşrarea comunistă nu mai e niri ţionale. (Vii aplauze)- a simplei repetări dc adevăruri generale, analizeze schimbările re «o produc aiîf rea la realizarea societăţii comuniste. Tn
concluziile fundamentale ale mişcării re necesară, dar nici posibilă. (Aplauze). IV In lccăturâ cu aceasta considerăm de fructificarea r>e pian teoretic a noilor ex in socielalea românească, ca urmare a acest moment solemn, partidul, Comitetul
voluţionare şl anume că, atU în lupta aceea relaţiile dintrt» partidele comuniste datoria noastră să afirmăm deschis, şi cu perienţe sociale, precum şi a datelor re progresului forţelor dc producţie şi a său Centrul fâgâduiesc Întregului popor
Si muncitoreşti trebuie să se bazeze, in
neutru cucerirea puterii politice, cîl şl !n prilejul acestei sărbători istorice, că pniii- cente ah i-.moaşUri! umane. perfecţionării relaţiilor sociale, căile îm- că vor face fotul pentiu a realiza mâ-
procesul edificării orînduiril noi, este ne- tnod obligatoriu, pe deplina egalitate în cln! nostru a greşit in trecu 1 cirul a luat Ideile socialismului ştiinţific se bucură I>ur*L1AIi 1 ii continue a organizării societă ieţu! program de bunăstare Şi fericire a
nsnră studierea şl luarea !n considerare drepturi şi autonomia fiecăruia, pe stimă parte la acţiuni de criticare şi condamnare de o largă audienţă In întreaga lume, in ţii noasire. ale făuririi socialismului mnl- niuiclor Ungi populare. (Apiau/.c puterni
a particula rităţilor fiecărei ţări. el,1 bora- şi respect reciproc, pe dezvoltarea soli a unor partide comuniste frăţeşti. După iila»cral dezvolta», ale liceeni treotaie ce, intlclungnte). Aşa cum avem încredere
darităţii şi întrajutorării tovărăşeşti. pături sociale dintre cele mai diferite
■ea de că're partidul comunist « Unlel cum cunoaşteţi. Congresul al X-iea al Totodată, nu trebuie ignorat făptui eâ In spre comunism, cît şi transformările r,o- că an dc am va veni primăvara, tot aşa ne
<zlc politice proprii în conformitate atît Ca rezultat al condiţiilor diferite tn partidului a dat mandat Comitetului Cen lumea capitalistă se manifestă gînriitori cial-polîtîec cure nu loc In Iunie depla exprimăm încrederea ferniâ in viitorul
care Îşi desfăşoară activitatea fiecare pur- tral ca, în rezolvarea deosebirilor de pă
u crVinţele legilor generale ale dezvol tid. precum şi al nivelului de dezvolta cu vederi democratice, progresiste, care sările ce se produc în eîndiren şi con fericit, în destinul nemuritor al naţiunii
tării sociale. «î» şi cu condiţiile concrete re. al gradului de experienţă şi al modo reri politice şi ideologice, să nu se mai dezvăluie şi critică, uneori deosebit dc as ştiinţa omenirii. I’ăstrînd penunnent ca noastre socialiste. (Aplauze puternice, pre
din fiecare ţară .Se stle doar că legile ge lui de a gîndi. apar apri'cirri si poziţii angajeze pe linia blamării şi conrlatnnă- cuţit. tarele orinduiril întemeiate pe ex racterul viu şi creator al marxism-leni lungite).
