Page 33 - Drumul_socialismului_1971_05

\ %

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA*

Intervenţii româneşti în
9 1
Adunarea Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii 1

A fost adoptat proiectul

noii Constituţii I

a R.P. Bulgaria

Greve de amploare

în Italia şi Franţa

Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5 080 DUMINICA 9 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI 1

Cu prilejul semicentenarului Partidului Comunist Român 9 Mai — Ziua independenţei
Ieri dupâ-amiazâ, mll de tineri henedoreni — pio­
nieri, elevi din licee şl şcoli profesionale — au parti­
Masă tovărăşească oferită cipat la un emoţionant spectacol In aer liber, dedicat
aniversării
Partidului Comnnlst
semicentenarului
Român. Străzile Devei au fremâtat In elanul coloane­
lor tinereşti, revărsate pe stadionul ,,Cetate", pentru de stat a României şi a
de Comitetul Central a omagia, Sn cununi de dntec şl (Joc, măreţul Jubileu
al partidului.
Grupul de recitatori de Ja Institutul de mine din
Petroşani a deschis marea serbare de pe stadion cu victoriei asupra fascismului
al Partidului Comunist Român versuri închinate partidului şi ţârii : „Căci tinereţea
noastră mereu nemuritoare / Tot largul primenindu-I
cu generos avînt / Spre slava României mereu înflo­
ritoare / Urma-va-n veci Partidul in faptă şi în gind". Tn istoria popoarelor exis­ lui intern şi extern a fost u- clamarea neatîrnârii, demon­
strau că poporul era pregă­
şuratâ de construirea între a­
Din sute de piepturi s-a înălţat un cint : .Glorios tă zile, evenimente, care prin tit pentru acţiunea cca ma­
Comitetul Central al Parti­ sărbătorit acest minunat ju­ Consider că deplina unita­ jertfele prilejuite, prin în­ nii 1867-1877 a unei reţele de
dului Comunist Român a o­ bileu al Partidului Comunist te în care am sărbătorit se­ partid", interpretat de formaţiile corale reunite ale semnătatea şi împlinirile a­ peste 1 250 km de cale fera­ re, că românii — după cum
ferit In ziua de B mai o ma­ Român. Intr-adevăr, putem micentenarul partidului nos­ liceelor pedagogic şi „Decebal". Apoi doina de dor şi duse râmln neşterse în me­ tă. A avut loc o creştere a seria în acel timp un ziarist
să tovărăşească, cu prilejul spune că, Sn anii glorioasei tru este atit rezultatul poli­ cîntul de viaţă nouă eu prins să se înfioare prin glas moria urmaşilor pentru că utilizării maşinilor în anumi­ francez — erau hotârlţi să
semicentenarului Partidului sale activităţi, partidul nos­ ticii inaugurate după congre­ semnifică atingerea unor ţe­ te ramuri industriale, în a- dea „cele mai mari sacrificii
Comunist Român. tru comunist s-a identificat sele al IX-lca şi al X-)ca ale luri către care oamenii au griculturâ, o extindere a pentru a cuceri independen­
Primiţi cu aclamaţii şi a întru totul cu năzuinţele în­ partidului, cit şi o dovadă a năzuit şi au luptat timp de muncii salariate In toate sec­ ţa".
plauze puternice de către tregii naţiuni, că el reprezin­ hotărîrii întregului popor de secole. toarele economiei. întregul In condiţiile creşterii lup­
participanţi, sosesc conducă­ tă astăzi tot ceea ce are mai a da viaţă programului mă­ O asemenea zi este 9 Mai, popor, toate clasele sociale tei dc eliberare naţională a
