Page 30 - Drumul_socialismului_1971_05

6 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 079
„Ca membră a
C.A.P. şi deputată
am participat la
dezbaterea şl adop­
tarea legilor Tn se­
siunile M.A.N..."
Poporul întreg e
chemat să-şi facă
legi în deplină con­
cordanţă cu inte­
resele Iul. Se îm­
plineşte dezideratul
participării Iul e­
fective la condu­
cerea treburilor
statului.
„lată, mă simt
părtaş la tot ce s-a
construit în 20 şl
ceva de ani." Un
popor de peste 20
de milioane de cti­
tori se simte păr­
taş la grandioasa
operă de edificare
a societăţii soci­
aliste multilateral
dezvoltate pe pă-
mîntul României.
„Generaţia mea
a învăţat să pri­
vească în jur şi să
înţeleagă că nimic
nu vine de-a gata.“
Şi generaţia a­
ceasta, şl alte ge­
neraţii, într-un e­
fort unanim, con­
struiesc pentru ele
şl pentru cele vii­
toare o societate
liberă, nouă, eman­
cipată.
„Străbunicul, buni­
cul şi tata au fost
mineri. Dar nicioda­
tă nu s-au bucurat
de preţuirea muncii
aşa cum mă bucur
eu acum.“
® SIMBATA 8 MAI 1971
P A D U M T R O M A N
1
Tn procesul de făurire a cole de producţie, o staţiune te. iar peste 300 au fost mo­
La Congresul al X-lca al deplinesc normele stabilite kg UnA şi alte produse Va­ pentru mecanizarea agricul­ dernizate. Trebuie să arăt
P.C.R. — care a stabilit — au fost primite nu multă loarea producţiei globale noii orînduirî sociale în ţa­ turii. un ocol silvic, o uni­ că autobuzele I.T.A. asigu­
ra noastră s-au produs mari
principalele orientări şi o- bucurie 'şi satisfacţie de că­ prevăzută pentru acest an şi adinei prefaceri şi în me­ tate de exploatare a lemnu­ ră legătura solelor cu cen­
biectlvele de bază ale dez­ tre toţi lucrătorii ogoarelor. este de 4 600 000 lei, cu diul rural. Aceste prefaceri lui, o autocoloanâ cu DO de trul de comună şi cu muni­
voltării agriculturii în acest Aceste măsuri au fost supu­ 500 000 lei mai mare ca cea profunde ce au avut loc în maşini pentru transportul cipiul Deva.
deceniu — s-a subliniat că se unei dezbateri largi şi planificată în 1970. Datori­ viaţa satului românesc au materialului lemnos, o secţie Mii iţind în mod activ pen­
progresul acestei ramuri de ele s-au bucurat de adeziu­ tă veniturilor sporite pe ca­ fost generate de înfăptuirea tru înfâptuirej cu succes a
bază a economiei naţionale nea deplină a ţărănimii coo­ re le vom realiza, valoarea industrializării socialiste şi de prelucrare şi semiindus- sarcinilor do producţie în
ti iahzarc o fructelor de pă­
constituie o problemă esen­ peratiste. a specialiştilor ca­ unei norme de categoria I a cooperativizării agricultu­ dure, o fermă I A S , un n- întreprinderi. în cooperative­
ţială a operei dc edifi­ re Increază în agricultură. va fi de 25 lei şi va consta rii. înlăturarea neştiinţei de tcIier de construcţii şi repa­ le agricole de producţie. în
care a societăţii socialiste Ca membră in C.A.P. şi de­ din ! 2.G3 kg grîu. 2.5 kg carte şi culturalizarea largă raţii mobilier comercial al comerţ şi unităţile presla-
multilateral dezvoltate în putată tn Marea Adunare porumb boabe şi alte produ-
Adeziune deplină şi participare activa la în­ st m m t m m m
făptuirea programului de fu m u s m m
„In cele 13 sate
ale comunei noas­
şi modernizare a agriculturii a maselor, electrificarea sa­ U.J.C.C. Toate aceste acti­ toare de servicii, cetăţenii tre locuiesc 4980
noastre îşi aduc
comunei
telor. dezvoltarea din toate
vităţi dc producţie asigură
partea lor de contribuţie la
punctele dc vedere a loca­ dezvoltarea economică a co­ edificarea societăţii socialis­ de cetăţeni...".
impunînd
lărgirea
munei.
lităţilor rurale.
