Page 31 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5079 0 SIMBATA B MAI 1971 7

M Ă R T U R I I DIN
■-*** r.v»
-T. L.
\£\ pyi ivi
: M i i %

H f i
^
C IN C I DE
('•OtoS r%l -3Î I 1 si i ’.rji LîşsKwra&B zăc* ......................M l ___ T I W* .......... « « I I I
« v
g«v*nss» ti «fee» o m * ' -
t
v
w«pt îl* t o , n 6ft* g w v t U N U im & TU U * ................... _ .....
.....; u muri
fo-vi&ş cervrY m (w f «fe* â e . r A '
i t ş t i k t s r s f e r ?
*-*■' m i u & i m » m * eu « i? P rimăvara ace.ntuî an, tă grupei comuniste din Lu- electrică pentru a întrerupe conducerea partidului său co­
peni, organele de centru ale
prin asocierea ei cu a-
munist, a pus mîna pe arme
orice
mină.
activitate
In
U C ' n «e* tflft şl « l— Cj»
nlversarea gloriosului partidului arătau : „Congre­ NoApten, sînt duse Ia Lupeni şl şi-a eîştigat prin lupta sa
•emlcentenar al Partidului sul va avea chemarea ca două companii de grăniceri eroică şi demnă dreptul la
S rm u %&&&& m a ia n « r % stâtfk*1?- Comunist Român, a căpătat mişcărilor partidului şi orga­ şl Jandarmi de la Deva, în libertate şi o viaţă mai bună.
te si-îsâ tKss* sss fct&A r* v, zm ^ « »*$&&& uaâaî * w se is» I H i i ii o nouâ dimensiune. Faptul nizaţiilor, care «azi sînt încă acelaşi timp sosind Ia faţa 23 August devine ziua naţio­
conferA anotimpului semni­ foarte tinere să le dea direc­ locului prefectul şi procuro­ nală a României.
a siwoaCf ficaţii şi simboluri adînci — ţii drepte, sănâ'onso...". rul tribunalului Judeţean. In ★
8 Mai 1971 reflectă pe fun­ NICOLAE CEAUŞ ESC U : dimineaţa de 6 August, pre­ După înfăptuirea Insurec­
Loîîîlste fe tin tl a StBâtat f ^ 3W maginea omului liber şi stA- „Crearea partidului comunist fectul cere muncitorilor să ţiei armate, cînd în faţa în­
dalul României socialiste i­
— detaşamentul de avangar­
părăsească curtea uzinei, dar
tregii ţări stătea sarcina re­
i pîn pe soarta sa. imaginea dă al clasei muncitoare —, aceştia refuză. Armata a tras facerii economici naţionale
* r«*» te j ascendenţei ţârii spre culmi­ pe baza ideologiei marxist-
te *9 în plin — guvernul burghe­ distruse de război, minerii
le civilizaţiei şi progresului. ieniniste. a constituit un mo­ ziei şi moşierimii făcîndu-sc
\XTSL- Văii Jiului şi Munţilor Apu­
Din primăvara zămislirii ment de cea mai mare im­ vinovat de una din cele mai seni, mctalurgiştii dc la Hu­
68le, partidul a strfibAtut un portantă în istoria proleta­ odioase crime. Cu toate Ares­
Reproducere din ziarul „Socialismul**, apărut in 18 octombrie 1920, a apelului „Tovarâţi, muncitori", semnat de Co­ drum lung, a strâbâtut 50 de riatului din România. Prin nedoara ş! Câlan n-AU pre­
mitetul Executiv fi Comisia Generală a Sindicatelor, In care citim printre altele i „Pregătiţi-vă de grevă generală I Gre­ anotimpuri revoluţionare, con- aceasta, lupta revoluţionară se tările şl maltratările, minerii cupeţit nici un efort pentru
va nu încetează pînâ cind cererile noostro nu vor fi satisfăcute I1*. tlnuînd bAtâliile de veacuri ridică pe o treaptă superioa­ reuşesc să se menţină în gre­ a dA ţârii cit meî mult căr­
bune şl metal.