nerale se manifestă în condiţii concrete, diferite asupra unor probleme ale dezvol rii altor partide frăţeşti, ei să acţioneze ploatare. evidenţiază caracterul anacronic nismului, ne aducem con»ribuţi« !a dez In cu i«A priveşte, puteţi fi siguri,
'vă generalul se realizează prin particu 1 Arii sociale contemporane, ale mişcării perseverent pentru rezolvarea acestora pe al acesteia, se pronunţă sub o formă sau voltarea continuă a teoriei revoluţionare drum tovarăşi şi prieteni, câ întreaga
lar : dacă nu capătă întruchipare concre comuniste şi muncitoreşti si ale vieţii in calea discuţiilor tovărăşeşti, de la partid alta pentru schimbarea vechilor rînduîc'i a orolelnriatului — urmă invincibilă în mea viaţă este închinată poporului pe
care-1 voi servi cu credinţă In orice îm
tă. In forme particulare multiple, adevă ternnţlonale M«tc posibil ea tn cadrul la partid, de la conducere la conducere şi instaurarea unei societăţi mai drepte mina forţelor progresiste dc pretutin
unor aprecieri f.îcnir* di* un partid «au Comitetul nostru Central a acţionat şi va deni. în lupta pentru eliberarea naţională prejurări, cuuzei partidului, cauzei comu
rul ceneral. oricît ar fi de Just. riscă să acţiona neabătut pentru înfăptuirea aces Aceasta evidenţiază necesitatea extinderii si socială, pentru victoria comunismului nismului. (Aplauze puternice, indelungate:
cămină doar o aspiraţie, o dorinţă ab- altul să apară şi păreri greşite Du relaţiilor, a dialogului comuniştilor cu în Iunie (Aplauze pufernice, Îndelungi). întreaga asistenţă, in picioare, scandează:
raclă. pă opinia noastră, deosebirile dc v e tei holăriri, pornind de la înalta respon toate forţele şi curentele progresiste ale
deri trebuie să formr/e obiectul 11 sabilitate pe care o are faţă de propriul Ceauşcscu — I* C.li ).
Este cunoscut că astăzi se pronunţă nor discuţii teoretice, principiale între gîndirii contemporane Marxism-Penlnis- Stimaţi tovarăşi. 8a ne luam cu toţii ongajumentul de
pentru socialism, alături de proletariat, partide. Intre conducerile acestora, acţio- partid, cît şi fată dc cauza mişcării comu mul nu a afirmat niciodată că deţine mo a munci e-sifel inell să merităm încrede
forte democratice şl categorii sociale tot nîndu-se tn direcţia Întăririi colaboră niste şi muncitoreşti internaţionale. (A- nopolul gîndirii sociale ; dimpotrivă el a Jubileul de aur al partidului a devenit rea partidului şi poporului. Numai aşa ne
mai largi din ţările capitaliste, unele miş rii şi unităţii lor. I,narea tn considera plfluzo puternice)- Partidul nostru va apărut şi s-a dezvoltat în cadrul contac cea mai srutnpă sărbătoare a întregului vom îndeplini îndatorirea de comunişti.
cări de eliberare naţională, chiar şl re face toi ce depinde de el pentru a contri tului si al confruntării cu celelalte cu nostru popor. Se poate spune că nu e- Numai astfel vom contribui la ridicarea
prezentanţi ni unor culte religioase. în re a situaţiilor diferite de ta ţară la ţară. bui- !.i depăşirea actualelor dificultăţi şî rente de idei din lume. însuşindu-şi tot xislă cetăţean al României care. Intr-un patriei. In asigurarea viitorului ei luminos.
asemenea condiţii, este evident că treec- a modurilor deosebite tn cnre partidele divergenţe, pentru întărirea unităţii şi ue a creat mai valoros gindîrea umană fel sau altul, să nu-si fi manifestat dra- Numai n.şn urmaşii vor putea vorbi cu
-'r>a spre noua societate, ca şl forţele abordează sarcinile concrete, a deosebi coeziunii ini regulai front anliimperiaiist- de-a lungul istoriei. „Istoria filozofici şi CosUw şi încrederea în nurliii. In Comitetul hiîndrie despre noi (Aplauze puternice,
,v*re participă la acest proces, vor rilor In Interpretarea realităţilor contem Ln aniversarea semicentenarului său. istoria ştiinţelor sociale — spunea Lenin său Centra!. (Aplauze). Aceasta reprezintă îndelung repetate).