torii partidului şi statului. bun poporu] român. In felul reţ de dezvoltare a societăţii care pentru poporul nostru doreau şi erau interesate în popoarelor din sud-cstul Eu­
in care va acţiona în viitor noastre socialiste — societa­ Un entuziast spectacol are o dublă semnificaţie. obţinerea independenţei sta­ ropei, ale crizei imperiului
La masa tovărăşească au tului, deosebirile dintre ele otoman ca urmare a ample­
luat parte tovarăşii Nicolae partidul nostru, stă chezăşia tea cea mai umană, cea mai Cu 94 de ani în urmă, par­ constînd numai în privinţa lor mişcări populare pentru
realizării societăţii socialiste
Ceauşescu, cu soţia, Elena democratică. (Aplauze puter­ lamentul ţării a proclamat modului de realizare a aces­ obţinerea independenţei, pre­
Ceauşescu, fon Gheorghe multilateral dezvoltate, a so­ nice). neattrnarea României — eve­ tui ideal naţional. Forţa so­ cum şi ale începerii războiu­
cietăţii comuniste, înflorirea
Maurer, cu soţia, Elena continuă a naţiunii noastre Doresc să ridic un pahar, niment deosebit în afirmarea cială hotârîtoare în lupta pen­ lui ruso-ture, România şi-a
naţiunii noastre, în dezvolta­
Maurer. Emil Bodnaraş, Ma­ socialiste. (Aplauze puternice). în primul rind pentru minu­ tineresc la Deva rea ei pe calea progresului. tru independenţa României au proclamat la 9 Mai 1877 nea­
nca Măneseu, 'Paul Nicules- natul nostru popor care a ur­ Acum 26 de ani. la 9 Mai eonstituit-o masele largi târnarea dc stat faţă dc
cu-Mizil, Gheorghe Pană, Doresc, de asemenea. să mat şi urmează cu încrede­ 1945, popoarele lumii şi, îm­ populare, care legau realiza­ Poarta otomană. „Sîntcm in­
Gheorghe Râdulescu, Vjrgi) exprim satisfacţia conducerii re partidul nostru comunist preună cu ele. poporul ro­ rea acestui deziderat naţio­ dependenţi, sînlem naţiune
Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim dc partid şi de stat pentru şi realizează in viaţă politica mân, aclamau, într-un entu­ nal de posibilitatea lichidării de sine stătătoare" declara a­
Berghianu, Florian Dânâla- faptul că in activitatea lor partidului. Ii urăm multă să­ ziasm general victoria asupra exploatării. Poporul era hotâ- tunci în parlament marele
che. Constantin Drăgan, Emil membrii partidului nostru — nătate şi o viaţă fericită. să de fete şi feciori în ziua ce-şi trimitea solia inserării Germaniei fasciste. Deşi des­ rît să lupte cu arma în mină cărturar şi patriot Mihai!
de asemenea,
Doresc,
Drâgănescu, Janos Fazekas, în ciuda nenumăratelor greu­ peste întinderi. Suita de cîntece populare — .Tranda­ părţite de-a lungul multor împotriva duşmanului secu­ Kogălniecanu. In aceste cu­
Petre Lupii. Dumitru Popa, tăţi — atit în anii ilegalită­ toastez pentru cci peste fir frumoasă floare", „Pe dealul Ghelaiului", „Trecui decenii cele două evenimente lar, pentru neattrnarea pa­ vinte erau concentrate nă­
Dumitru Popescu. T.eonte ţii, cit şi in anii construcţiei 2 100 000 de membri ai par­ seara pe uliţă", „Mâi bădiţă de la Jina", „Pe valea sînt străbătute de aceleaşi nă­ triei. Referindu-se la această zuinţele de veacuri ale ro­
Răutu. Gheorghe Stoica, Va­ socialiste, au ştiut să găseas­ tidului nostru, pentru cei a­ Boşneagului" — interpretată de grupul vocal al Liceu­ zuinţe : libertatea şl indepen­ stare de spirit, ziarul „Socia­ mânilor, voinţa naţiunii, ho-