vă pînă la 9 august. In iarna
pentru eliberarea socială şi ră, se dă un puternic avînt anului 1931 are loc prima
naţionalâ, fidel intereselor procesului He clarificare Ideo­ „curbă de sacrificiu*. Mun­ Masele populare descătuşa­
vitale ale proletarialulul, an- logică. politică a mişcării citorii de la Câlan, Lupeni, te, sub ferma şl înţeleaptă
gajîndu-se cu deosebitA fi­ muncitoreşti, dezvoltării con­ din zonA Rradului, de la Si- conducere a partidului comu­
delitate In lupta pentru apA- ştiinţei de clasă a proletaria­ meria şi Uzinele de fier din nist, înlătură primarii şl pre­
fecţii reacţionari. A mai că­
rarea fiinţei neamului româ- tului şi celorlalte mase mun Hunedoara şi-au săpat cu li­
ncsc. Mărturie stau azi cele ciloarc ale poporului". zut o redută a vechiului re­
Blocul patru Apărarea Libcitîillor *!koocrfcilec tere de sînge, In această pe­ gim. Un aspect semnificativ
50 He pagini de istorie. ★ rioadă, un loc de frunte în
C o m ite lu i O enlrai ★ La 5 Aprilie 1924. guver­ istoria mişcării muncitoreşti al acelor zile i la Deva, popu­
demonstrează
laţia oraşului
...Sfîrşitul anului 1920 mar­ nul. prin măsuri represive si din ţara noastră.
chează cea rrai mare ridica­ administrativo, scoate Parti­ ★ pentru un prefect democrat.
La
chemarea
partidului t
an re la luptâ de pînă atunci dul Comunist Român şi alJe Comuniştii din Judeţul Hu- „Totul pentru front, totul
P R O P U N E R E —V ew a muncitorimii. începe greva pentru victorie !“, clasa mun­
generalâ n proletariatului din
România, Ia care participă citoare răspunde la unison.
a d r e s a i de eirra 400 000 de salariaţi. Minerii Văii Jiului dubleAzâ
Cronica vremii consemnează media zilnică a producţiei de
B L O C U L D E M O C R A T I C acţiuni curajoase ale prole­ T o v a r ă ş i ! cărbune.
tariatului hunedorean, care In primăvara anului 1045,
I:r.. J M ilm N A Ţ IO N A L Ţ Ă R Ă N E S C alături de Întreaga clasA Tineri raimtUori ţăranii Studtonţl si elowU se formează primul guvern
muncitoare s-a ridicat împo­
« s V •r W4P < <4L triva exploatării. democratic-revotuţionar con­
dus de dr. Petru Groza, în
r Bl;» tlU -• care clasa muncitoare are ro­
P a r tid u lu i R A D IC A L Ţ Ă R Ă N E S C In Valea Jiului, autorităţile :l.|i .. i
trimit armata pentru a forţa Tineri si T in e re l lul conducător. Peste cîteva
p e n t r u I v i c h e o o f c e pe muncitori sA reia lucrul, ZA l'I^V zile apare LegeA privind con­
Cei care nu au reuşit să fugă sfinţirea înfăptuirii reformei
în munţii din apropiere an • • '« O- lei Agrare. Peste 1 400 000 ha se
fost arestaţi şi duşi sub cs •i O***!■‘.oc»'1 * Util 'Ivi L:l*« 11 l»> expropriază şi moşlerimea
A'lttl. >:«»<)
I. .. •
cortA la lucru, dar chiar da- J, ««. I. .. l;*Ji-. <<» ■■■! «-"»<<• " >’"*<>•« . • Su.-r* <« este desfiinţată ca clasă.
KMCTvIM P.NIi *1 i : < t ! |V«M<
câ erau introduşi cu forţa în Cm ,l...l £* '* ■ II Iunie 1940. Marea Adu­
mină, ei nu lucrau Cităm nare Naţionalâ votează Legea
dintr-un act oficial : ..Faptul pentru naţionalizarea princi­
Pllus, Para ţl Lltirdală că minerii s-au opus cu a!î ?•-.! I* l palelor întreprinderi indus­
U t o r i c u L
ta dîrzenie măsurilor repre­ triale, miniere, bancare, de
>rog'ram uî sive şi au continuat circa 14 Tinere? m u n d Jo resr d e la o raşe şi sale, asigurări şi de transport. Se
zile greva, se datoreşte acti­ din fabric», usune, atefisr s» câmînurif creează astfel sectorul socia­
Q r g i i t t î x & r e n , vităţii puternicului grup co­ list. cu rol hotărîtor In eco­
munist, care a mol^lizat şi a Tineret i<©k*r nomia naţională.