H în mod Inevitabil tot mai diferite. Da porane. constituie o premisă esenţială n Partidul Comunist Român adresează tutu — ne arată foarte clar că în marxism nu cea nuiî grăitoare dovadă a legăturilor indi Trăiască Partidul Comunist Român —
toria partidelor comuniste este de a ţine întăririi unităţii lor. a realizării unei so ror partidelor comunisle şi muncito există nimic care să semene cu „sectaris solubile dintre partid M popor, a faptului torţa conducătoare a poporului nostru pa
seama dc condiţiile specifice, de a ela lidarităţi reate. a întăririi încrederii şi reşti. comuniştilor, revoluţionarilor din mul". în înţelesul urnă doctrine închise, "â Partidul Comunist Român s-n identi calea unei vieţi îmbelşugate şi libere I
bora în fiecare caz platforma polltiqd co respectului reciproc. Aceasta este. după întreacă lume. un cald stihii, un fierbinte osificate, care s-ar fi ivit alăturea pe dru ficat întru totul cu năzuinţele naţiunii (Aplauze puternice, prelungite : se scan
ta să faciliteze antrenarea In şuvoiul re părerea noastră, singura calc pentru dc mesaj dc solidaritate tovărăşească, urări mul larg al dezvoltării civilizaţiei mon noastre socialiste Întregul popor înţelege dează îndelung P.C.R., P.C.R.),
voluţionar a tuturor categoriilor Intere păşirea dificultăţilor actuale din mişca de noi succese în lupta oii nu de abnegaţie diale Dimpotrivă. întreaga genialitate n că tot ce am realizat în anii construcţiei Trâiascâ eroicul nostru popor, naţiunea
sate în schimbarea rlnduielilor sociale. rea comunistă internaţională, pentru nor pusă in slujba intereselor cinsei muncitoa socialiste, viitorul luminos ce se deschide noastră socialista ; trăiască scumpa noas-
In Înfăptuirea principiilor socialismului. malizarea relaţiilor şj întărirea solidari re, ale popoarelor, pentru socialism. j>cn- lui Marx constă tocmai în faptul că el a naţiunii noastre pe drumul comunismu irâ patrie, Republica Socialistă România I
Onoraijznrea teoretică a aspectelor noi tăţii partidelor comunisle şi muncitoreşti. tru pace şi progres social. (Aplauze prr- dat răspuns la problemele pe care gin- lui, libertatea şi independenta patriei sînt
direa înaintată a omenirii le pusese de asivurate numai de partidul nostru, do (Cralc puternice, aplauze îndelungate).
mai înainte rnvfiţâturn lui a luat fiinţă politica sn mnrxist-Teoînîst.V (Aplauze po Trăiască unitatea ţârilor socialiste, a
ca o continuare nemijlocită «\ directă a lemice). mi.şcâril comuniste şi muncitoreşti, â tu
învăţăturilor celor mai mari reprezentanţi Partidul intră în a doua jumătate a ţi turor forţelor antiimperialiste I (Aplauze
puternice, prelungite, urale).
Spectacol de gală organizat cu prilejul ai filozofici, ai economici politico Şi ai so mai unit cit orirtnd. Vigoarea şi tinereţea Trăiască prietenia şi colaborarea între
nui secol de existenţă mai puternic şi
(Aplauze puternice)
Imi
cialismului”
parc bine că îl aplaudaţi pr* Lemn pen
tru că unii îl uită cîfeodată (Animaţie partidului «înt la fol ca sj ale nnolimpu- popoare I Trăiască pacea! (Asistenta, in
picioare, aplaudă minute în ş i r : in sală
luî în cate s-n născut Dl este veşnic tt-
in sală).