In această privinţă sînt e­ reţelei unităţilor prestatoa­ te multilateral dezvoltate.
ţara noastră. In lumina Naţională nm participat la se, precum şi 17 lei. Pentru dificatoare şi realizările din re d? servicii şi a celor co­ Aş vrea ca în încheiere să 4980 de cetăţeni,
holârîrilor congresului au dezbaterile ce au avut loc depăşirea producţiilor pla­ comuna Dobra. In cele 13 merciale pentru a satisface arăt că Tn anii următori, co­
fost elaborate şi adoptate cu masa largă a ţăranilor nificate se dă 40 la sută în sate ale comunei noastre lo­ cerinţele mereu creseînde ale muna noastră va fi siste­ care alături de al­
cele două programe naţio­ cooperatori, la adoptarea a­ natură la porumb şi sfeclă cuiesc 4 900 de cetăţeni. Din populaţie». In acest scop au matizată. se va dezvolta şi
nale şi planul cincinal pen­ cestora de către sesiunile furajeră şi în bani la sfecla populaţia activă, 000 lucrea­ fost înfiinţate şi funcţionea­ mai mult, va creşte gradul
tru perioada 1971-1975, care Marii Adunări Naţionale. de zahăr, legume şi lapte, ză în cele patru cooperative ză 22 secţii prestatoare dc său dc urbanizare şi toate ţii din toate satele
Ţăranii cooperatori
din
servicii :
iar !a câine 30 la sută din
frizerie, coafură,
«slgurA dezvoltarea şi mo­ unitatea noastră au aprobat depăşire, tot in bani. Aces­ agricole de producţie, iar croitorie, cizmărie, foto. re­ acestea vor face viaţa locui­ patriei aspiră la un
torilor săi mai
frumoasă,
dernizarea agriculturii, mij­
i'eslul în întreprinderile şi
loacele materiale şi
mai bogată şi fericită Acum
finan­
în
instituţiile din comună,
ciare necesare creşterii in­ din toată inima măsurile te măsuri luate de consiliul alte oraşe din judeţ. In toa­ paraţii radio televizoare, con­ cînd sărbătorim împlinirea nivel de civilizaţie
luate de partid pentru pro­
de conducere au darul de a
metalice.
reparaţii
strucţii
tr-un rltrn rapid a produc­ gresul continuu şi multi­ stimula şi încuraja pe coo­ te satele s-au construit şcoli unelte casnice, tîmplâric, unei jumătăţi de veac de la
ţiei agricole vegetale şi ani­ lateral al agriculturii, anga- peratorii noştri, de a-i co­ şi cămine culturale. La con­ prefabricate din beton, zi- crearea Partidului Comunist apropiat de cel din
male. jîndu-se să muncească cu interesa direct în creşterea strucţia şcolii de 10 ani din dari-zugrnvi. teracotişti. în­ Român, ţin să exprim. în
Măsurile luate de condu­ toată forţa şi capacitatea lor producţiei. Izvorul bună­ Dobra cetăţenii au contri­ chiriat veselă ctc. In fiecare numele cetăţenilor din co­ oraş. Aspiră şl mun­
cerea partidului şi statului pentru a spori producţia a- stării noastre constă în creş­ buit cu suma de 500 000 lei sat există mugnzin sătesc muna Dobra, profundul ata­
nostru pentru îmbunătăţi­ gricolâ vegetală şi animală, terea producţiei, în crearea şi au prestat 3 200 ore dc mixt, iar în centrul de co­ şament faţă de politica
rea organizării, conducerii şi avuţia obştească. contri­ unui belşug de produse in­ muncă patriotică. Instruirea muna Dobra două magazine partidului, adînca noastră cesc umăr la umăr
planificării agriculturii, pro­ buţia la fondul centralizat dustriale şi agricole. Acest celor G25 de elevi este asi­ alimentare un magazin u­ recunoştinţă şi * mulţumire
filarea şi specializarea uni­ al statului. lucru l-am înţeles şi noi cei gurată de 42 cadre didactice niversal cu raioane de tex­ pentru tot ceea ce a fâcnt pentru atingerea
tăţilor cooperatiste, crearea
Cele spuse aş dori să le
consiliilor intercooperatiste, exemplific cu cileva cifre. care lucrăm pe ogoare şi ne cu studii superioare şi me­ tile. încălţăminte, confecţii, şi face pentru ridicarea sa­
derlicăm toate forţele pen­
metnlo-chimice. radio şi te­
extinderea cooperării în pro­ Anul acesta noi ne-am an­ tru a traduce în viaţă poli­ dii. La sănătatea populaţiei levizoare, aparate electrocas- tului românesc la an înalt Iul.