condus pe mineri, Iniţiind di ctete u n ive rsită ţi, licee st v><oH m ilitare 1
« H â r t'p iM n iH iţn m i n&irtauţsr a«s«rttiss\: * Primul plan cincinal, 195? —
fprite forme de luptă, de la
/ — a 4» a » % — retragerea în păduri şi ocu­ T in eret ro m ân, sârb esc, cu rm i, m aghiar, 1955. ridică pe verticalele ţării
> r f - . . < parea galeriilor, pînâ la de­ tin eret germ an a n tih itle rist! rdificii industriale şi sociale
într-un ritm din cc în ce mai
,
<*■*’'’*■ '
tn anii cînd ţara ara ome ninţatâ de pericolul fascist, monstraţii de stradă, ca a- ,, , . ). :.l, , , , ■ M k«|I-9........... > ascendent. Asanarea sărăciei
Partidul Comunist Român a militat neobosit — prin organi­ Frontul plugarilor, organizaţie de masă a ţărănimii, a rpea de la Vulcan" unei ţâri „eminamente agra­
zaţiile de masă legale bou Ilegale - pentru crearea unui pu­ luat pentru prima dată fiinţă pe meleagurile de istorie hunedo- Este prima grevă politică u. v.. - . ?mi>« 1 *........... • ■■ "*e \ . . . , ră" se reAtizen7.ă pe toate
ternic front popufar ontihltlerl st. reno. generalâ la care participă planurile vieţii.
proletariatul din întreaga ,U!S .Wu Hfc.i.» H («:l*’.<4 '• :'u‘ *' ^ “"■ •'* în 1951, producţia Văii Jiu­
Românie. > N* »î»® r»i«* »' • • rr*"‘' lui a depăşit cu aproape
m S A .
Greva din 1920 a arătat Onr«f»iJ »* ♦• • ^ * Î.Sai-M» 200 000 tone cel mai înalt
muncitorimii necesitatea înte­ Tr,IUK.'l * : vîrf realizat în timpul regi­
meierii unui partid revolu­ C . r f . H u l • • 1 • ,r murilor burghezo-moşicrcşti
ţionar, capabil să organizeze r « 1 ' ». {n . şi cu peste 1 milion tone pro­
proletariatul. sA-I conducă în Vr»i«*«A A*i,#*K4. •* • l . ducţia anului 1938. în 19f>2
lupta pentru înlăturarea cla­ A'.„al*: 1 i« •*•••»■ l; » 0 - . '• * - « s-a dat în folosinţă furnalul
îl
selor exploatatoare de la pu­ ; r,A 1 • ar<■ ||-*-i ». Cfs®>l*l«» ::<»«■’»<* ( ::>>» •! de 450 mc, primul marc fur­
tere. V-M ^ Unlualt Tinerelului Cemuwlit t»la România. nal al ţârii. La ordinea zilei:
♦ automatizarea şi mecanizarea
i Intr-un manifest semnat de complexă. Ziarele consem­
© ia c © n i i s a l v a r e a f a r * » Comitetul Central al grupu­ nează mii de inovaţii. Munci­
rilor comuniste la sfîrşitul a­
torii lucrează pentru ei, pen­
Un vibrant mesaj din acele vibrante
zile care i-au ur­
nului 1920 se arată : „Din mat fierbintelui August 1944 — piatră de hotar in istoria pa­ tru ţara lor.
prtBtr'on Ga?eraltei Frontului Naţional Democrat greşelile făcute de noi tre­ triei. a dobîndit recunoaşterea u-
Partidul Comunist Romăn
buie bA tragem învăţămintele
pentru viitor. Lupta noastră
nanimâ a rolului de condu­
nu a luat sfîrşit. Poziţia sla­ organizaţii revoluţionare în nedoara au activat în direc­ cător al societăţii noastre da­
bă trebuie întărită şl armele afara legii. în condiţiile as­ ţia creării unor secţii ale or­ torită fidelităţii, devotamen­
a Maree manifestaţie de Duminecă din Deva îmbunătăţite. Partidul socia­ pre ale ilegalităţii, înfruntînd ganizaţiilor de masă, iniţia­ tului şi spiritului dc Jertfă cu
le, conduse, îndrumate sau
prigoana autorităţilor, P.C.R.