răsună puternice urale. Se ovaţionează pu
semicentenarului Paitidului Comunist Român nâr şi devine an de an tot mai viguros ternic pentru Partidul Comunist Român,
Cu aiît
mai
mult în zilele noastre, eînd
deoarece îşi trage seva dăt.Voare de via
lumea cunoaşte o impresionantă eferves tă din legăturile indestructibile cu po pentru Comitetul său Central, pentru se
cenţa a gîndiiîi şi cunoaşterii, cînd socie porul. cu glia strămoşească, din concep cretarul general al partidului, tovarăşul
în Sala Palatului Republi ToniţA, Caro] Klraly, Vasile Mnnrer. a celorlalţi condu impresionantă evocare h ce tatea c dominată de uriaşa revoluţie a fia despre lume şi viaţă n clasei munci- Nîcolae Ceauşescu)
cii Socialiste Roniănia a a- PatUIneţ. Ton Stâneecu, Ml- cători de partid şi dc stat lor 50 de ani de activitate
v»p loc vineri seara apecla- hai Teleseu, îosif Uglar. a fost Inîlmpinntâ cu înde glorioasă a Partidului Co
eolul de gală, organizat Richard Wjnter. împreună lungi aplauze dc asistenţă. munist Român — anii grei
cu prilejul semicentenarului eu soţiile, membri r1 CC I.a spectacol şi-au dat ai luptei ilegale i\ partidului Jk.
Partidului Comunist Român, al P.C.R, al Consiliului de concursul ansamblurile ar pcniru libertate şi indepen 1 Tehnica modernă sporeşte
I.a spectacol ou asistat to Stat şl ai guvernului tistice ..Doina" al armatei şi denţă naţională. insurecţia li mulţumim partidului
varăşii Nîeolae Ceatişcscn. Tn sală se aflau, de ase .Rapsodia Română", corul armată de ia 23 August 1944. valenţele calitative
c i soţia, Elena Ceauşcscu. menea, vechi militanţi al Filarmonicii ..Georee F.nes- iniţială organizată şi condu
Ion Clicorghe Maurer, rn mişcării muncitoreşti din ru “. corul ..Madrigal" al să dc partid. munca plină
s<»ţia. Elena Maurer, Emil ţara noastră, activişti de Conservatorului ..Ciprinn Po- dc «avint pentru edificarea A sostt oro ! Du nul obicei dinţa şi fiinţa noastră, b-am ale metalului
Bodnnraş. Mnnca Mânescn, partid şl de stat. conducă rumbescu1. baletul Operei României socialiste. al pămtni ului strămoşesc însoţit fri focul Itiptci, (l în
Paul Niculcscu-Mizil, Ciheor- tor! ai instituţiilor centrale Române. Studioul cincmnlo- Spectacolul se încheie a ne-ndeamnă să rostim cu soţim la marea sa aniversa
ghe Pană. Cîheorghe Rădu- şi organizaţiilor obşteşti, crnfie „Alexandru Snhia". poteotic cu un imn închinat toţii, din toată fiinţa noas re. Ne bucurăm pentru el. Producerea unor cantităţi instalaţii importante: ana
! eseu. Virgil Trofin, II ie personalităţi ale vieţii ştiin formaţii instrumentale şi de partidului tră, a celor peste 20 000 000 Se bucură pentru noi. Ne-a sporite de metal eu valenţe pentru curăţarea suprafeţelor
Vcrdel. Maxim Berghianu. ţifice, culturale şi artistice dansuri populare din jude Toţi cel prezent' în marca de români : „ba mulţi ani!". învăţat să-i fim părtaşi tn calitative superioare este o laminatelor cu alice, iar
Florinn Dăaălache. Constan oameni ai muncii din între ţele Vîlcea. Caraş-Severin. «ală se ridică în picioare, închinare partidului iubit ! cuget şi fn faptă. Ii sfufem cerinţă majoră impusă side- cealaltă pentru controlul ne