veghează trei medici şi opt
ducţia agricolă cu I.A.S., gajat să mărim producţiile tica partidului nostru co­ cadre medii. nice, un magazin de mobilă, nivel de civilizaţie şi culta-
precum ş1 cele privind co­ planificate la porumb, grîu. munist. muncind cu hărni­ O mare realizare, pentru două bufete, o cofetărie, li­ ră. precum şi angajamentul
interesarea materială a ţă­ sfeclă de zahăr, lapte, car­ cie pentru sporirea rod­ brărie. Datorită creşterii cîş- solemn de a ne spori efortu­
care cetăţenii noştri poartă
ranilor cooperatori în spo­ ne Ş.a. Pentru a răspunde niciei ogoarelor, adueîn- o adincâ recunoştinţă parti­ tigurilor cetăţenilor şi a pu­ rile în vederea înfăptuirii
rirea producţiei agricole — cu fapte grijii şi atenţiei ce du-ne în acest fel contribu­ dului şi guvernului, este în­ terii de cumpărare a gospo­ cu succes a sarcinilor pe
acordul global, care leagă ni se acordă am hotărît să ţia la progresul societăţii, dăriilor ţărăneşti, volumul care partidul le pune în fa­
cîştlga! de rezultatul mun­ vindem statului pe bază de la făurirea unei vieţi feri­ cheierea procesului de elec­ desfacerilor de mărfuri prin ţa oamenilor muncii de la
cii fiecărui cooperator, de contract 1 030 tone sfeclă de , cite şi îmbelşugate pentru trificare a comunei. Aceasta unităţile comerciale a cres­ sate. aducindu-ne contribu­
este o materializare vie a
contribuţia personală la rea­ zahăr, 40 tone grîu. 60 tone întregul popor. cut de la 14 milioane lei, în ţia la prosperitatea şi înfle-
lizarea sarcinilor de produc­ cartofi timpurii şl de vară. politicii partidului de ridi­ 19G5. la 22 milioane lei. în rîren patriei noastre dragi —
care a satului, de apropie­
ţie, asigurarea unui cîştig 002 tone legume. 15 tone OTILIA TEODORESClf 1070 si va ajunge la peste 2t România socialistă.
lunar minim garantat pen­ fructe, 131.G tone câine. brigadier de cimp la C.A.P. re a acestuia de oraş. milioane lei în 1071. De a­
tru cel care participă per­ 2 750 h) lapte de vacă, 75 Simeria, deputat în Marea In comuna noastră func­ semenea. din cele 1 000 de ADRIAN COSTA
manent la muncA şl îşi In- hl lapte de oi, peste 1 000 Adunare Naţională ţionează 4 cooperative agrl- case, R00 sînt nou construc­ primarul comunei Dobra
Munca a fost repusă in drepturi Definiţia exist i noastre
„... s-a asigurat
Ne bucurăm sincer cu toţii aslâzi că Par­ ani. Şi, la fel cu mine. sc simt părtaşi toţi Din prima clipă a existenţei sale. parti­ cest an. pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei şl s-a îmbunătăţit
tidul Comunist Romăn serbează prin constructorii. Munca noastră neobosită pe dul comunist a scris pe frontispiciul ţelului judeţului şi pentru asistenţa socială a fost
noi o jumătate de veac de existenţă. Sînt şantiere e semnul adeziunii noastre totale la său o definiţie încărcată de semnificaţii no­ alocată suma de 190 075 000 lei. Cincinalul accesibilitatea în­
recent încheiat a însemnat paşi uriaşi şi în
bile. scumpă nouă, tuturor. Adeverirea în
50 de ani de luptă şi de muncă neobosită şi politica unui pat lid care şi-a fixat ca ţintă viaţa poporului romăn a sensurilor ei a ce­ domeniul întăririi reţelei medico-sanitare. In
partidul care se vede sărbătorit astfel de continua bunăstare a oamenilor. rut lupte şi jertfe, clar biruinţa a fost întot­ 1970 existau 734 de medici în judeţ, faţă tregii populaţii la
popor e legat de el prin legături care nu se
Respectarea muncii şi a celui ce munceş­
rup. te. ridicată la grad de politică de stat. a deauna de partea comuniştilor. de 642 In 1965; 2 568 cadre medii, faţă de
Co lucrător pe tfirîmul ocrotirii sănătăţii
E de-ajuns să privim în jurul nostru, să născut la rîndul ei respectul insului faţă de oamenilor şi ca secretar al unui comitet dc 1 798 ; 4 870 de paturi în spitale, faţă de ocrotirea sănătă­
privim din tren, din maşină ori călătorind muncă, şi eu aparţin generaţiei pe care par­ partid, aş vrea să subliniez cîteva aspecte 3 830; 29 dispensare de întreprindere, faţă
de 15 ; 812 Jocuri în creşe, faţă de 337 ; re­
pe jos şi avem dovada că partidul pe care-1 tidul a crescut-o în acest respect. definitorii, desprinse din înţelepciunea po­ veneau 680 de locuitori la un medic, faţă de ţii." Populaţia ţării
sărbătorim azi şi-a fixat un ţel măreţ şi Asistăm în fiecare an Ia perfecţionarea liticii partidului nostru în ceea ce priveşte 734. în acelaşi an. 19G5.