în-
list trebuie transformat
care a slujit neîncetat. încă
tr-un puternic partid politic a găsit forme şi metode co­ influenţate de Partidul Co­ de Ia înfiinţarea sa, interese­
comunist**. respunzătoAre pentru întâi-i- munist Român. Pe această li­
V r e r a s ™ ' S a j w e w m N E l î V î r e f f f f B p ă m  m i f e p e r s i f f i i r a f f i i î rea şi extinderea legăturilor nie sc înscrie activitatea des­ le supreme ale clasei munci­
8-12 Mal 1921. Congresul sale cu masele muncitoare, făşurată de Frontul plugari­ toare. ale celor ce muncesc,
---- 43» 3 general al Partidului socia­ In vederea organizării şi în ­ lor încă din 1933, a Uniunii ale întregului popor Politi­
«
$ w list votează fără rezerve afi­ drumării luptei acestora. Du­ muncitorilor şi ţăranilor ca sa. inspirată din nevoile
r.‘rr0 crtTi' ■&!■£ I ^ “ ' * ' lierea la Internaţionala a pă datele oficiale. în perioa­ maghiari din R o m â n i a arzătoare ale întregului po­
IlI-a şi transformarea parti­ da 1922-1928 au fost declara­ (MADOSZ), de Rloeul demo­ por, întemeiată pc princi­
* r t ;<1, Ih: JPV» I • ■ dului în Partidul Comunist te In ţară 3 329 conflicte de cratic şi altele Platforma co­ piile marxist-lenîniste a de­
- i (> i' <■' I< l i: * i ţ:, .9 h din România. muncă la rare au luat parte mună a programului adoptat venit drapelul sub care s au
• • :> ţ«/tk3( h* : s '. De la crearea sa, Partidul Aproape 500 000 de salariaţi de Frontul plugarilor şi "nit. în rînduri slrînsr*, mun­
♦ — - >7,i; r» j r, • ' * t o ‘ * Comunist Român a fost per­ Iată ce scriu comuniştii MADOSZ la conferinţa din citorimea. ţărănimea inle-
f > c iir w v ţ* ii I' 3* manent în fruntea luptei cla­ din grupa Lupeni într-o scri­ 24 septembrie 1935, ţinută’ la leetualitatca, întreaga naţiune.
sei muncitoare. Creşterea in­ soare adresată în această pe­
: îr f fr » C a C z i ^ v x t f C : !• îUj*' T Dăcin, precum şi Acordul ★
p,- vhu n in iote .Vei fluenţei sale s-a făcut deose­ rioadă organelor He centru semnat In Tcbea, Tn ziua dc In primăvara Iui ‘G2. 11 90(1
I , •'.•> - - tîai-rn duc ’ I bit de simţită în rîndurile Ale partidului : „Situaţia la 5 decembrie 1935 între Fron­ de ţărani — urmaşii marilor
muncitorimii din Judeţul nos­ noi în Lupeni, în special pe tul plugarilor, Rloeul demo­ răscoale — participă la sesiu­
M O s * t i r * - * î C * m* ~ tru. Circulare, scrisori şi ra­ toată Valea Jiului, este fonr cratic şi Partidul socialist, nea Marii Adunări Naţional?
f'i (?“•• .r •-fci.d :■ '*#‘a poarte consemnează preocu­ te delicată... dar fiţi siguri constituie puternice acţiuni consacrată terminării coope­
, ţ,<*> ? c ? i?u Maniei -io parea Comitetului Central al că noî nu uităm de datoria în vederea ducerii în comun rativizării agriculturii. Fs»c
c îrr o-:i <r • partidului pentru consolida­ noastră faţă de lupta pentru a luptei pentru libertăţi de­ un gest simbolic: eci pcnbai
rea şi maturizarea primelor dezrobirea proletariatului şi mocratice, împotrîvp fascis­ care veacurile nu Ic an adus
In iarna anului 1945, lupta pentru putere intra în loza hotăritoare. Pe întreg teritoriul ţării au loc mari demonstraţii nuclee comuniste care au sîntem gata a ne sAerifica mului şi războiului. decît robie, sînt chemaţi în
Marele Sfat al ţării pentru
pentru un guvern democratic. In foto i relatarea manifestaţiei Din Deva. luat fiinţă pe aceste melea­ pentru această cauză sfîntă ★ a delibera.