tin Drăg in. Emil Drăgânes- prinderile şl instituţiile Ca Mba. Sa tu Mai-e. Olt, Neamţ, aplaudă îndelung. (U entu Partidului zămislit din ce devotaţi, recunoscători. rurgiştilor hunedoreni in nc- distructiv ol laminatelor. A-
c i i, .lanos Pazekns, Petre Pri pitalei . i'ovnsnn. Timiş. Constanţa ziasm şi căldură oentru le mai i\Obila tradiţii revo Oştean partidului să-i f i i ! tuolui cincinal de necesităţile ceostâ operaţie se va realiza
pii. Dumitru Popa. Dumitra Au asistat, de asemenea, Braşov. Teleorman Dolj ' Partidul Comunist Român, luţionare — la mulţi ani! Am deprins îndemnul din realizării în construcţia de Prin metoda mnguaflux la
Popcsru Leonte Răutn, la spectacol şefi aî misiuni laureate la cel de-al 10-lea oenlrti secretarul genera1, Partidului connmist, călit primii ani dc şcoală, l-am maşini a unor produse cu suprafaţă şi cu ultrasunete
Ghcorqhc Stoica. Vasile Vil lor diplomatice acreditaţi la Concurs al artiştilor noma tovarăşul' Nicolac Ceauşcscu in focul ineîns al marilor descoperit sensul mai pc ur parametri la nivelul tehnicii în» interiorul barelor lamina
ei». Slefan Voîtee. Toslf Bucureşti. Ataşat 1 culturali lori români. maghiari, ger Tn încheiere, artiştilor Şi bătălii de clasă, el luptei mă, dar nu încet. Viaţa nouă mondiale. te. Cea dc-a treia instalaţie,
Bai 1 . Constantin BăbAlâu. şi alţi membri ni corpului mani, strbi, precum şi inter rea!îzalori lor «pectaeoluluî revoluţionare împotriva asu nu ne-a permis încetineala, Lucrările care se execută cnre va servi la polarizarea
IVţ'v Blnjoviei. Miron Con- diplomatic. Ic-an fost ofiTilc *‘!ori din pririi sociale : partidului or ba ne-a deschis ochii. Parti în prezent la laminorul de ţAglclor, se va monta in ha
slantinescti. Mihăi Dalea. Apariţia în loja oficială a pret! de seamă ai scpnelor partea conducerii de pcartid ganizator. conducător, fortifi dul o conduce.. Viguros, nea 80() mm din Combinatul s i la care se află in construcţie.
Min Dnbrcscu. Anrel Duca. t o v a r ă ş i l o r N l j c o l a e hucureştene. şi fie «tal cat detaşament al mişcării bătut. cu credinţă şi ştiinţă, derurgic Hunedoara se în Aşadar, este rîndul ultra
Mih-u Cere. fon Illescu. Ion Ceauşescu, Ton Gheorghe Spectacolul a constituit a (Agerpres) comuniste, şi muncitoreşti, fără greş. scriu în aria largă dn preo sunetelor să-şi spună cuvîn-
scut de izbtnzi şi hiruinţi, li mulţumim partidului! cupări ale siderurgicilor tul, în creşterea calităţii me
vricepui constructor, maes Pentru 50 de ani de viaţă şi pentru a asigura îndeplinirea talului, intr-o secţie în care
tru arhitect al viet-U fericite, luptă, pentru izblnda sa. acestei esenţiale cerinţe. Lu Ponderea laminatelor <1 în o-
al socmlisniului, rtî României Pentru anii luminoşi din ur crările. rare fac parte din tcluri cu caracteristici supe
noi, făuritor al noului destin mă. Pentru anii mai lumi etapa a doua de ilez.voltare rioare înregistrează creşteri
Adunarea fesfevă din Capâfaiă cu prilejul sărbătoririi al ţării — viaţă lungă >. noşi ce vor veni Şî modernizare a laminoru importante Numai in acest