nobil şi aceasta devine realitate. O ţară re­ orînduirii noastre de stat Partidul cunoaşte grija pentru sănătatea omului, adeziunea de­ Partidul o creat detaşamentului nostru de noastre are acces
făcută din temelii e ceea ce vedem doar cu în orice moment stările de lucruri depăşite plină a lucrătorilor medico-sanitari la cu- lucrători din reţeaua medico-sanitarâ con­
unul din simţurile noastre, dar roadele luptei şi devine factorul cheie care le înlătură. vîntul partidului. diţii optime de muncă, vast cîmp de afir­ deplin la toate bu­
partidului, ale politicii Iui sînt la fel dc bo­ Pentru a demonstra aceasta e de ajuns să n- Vedem cu ochi! noştri cum partidul pune mare : în acelaşi timp, a pus pe umerii noş­
gate Şi în alte domenii, roadele aceslen Ie pentru dezvoltarea agriculturii şi pentru la loc de seamă în întreaga sa activitate o- tri o mare răspundere faţă de bunul cel mai nurile şi valorile
hotărîrîIe de mare importanţă
mintesc de
poţi vedea dacă treci pragul caselor oame­
bicctivul major al îmbunătăţirii continue a
de preţ al omului — sănătatea, viaţa Cred
nilor sau le cunoşti gîndurile lor creşterea nivelului de viaţă al ţărănimii stării de sănătate a poporului In numele că cel mai înălţător omagiu, cea mai aleasă materiale şi spiri­
Dacă ar trebui să
acestui scop, an de an sînt alocate fonduri
formulez o definiţie,
cinstire pe rare o putem închina Partidului
cooperatiste. Ca să cunoşti în orice moment
pentru partidul nostru, multe ar trebui să situaţia, trebuie să ai în oameni un sprijin tot mai mari, creşte numărul spitalelor şi Comunist Romăn la împlinirea unei jumă­
cuprindă acea definiţie Dar ci e mai întîi puternic Partidul nostru are la noi acest medicilor, unităţile spitaliceşti sînt înzestra­ tăţi de secol de la crearea sa este angaja­ tuale ale societă­
de toate partidul care a repus munca în sprijin si-1 foloseşte cu încredere în condu­ te cu aparatură modernă de investigare şi rea solemnă de a munci fără preget în nu­
drepturile el. cerea treburilor ţării. Aniversăm cincizeci diagnostic, sporeşte numărul cadrelor medii mele şi pentru înfăptuirea plenară a cuvţn- ţii. Tot ce se face,
Eu fac parte din detaşamentul construc­ de ani de la înfiinţarea lui într-o atmosferă sanitare. Intr-un cuvînt. s-a asigurat şi s-a tului său I
torilor. Am Intrat în acest detaşament cu dc încredere deplină în forţele noastre, în îmbunătăţit asistenţa medicală, accesibili­ Dr. VIRGIL BRETOIU, se face pentru om.