şl pentru crezul şl cugetul Datorită îndrumării de că­
guri. Intr-o scrisoare adresa- tre P.C.R. şi a intenselor pre­
nostru de a le pune tn rea­
litate". gătiri pentru desfăşurarea a­ Cincinalul 1966 — î 970 să­
Sub conducerea comunişti­ legerilor parlamentare pArţia­ seşte oamenii muncii din ju­
lor, muncitorimea hunedorea- le din 18 februarie 1936, a- deţul Hunedoara într o anri-
nă a-a ridicat cu hotârîre Ia eesteA se încheie în Judeţul că luptâ cvi timpul Produc­
ţia realizată de întreaga ţară
Î Â T E N I ........................ patronale, desfăşurînd num e­ nostru cu o victorie a forţe­ în anul 1938. cel mai prosper
luptă împotriva
exploatării
lor democratice. (Ln fel şl în
roase acţiuni greviste. Pen­ Judeţul Mehedinţi). an al economiei burgheze, s a
« * < £ — » J iJBKE ML tru a cîştlgA dreptul )a o via­ Vibrantelor chemări ale realizat în 22 2ile la fontă.
ţă ma! bună. muncitorii care partidului comunist împotri­ 24 zîlc la minereu dc fier, 29
zile la oţel. 47 zile In lami­
întreg poporul strâns unit trebue să lucrfiu Ia societatea minelor va dictaturii regale, n dic­ nate finite pline, 78 ?ilo la
şi a
tatorii rnilitare-fAsciste
..Ruda 12 Apostoli"
He Aur
din RraH, în nfimăr de S00. războiului hitlerist, muncito­ energic electrică şî în 107 zile
către
la eârhnne nnmai dc
pună m âna pe arm e pentru elibera­ au HeclarAt grevă la 2 de­ rimea hunedoreană le răs­ Judeţul nostru.
punde prin acţiuni protesta­
cembrie 1924. Greva a durat tare. unele ridiclndu-sc pînâ In cinci ani s au construit
rea noatsră to ta lă pînâ la 10 decembrie cînd, Ia grevă şi prin acţiuni de din fondurile sfatului 18 766
sprijinită de JandArml, con­ sabotare a producţiei de răz­ apartamente. Azi. în Judeţul
sub /u g n ■ rtsiu ln o r p e n tru e h b v rQ rta A r riva lu lu i d t n o r d rU r o p K boi. La 17 martie 1939, P.C.R. Hunedoara tot a (reia fnmi
ducerea societăţii a silit o lîe locuieşte în casă nouă. tot
c'in'rcpifori ait suferi! o m are Ittfrângere în fa rrf, dur m atmf Intă adresează întregului popor
pArte din muncitori să reiA Apelul de luptâ pentru apă­ al şaselea cetăţean învaţă. In
< >- ivii:* nteîiETi- <*<L h U lsrism u l m a i m u s tin g a fa p o p o ru lu i n o stru . fiecare 4 locuitori ^xis»ă un
lucrul. La 16 decembrie, în­ rarea patriei împotriva peri­
I m . pr«r*. Luptfi m? putem Tcrliues':. dezarm ate şl internate IndâtĂ rţcl# colului hitlerist. Tn ciuda aparat de radio
să. postul de jAndarmi dîn Je-
| r<:l-^!v-îsle din (dr.L A't^;jţv» h d lu rîşlî n*>in cc căuta in turnata şl A dm in istraţii u o r^ lri, persecuţiilor de tot felul, or­ Istoria nonă sc cronome­
bea ennnţA alarm at că minerii ganizaţiile de partid de po trează în orc. zile. cincinal0.
, T w% c rfl/^)>vaîtf . , *ţt<i nemţeşti hitler .'sic clin ţara, O rice opqnere a ter Irffe din non au refuzat să meargă aceste meleaguri râspîndesc Se măsoară în cdîfinij, în spo­
7 nhiiicitu îârn criiţtiT;;. Xrcbuc« r are^tntr şi judeca 1 toţi trădătorii, slugoii rurm - în rîndul muncitorilor, prin rirea productivităţii muncii,
Ia luem. cerîndu-şi dreptorite
f^ţîl-hr CHîrnptturi. T rciru e sJ im udiat v-lîhe.raţt toţii patrioţii din îachlaori şi teM comunişti şi alţi luptători an­ în creşterea venitului naţio­
In luna iulie 1926, au in­
;j>rt'/.owîvTiî rusii. I r i med»s i dizolvate inate lahcrele dc mn&d& forţate trat în grevă şi muncitorii tifascişti, manifeste şi che­ nal, tn invenţii.