50 de ani de luptă — 50 dc li mulţumim partidului I lui, vizează in special ridica an, colectivul laminorului
ani de biruinţi. O jumătate Pentru viaţa noastră nouă. rea nivelului colitativ al pro „kprt" v0 realiza o produc
semicentenarului Partidului Comunist Român de secol dir.tr-n istorii', din- Pentru fericirea noastră. ducţiei. prin dotarea ajusta ţie dc laminate din oţel aliat
tr-n existenţă multimilenară. Pentru primăverile lum inoa tului cil utilaje şî instataţii <u 10 lo sută mai mare faţă
O jumătate de secol — su se şi toamnele îmbelşugate. moderne, de mOrc producti «le arm) trecut Noile obiec
[Urmare din pag. 1) mitetului Execuţie, al. Pre ilnr de radio şi televiziune. partidului, lor în ua;a >t prem corolar pc fruntea fă- Pentru învăţătura ce ne-a vitate. tivi* prevăzute a intra în
zidiului Permanent al C.C In repetate, rînduri. c i destinele poporului nostru. rii. cunună de lauri. Împodo dat-o : partidului oştean să-i Aici sînt nc terminale lu funcţiune la acest laminor
ol P.C.R, preşedintele Con ţzrezenfi Ir; sală au subli ba sfirşilui expunerii lo- bită cu diamantele şi neste f i i ! crările la alte I cuploare de vor asigura Inniinotclor va
cipă cu pasiune }t înaltă siliului de Miniştri. niat cu puternice aplauze cnrăşului \gcolac Ceauşcscu. matele luptei şi izbinzii. suc Ii mulţumim partidului — recoacere eu votră mobilă, lenţele pe care le aşteaptă
responsabilitate patriotică la care vor mări cu 10 000 tone
In ovaţiile asistenţei, la şi. ovaţii. expunerea secre minute tn şir se. înalţă stih ceselor fără precedent, (m- prinos de. recunoştinţă la ma constructorii dc maşini şi u-
elaborarea şi traducerea In adunarea solemnă a Tt«ir tarului general al Part aiului cupola sălii uralc şi ovaţii, rea şa aniversare. Partidului Pe an capacitatea do Irntcre t'la.ie «lin uzinele ţării.
viată a politicii Partidu cuvlntul tovarăşul Nicolac. Comunist Român, omagiind pentru Partidul Comunist plinirii. De 50 de ani parti iubit — fa mulţi ani! termică In noua bală con
lui Comunist Român, tnăl- CcaiLşescu, secretarul gene actul istoric deschizător dc Român, pentru Comitetul dul ne. călăuzeşte. De 30 de struită se vor monta două MARIN NEACŞU
tind pc pămlntul patriei ral al Partidului Comunist drumuri de la 8 Mai 1(J2\, Central şi secretarul gene ani 11 urmăm cu toată cre N, STANCIU
noastre edificiul societăţii Român, preşedintele Consi gloriosul drum de luptă şi ral al partidului, pentru e-
socialiste multilateral dez liului de Stat al Republicii victorii al partidului şi în rnicul popor român, con
voltate. Socialiste România. făptuirile remarcabile obţi structor al socialismului,
pentru patria noastră liberă
Erau de faţă şefi al misi Ampla expunere a secre nute tn hulelungata luptă ţi mindră — Republica So Expoziţie de grafică
unilor diplomatice acreditaţi tarului general al partidu pentru eliberarea naţională cialistă România.
in Republica Socialistă lui n fost ascultată eu şi socială, tn opera de con In sală răsună înălţător Atmosfera de intensă e- bogziene ale Ţârii de piatră,
clasei
a!