tatea întregii populaţii la ocrotirea sănătă­
cel mai de preţ bun al omului, puterea şi viitorul nostru. ţii. Putem aminti exemplul Devei, In acest medic specialist
dorinţa de a munci. Şi iată, mă simt părtaş ŞTEFAN ANDRAŞ sons, al Hunedoarei, al Văii Jiului, al ori­ secretarul comitetului de partid
la tot ce â-a construit în douăzeci şi ceva de şef de brigadă instalatori sanitari la T.C.H. cărui oraş, al fiecărei comune. Numai în a- de la Spitalul unificat din Devo
Partidei Comunist Român rea pe bunuri de consum a aparţine rinei generaţii cres­ îmi vine greu să definesc cum se înfăptuieşte linia tem şî astăzi cu gîndul şi
împlineşte astăzi 50 de ani banului cîştigot ca retribu­ cută şi educată de partid. simţămintele ce mă încear­ politică a partidului, am cu fapta alături şi pentru
de existenţă. De fiecare da­ ţie a muncii. Ceneraţia mea a învăţat să că astăzi. Se împlinesc 50 noastre la traducerea în via- cinile co răspundere şi ho- „Pentru mine este
contribuit cu toate forţele
partid, ne îndeplinim sar­
Aceasta nu înseamnă alt­
tă cînd aniversăm un eve­
privească în Jur şi să înţe­
de ani din ziua în care a
leagă câ nimic nu vine de-a
fost creat, din fiinţa acestui
niment de mare însemnăta­ ceva decît bunăstare gene­ gata Dorim cu toţii să tră­ popor, Partidul Comunist târîre, ne simţim angajaţi o cinste şi o mîn­
rală, scopul ccl mai nobil
te
pentru neamul nost$u.
pentru ţara noastră ne gîn- din lume pe care şi-l poate im în acea societate nouă Român, Pentru mine este o cu fermitate, legaţi de cau­
dim că în cursul existenţei pe care partidul a proiecta­ cinste şi o mîndrie să spun za sfîntâ a partidului. în­ drie să spun că de
am făcut cu gr«a paşi îna- t-o pentru noi. De aceea, câ de 25 de ani sînt comu­ Cu glodul crederea nestrămutată ce a
avem în partid s-a întărit
inţe. De Ia Eliberare Încoa­ trebuie să ne aducem par­ nist. oştean al partidului. zi de zi, aşa cum tot- zi de
ce, însă, în ultimii cinci Scopul nobil tea la desâvîrşirea ei. Am Am lucrat în combinat, la zî au prins rost şi viaţă cu­ 25 de ani sînt oş­
ani mai cu seamă, paşii îna­ încercat să înţeleg în ce fel furnale, 40 de ani. Din 1946 vintele sale.
inte p£ care l-am făcut au pot s-o facă mal bine şi lu­ cînd am fost primit în şi cu fapta Cunosc de la radio şi te­ tean al partidului".
nişte dimensiuni ce impre­ al partidului crătorii din comerţ. Nu ne partid, am devenit un alt levizor, din ziare, de la dez­
sionează pe alţii, dar ne e partea chiar mîcâ. Bunu­ om. Atunci, nouă, generaţiei baterile la care am partici­ Mîndria apartenen­
rile de consum trec
către
rut să dăm mai multă fon­ pentru partid
impresionează chiar şi pe oameni prin mîinile noastre. mai vechi, partidul ne-a ce­ pat obiectivele înălţătoare ţei la clasă, a ade­
o
noi. Societatea pe care
construim, în paşi de ase­ propune un partid de gu- Şi în fiecare an trec tot mal tă. mai mult oţel. Eram pentru patria noastră pe ziunii depline ia po­
care partidul şi-a propus să
vernâmînt. Toate cuvintele
menea dimensiuni, e meri­
Cincinalul
multe.
doar cîţiva comunişti In lo­
actual
tul Partidului Comunist a acestea ar rămîne simple prevede o sporire a produc­ curile cheie ale producţiei. Ie înfăptuiască în acest cin­
cărui aniversare la 50 de constatări ale unuia care a ţiei dc astfel de bunuri cu Am luptat cu multe greu­ cinal, în anii ce vin. Sînt litica partidului e
ani o sărbătorim. stat de o parte şi a privit la 40 la sută Creşterea aceas­ tăţi, dar n-am dat nici un ţâ a cuvîntului partidului. ferm convins că Romănia
Partidul nostru şl-a pro­ ce se întîmplă dacă n-aş a­ ta e rodul politicii pline de pas înapoi în Îndeplinirea Roadele le vedem azi cu to­ va urca pe trepte de progres
pus ca scop ai politicii lui vea convingerea şi mulţumi­ grijă faţă de om a partidu­ sarcinilor de partid. ţii, le culegem toţi ceî pes­ nebănuite. Totodată, asigu­ sentimentul care
o viaţă mai bună penVu oa­ rea că pînă a ajunge aici lui. Şi după ieşirea la pensie te 20 de milioane răm partidul câ şi noi. osta­
şii lui mai vechi, vom fi ca
meni. Sntr-o societate nouă am pus în această operă şi am continuat să muncesc. De cîţiva ani activez în întotdeauna în primele rîn- domină un întreg
munca mea. cînd s-a cerut
MARCEL AGRIGOROAIEI
Societatea aceasta se află a­ şi unde s-o cerut, o muncă responsabilul magazinului Acolo unde a fost nevoie de organizaţia de partid din dUri 1 popor.