mări mobilizatoare prin care
. rul_ r,<; u______ArnuvMc; S e-hfîcr nojtri aliaţi ne Bpitft U» w lvi/«a de la uzina din Câlan. Cu arătau i „Fraţi muncitori, nu Etapa anilor 1966 — 1970. pc
;n . ! < dijrij.r, - n.’do:i;5uiR. '*rmun> *:;u încr»d.-»r« şi pri;in:rn eroica A r m o t ă r o ş i e ocazia zilei de 1 Mai 1928. mAî lucraţi pentru Germania, care Am parcurs o, capătă un
r<imi\c î > t . * licviol• i :iv;u.iră salcuiv.» noastră şi ne aju ll la e l i b e r a r e a P.C.R. arăta Intr-un mani­ căci Hitler şl Antoncscu relief deosebit tocmai prin
ne-An dus la cea mal neagră
r ri ,r:> I u Iu t d (*‘. N o r d c o î r o p i * , Prleleota .-ţuiv.'e.-A şt î.tră echivoc co m irele am lru fest adresat muncitorimii din mizerie". însumarea victoriilor dobîn-
» rni:;.r.c.T SnYh't;<;:'.\ i*. croA^şi'i viitondui 1\ a mâr? tei. Valea Jiului că această zi ★ dîte, în amplul omagiu pe
M 'jîîc .'te v i,* pum nul vujfrti ©Iiber-sTea totală a Tgrri v trebuie să fie „un strigăt de Platforma-progrnm adresa­ care întregul popor ÎI Aduce
rcrăb * cA.r unp-lcr ni? pep^'pjh jî romăîn luptâ contra ofensivei capi­ tă de P.C.R. partidelor, gru­ partidului, la aniversarea ce­
existenţă
părilor şl personalităţilor ro­
lor 50 de ani de
O/.'fi'rf f i roA/j/î, fu rării irdek'M luah. U r n e i tin e r i f i b £ f? â r i S p H N ţi taliste şi împotriva prigoa­ mâne cheamă ta unirea tutu­ glorioasă. De la înălţimea
nei ce sugrumă pe luptătorii ror forţelor naţionale în lupta împlinirilor noastre, cele cinci
mA.sj>r:â'. ro?:;>:> vS ^ocioU n KonjŞ.n.u»». .
clase! muncitoare'*. antihîtlcrîstâ decenii ne apar în deplina
Vl 4 i| l« I a r ■- * < r h f. c t r e t, ^ t r « n a f | ifiUriţl r «- lor strălucire. Geniul creator
La 23 August 1944. masele
l*£;-^ff;l t-2rv> pgalfUtr» <1* drc^ltirt c* - • U «nt al poporului a realizat o nouă
Sub directa conducere a muncitoare din România, Românie. Acum. la marca
Trăiască pace şi aîia^ţi cu Uniunea Sovieticft, Anglia $1 America! partidului, în perioada crizei conduse de partidul comuniş­ sărbătoare a naţiunii, încorpo­
Trăiiiscă România JîBeră. defiiiocraUcâ şi rndependem â! economice din 1929-1933 sc tilor, răstoarnă de la putere rând munca noastră omagiu­
lui adus partidului, ne
în­
Văduve, orfani... - simbol ol tragediei dîn 1929 de Io Lu­ Jos hitlerfsmâT! Jos irăitâtorii! %Af^râ cu nealţii colropUori din ţarâl desfăşoară în Judeţul Hune­ guvernul antoncscinn şi se dreptăm privirile spre viitor,
doara puternice lupte revolu­ alătură Naţiunilor Unite. A­
peni. ţionare împotriva regimului cest aef internaţional — lupta spre perspectivele şi idealu­
Eroicele lupte ale minerilor dîn Lupeni, conduse de Partidul 27 1 COMITETUL MM IU». HUlfEEKMRA rile generoase ale epocii noas­
Comunist Român, reprezintă în istoria mimării muncitoreşti dm burghezo moşieresc. Repre­ comună împotriva întunericu­ tre socialiste.
patria noastră una dintre marile bătălii de clasă pentru eli­ ai frântului patriotic; e»*ti^itiâfia. siunile cunosc forme nemnî- lui fascist — a înscris o pa
berare socială şi dreptul la o viaţă mai bună. itn» ., l *_’:*« * lnlîlnite. La 5 august, mine­ gină crucială în milenara ION FRATILA
rii din Lupeni ocupă uzina noastră istorie. Poporul, sub CAROL DROZD