mnul dc luptă
România. profund interes de cei pre struire. a socialismului in muncitoare din lumea In- E x p o z iţia r e a liz ă r ilo r malaţie şpirîtuolâ ce domi nle Apusenilor, culoarea li
Adunarea a fost deschi zenţi in sală, de milioane România, care au adeverit 1 reagă — /nremafionafa*. nă aceste zile pline de în niei — a sentimentului ne
să dc tovarăşul Ion Gheor- de cetăţeni din întreaga ţa şi adeveresc. zî de. zi, ma ceput de tnoi si piiniâvarâ disimulat, nealterat de atît
ohe Maurer. membru al Co ră, prin intermediul sfaţi- rele rol al comuniştilor, al (Agerpre*) în tr e p r in d e r ilo r îşi îmbogăţeşte. în hotare de firescul cint al stiliză
hunedorene, valenţele, prln- rii — dă operei în ansam
tr-o pi^ezcnţA artistică pres blul el vigoare ş/ farmecul
tigioasă — expoziţia de gra trăirilor fruste.
d e in d u s trie lo c a lă fică a .Sofiei Uzunv Expozi „Pâdurenir. ..Pcneche‘,
ţia graflcienei — deschisă Ir* „Spre ttrgul de fete", „In
sala magazinului de artă din căruţă", ..Mirii1', îmbrăţişa
Vineri, la Deva, in pre tr-o gamă diversificată pro stnada Victoriei nr. 1, Deva, re", „Familia", „Căluşarii1',
zenţa tovarăşilor Ştefan Al- duse aparţinînd sectoarelor cunoscută prin lucrările ex în fiecare exponat omul o
măşan, soeretar al Comite dc prelucrare a lemnului, puse Ia numeroase manifes prezentat cel mnî ales, în
tului judeţean dc partid. materialelor dc construcţii, a tări artistice din ţară şî dc momentele semnificative ale
Vichente llâlon, nrini-vîcc- metalelor, maselor plostice şi peste hotare — oferă vizitato vieţii dintre care imnul
prcşcdinlc al Consiliului a diferitelor materii prime rului o fntîlnire reconfor muncii îşi găseşte corzi sen
popular judeţean, Aron necesare obţinerii bunurilor tantă cu sensibilitatea artei sibile, gingaş înfiorate dc
Colccr. prim-sccrelar al Co de larg consum. româneşti de viguroasă inspi mîna şi viziunea artistei.
mitetului municipal dc par F>e asemenea, au fost a raţie folclorică şi iii ace Horin Horşia se întreba,
(.CCţio in laboratorul de tid Deva, vicepreşedinţi oi duse în c.vpoziţic produse laşi timp cl* certă transfi la deschiderea expoz.îtiei
geologie de Jo Grupul şcolar Consiliului popular jude dc artizanat realizate in gurare personala Xilogravu personale de la Bucureşti *
minier lupem olerâ elevilor o ţean. conducători ai între cadrul atelierelor speciali ră. linogrnvură, monotîpic. ..Cu ce i-Aş putea asemui
reuţiio aplicaţie practico prinderilor dc industrie lo zate din întreprinderile eollagc. m atere şi modali mai bine expoziţia declt cu
cală şi a unui numeros pu respective. tate «le abordare diferită, o- un adevărat festival de fol
blic. s-a deschis în maga După cuni ne declară ing. pern graficiene! se regăseş clor în care se întîlncsc, prin
zinul „.Mobila" de pc Bu Petru Prodan, directorul te cu fiecare nouă creaţie meşteşugul gravorului, ob
levardul l)r Petru Groza Direcţie» judeţene de in prin suflul sincer Şi convin servaţia atentă a ''ercefâto-
„Expoziţia realizărilor in dustrie lornlă. expoziţia a gător a» vieţii, surprinse în r’»lni şi prelucrarea inspira
dustriei locale din judeţul re si rolul de a sonda opi cotidianul aparent nepreten »â a artistului îndrăgostit de
Hunedoara1*. niile masei de cumpărători ţios dar mustind de semni lumea satului !". E dc fap»
Cele sase întreprinderi eu in vederea orientării pro ficaţii. Tn grafica celei care omagiul artei ndu« vieţii tră
acest nrofi). existente în ducţiei in strinsă corelare îşi deschidea In 1959 prima ite plenar.
judeţul nostru, expun în- ru preferinţele acestora. expoziţie personală aducînd,
prin mesajul arfe5, imagini I IASCU