membri
proape 2 400 000 de
sile Vîleu, Ştefan Voitec, Io- că drumul întăririi continue ai U.T.C. — care dc fapt se lui din Ghelar, de tarafurile reunite ale Liceu­ denţa naţională. listul" scria In mai 1877 : târtrea poporului nostru de
sif Banc, Constantin Bâbâlău, a partidului nostru, a legă­ socotesc lot comunişti — deci lui pedagogic şi Grupului şcolar energetic din Deva, „Azi e timpul cînd românii. a-şi decide singur soarta. A-
Petre Blajovici, Miron Con- turilor lui cu poporul. In o- pentru cei peste 4 milioane de soliştii Silvia fosif şi Dumitru Fâgadaru (din Orâş- Cucerirea neatîrnârii în a­ In avîntul şi entuziasmul su- ccastâ cucerire de însemnă­
stantinescu, Mihai Dalea. Miu ceasta constă, după părerea şi .jumătate de comunişti din tie). a oferit auditoriului o imagine a bogatelor noas­ nul 1877 reprezintă rezultatul venirilor trecute, iau armele
Dobrescu, Aurel Duca, Mihai mea, esenţa activităţii parti­ România. Le doresc tuturor tre zone folclorice. unui îndelungat proces isto­ pentru a-şi apăra indepen­ tate istorică în procesul de
Cere, Ion Iliescu. Ion Ioniţă, dului nostru ; aceasta explică multă sănătate şi mari succe­ Şcolării Devei, ai Hunedoarei, ai Ghelarului, ai O- ric, o cerinţă legică a dez­ denţa". făurire a statului român a
Carol Kiraly, Vasile Patili- de altfel dc ce Partidul Co­ se în întreaga lor activitate. voltării poporului român ; a- Presa, manifestările diferi­ fost consfinţită apoi prin par-
net. Ion Stânescu, Mihai Te- munist Român a putut să ob­ Doresc să toastez pentru râşliei şi Simeriei au demonstrat, ieri seara, cît de pli­ vînd conducători, deveniţi le­ telor pături sociale, presiu­
lescu. Tosif Uglar, Richard ţină asemenea mari realizări ne de frumuseţe le sînt orele libere, cît de armonios gendari, ca Mircea cel Bâ- nea miilor de oameni adu­
Winter, împreună cu soţiile. in toate domeniile de activi­ activul nostru de partid, pen­ ştiu să împletească învăţătura cu cîntul. cu jocul şi Irln, Ştefan cel Mare, Mihai naţi în jurul parlamentului
tate, să se bucure de spriji­ tru secretarii şi birourile or­ voia bună. Bătuta pâdureneascâ. adusă de fetele şi Viteazul, românii au luptat {Conţinu o re pag a 3-o)
Au luat parte membri ai nul întregului nostru popor, ganizaţiilor de bază şi comi­ secole de-a rîndul cu vitejie pentru a cere răspicat pro­
C.C. al P C.R , ai Consiliului (Aplauze prelungite). tetelor de partid, pentru co­ flăcăii crescuţi în aşezările păstrătoare dc datini ale şi abnegaţie împotriva duş­
de Stat. ai guvernului şi ai mitetele judeţene dc partid, Munţilor Poiana Ruscăi, dansul maghiar încins de e­ manilor, pentru păstrarea fi­
Consiliului Naţional al Fron­ Este o plăeere pentru noi pentru activul central de par­ levii Liceului „Dacia" din Deva. ţarinele şi învîrlitele inţei lor naţionale, pentru o
tului Unităţii Socialiste, par­ că astăzi. în ziua în care a­ tid, pentru Comitetul Central formaţiei liceului în care se pregătesc dascălii de viaţă politică dc sine stătă­
ticipanţi In crearea partidu­ cum 50 de ani a luat fiinţă al partidului nostru, care îşi mîine au dat serii coloritul desprins din neasemuitul Z I B E Z !