mine Aşa au făcut toţi to­
cum în faza desăvîrşirîî.
Lucrez In comerţ. acolo făcută cu dragoste şi con­ pentru copii din varăşii mei, aşa am înţeles cartier, Împreună cu foştii ARCADIE SGHWARC2
unde se produce schimba­ vingere. Am mîndria de a Hunedoara noi să facem. Ara văzut mei tovarăşi de muncă. Sîn- pensîonor, Hunedoara
re o conduce numai recor­ omul care se ocupase de
Miner — o meserie care duri. II cunoaşte aproape Bucuriile mele I le datorez mine era comunist. Tn 196G
loatâ ţara. .Şi nu mă miră ! am fost şi et» primit în
Popularitatea de care se bu­ marea familie a comunişti­ In România con­
cură o datoreşte numai partidului lor. Acum trăiesc din plin
dă numeroase satisfacţii muncii. Şl cel care a dat bocuriile vieţii statornice. dusă de comunişti
muncii noastre valoarea de Am părăsit satul natal. apropiat de mine Era din Mâ bucur dîn toată fiinţa f
nepreţuit este Partidul Co­ Marginea de lîngâ Oradea, Oltenia Am lucrat ca dru- că existenţa mea şi a fami­ nu are importanţă
Bârbâteni, Aninoasa-sud. In
liceul
Am 'absolvit
şi
şcoala tehnică de personal cnrînd voi mai adăuga încă munist. Tocmai acest lucru in anul 1960. Pe atunci a- mar, expeditor şi sortator liei pulsează pe un drum
neted şi drept. Dacă n-ar fi
tehnic Puteam foarte bine una i Livezenî. La fiecare mă face sâ fiu dîrz. Sper veom aproape 20 de ani. de lemne. Intr-o zi emul fost ei, comuniştii, care de numele pe care-l
să lucrez Intr-un birou. dintre ele am lăsat cîte ceva câ pînâ la cea de a 60-a a- Plecasem în lume un om care se ţinea scai de mine 50 de ani ne poartă idealu­
Mi-ani ales Insă o altă me­ din puterea şi iscusinţa nlversare a partidului, am neîmplinit. Paşii m-au pur­ mi-a propus sâ mă calific rile, poate câ şi acum mai porţi şi nici naţio­
serie care Ia cei 29 de ani mea. De şase ani lucrez in sâ-i apon fratelui meu i am tat aproape peste tot în a- în meseria de tractorist. rătăceam cine ştie pe unde.
ai mei mi-a adus mari sa­ sectorul investiţii şl tot de stabilit şi eu un record na­ ceastâ ţară. Nu-mi găseam Propunerea m-a bucurat şi nalitatea. Totul e
tisfacţii f miner la deschi­ atâta timp îmi stăruie în ţional. locul. Aşa mi se părea mie. nu. ,,0 fac şi pe asta — GABOR KISS
doar
mi-am zi9 ea — câ
In plimbările mele am tre­
deri de noi exploatări de
cărbune. Am fost părtaş minte un ideal i sâ-I întrec NICOLAE BARTHA cut şi prin Petroşani. M-am n-o fl f<sc“ I mecanic pe maşina de să fii OM.
Aşa am început sfi prind
jneăreat la sectorul de
meu, Dlonlsle
fratele
pe
angajat la unitatea de ex­
pînă acum la deschiderea a Bartha. De cînd î) ştiu, el mine/, şef da schimb Ia ploatare a lemnului. Aici aripi, sâ fiu sigur pe mine. erplootare a lemnului
4 noi mine i Dîlja, Paroşenl, stabileşte cu brigada pe ca­ E-D.M.N. Livezenî am găsit un om care s a Mult mai tîrzîu am aflat câ Lupeni