lui şi alţi veterani ai mişcă­ partidul nostru, ne-am adu­ îndeplineşte, împreună cu în­ tablou al jocurilor noastre populare, far cînd şi-au fă­ toare.
Suzeranitatea otomană sau
rii muncitoreşti din ţara nat la această masă tovără­ tregul activ, cu toii membrii cut apariţia elevii Scolii generale nr. 8 din Hunedoara dominaţia habsburgicâ au
noastră, din toate judeţele ţă­ şească. că sînt aici cei care partidului, minunatul rol de (membri ai formaţiei de dansuri de la clubul „Sîde- constituit o puternică frînâ .să se lucreze intens !a
rii, primii secretari ai comi­ au participat la primul con­ organizator al activităţii de rurgistur, care la al X-lea concurs „Omagiu partidu­ în dezvoltarea ţârilor româ­
tetelor judeţene ale P.C R.. gres de constituire a parti­ construcţie socialistă in lui" a cîştigat Marele premiu şi Titlu) de laureat), en­ ne. Principatele noastre de­
conducători ai instituţiilor dului, activişti care in de­ România. (Vii aplauze). tuziasmul a fost general. veniseră ..grînarul Stambutu-
centrale şi organizaţiilor ob­ cursul deceniilor au avut In final, doresc să ridic un Clipa cea mai înaltă a fost aceea cînd, din sute de lui", ele erau supuse multor INfRETMEREA CULTURILOR
şteşti, fruntaşi în muncă din munci dc răspundere în par­ toast pentru întregul nostru piepturi tinere, s-a înălţat măreţ „Tricolorul" şi tor­ obligaţii ce decurgeau din
industrie şi agricultură, ge­ tid şi au desfăşurat o activi­ activ de partid, din ilegalita­ ţe s-au aprins să scrie cu flacăra lor. în seara marii raporturile cu puterile „su­
nerali şi ofiţeri superiori, tate susţinută în diferite do­ te şi dc astăzi, prezent aici. sărbători, iniţiale dragi : „P.C R 50" A fost un spec- zerane". „protectoare", nu pu­ Ploile căzute în ultimele consemnat faptul că printre
oameni dc ştiinţa şi cultură, menii, precum şi cci care, să vă urez tuturor noi suc­ tacol-odă. căruia i-a dat unitate şi fluiditate mina re­ teau duce o politică externă zile au favorizat o răsărire primele unităţi din judeţ ca­
numeroşi alţi reprezentanţi după 23' August, au contri­ cese în activitatea dumnea­ gizorală a maestrului Vasile Chevereşan. proprie. In anul 1876, Poarta rapidă a culturilor însâmîn- re au terminat semănaţii
ai vieţii polilire. economice buit ta marile realizări dn- voastră, multă sănătate şi fe­ Lumina torţelor şi entuziasmul tineresc au umplut, mersese pînă acolo îneît con­ ţate în primăvară şi, o dată culturilor de primăvară s-an
şi social-cuituralc bîndite în construcţia noii ricire. (Aplauze puternice, apoi. străzile Devei. A fost o seară înălţătoare, care se sidera că România făcea par­ cu aceasta, o creştere verti­ situat şi cooperativele agrico­
Adrcsîndu-se tuturor celor orînduiri. cei care astăzi rea­ prelungite). sincroniza cu luminile aprinse în altă parte a judeţu­ te integrantă din imperiu! o­ ginoasă a gradului de îm- le din cadrul consiliului in-
lizează programul dc dezvol­
dc faţă. tovarăşul NICOLAE tare multilaterală a societă­ In timpul mesei, tovarăşul lui. în Munţii Orâştiei, pe vatra strămoşească de la toman buruienare a terenurilor. tercooperalîst Geoagiu. Este
CEAUŞESCU a spus : ţii noastre. Este aceasta o îm­ Nicolae Ceauşescu. ceilalţi Costeşti. acolo unde îşi deschidea porţile a treia edi­ Procesul de dezvoltare e­ Pentru evitarea diminuării firesc deci ca şi lucrările de
Dragi tovarăşi. binare minunată a trecutu­ conducători ai partidului şi ţie a „Intîlnirii cu isloria". Luminile torţelor dc pc conomică şî social-polîtică a recoltelor — scăderea pro­ întreţinere a culturilor să în­
ducţiei în cazul neinterven­
Doresc să exprim satisfac­ lui. a prezentului şi, aş putea statului schimbă felicitări şi străzile Devei se întîlneau. simbolic, cu cclc ale fo­ tării. în anii premergători ceapă mai devreme.
ţia conducerii noastre dc par­ spune, a viitorului partidului sc întreţin tovârâşeşte cu vc- cului de tabără dc la Costeşti. în preajma căruia căpă­ proclamării independenţei.^ a ţiei urgente cu lucrări de în­ In ceea ce ne priveşte,
tid şi dr. sfat pentru fctul în şi patriei noastre. (Aplauze leranii mişcării muncitoreşti, tau glas şi forţă versuri de înălţătoare slavă adusă cunoscut o desfăşurare ra'pî- treţinere poate ajunge la ne-u declarat tovarăşul ing.
care întregul nostru popor a puternice, prelungite). cu reprezentanţii oamenilor pa rtidului. dâ. S-au creat instituţii de 20-25 sau chiar mai multe Virgil Tudan, directorul Sta-
muncii veniţi din toate jude­ credit şi dc asigurare, s-a lăr­ procente — sc impune ca zi lumii de mecanizare a agri-
ţele patriei, LUCIA L1CIU git piaţa internă şi s-a du­ de zi pe ogoare să se desfă­ culturii Geoagiu, mecanizatc-
blat volumul comerţului ex­ şoare o activitate susţinută, fii sînt pregâtîţi temeinic
(Agerpres) terior. Dezvoltarea comerţu­ să sc facă o mobilizare masi­ pentru a răspunde cu promp­
Programul Universităţii serale vă a forţelor şi mijloacelor titudine solicitărilor unităţi­
mecanice la efectuarea plivi-
tuluî manual sau chimic, pre­ lor pe care le deservim In
de marxism-ieninism Deva cum şi la executarea praşile- întreţinerea culturilor. Avoru
22 de mecanizatori care sînt
lor. Lxemple demne de ur­ pregătiţi să inlervînâ în
LUNI 10 mal 1071 mat in această privinţă ne orice moment cu snpeli
Secţia ECONOMIE anii I. II şi III Expunere în sala sînt oferite de către coopera­ rotative sau cultivatoarei
festivă a liceului pedagogic. tivele agricole din Sintandreî, la combaterea buruienilor şi
Secţia ISTORIE anul III : Expunere n sălile şcolii Dr. Rapoltu Mare, Geoagiu. Prî- mobilizarea solului. Pe toate
Petru Groza. caz şi altele unde încă din suprafeţele cultivate în raza
Secţia FILOZOFIE anii II şi III : Expunere in sălile primele zile ale lunii moi su­ noastră de activitate cu po­
şcolii Dr. Petru Groza. te de cooperatori au partici­ rumb, cartofi şi sfeclă pu­
Secţia CONSTRUCŢIA DE PARTID anul I : Expunere in pat şi participă în continuare tem e/ectua prăşi tu 1 mecanic
sălile şcolii Dr. Petru Groza In întreţinerea culturilor, in în cci mult 4-5 zile bune rlf
special la plivUul păioasclor
MARŢI 1! mai 1971 lucru în cîmp. De altfel. în
Secţia ESTETICA anul II : Dezbatere în sala dc şedinţe şi la prăşi!ui manual al .sfe­ unele cooperative agricole, li
a Comitetului judeţean al U.TC. clei de zahăr. Cunoscînd că ni­ indicaţia cadrelor tehnice
in­
velul producţiei obţinule
Secţia POLITICA EXTERNA anul I : Expunere in sala s-a şi trecut la executare:;
fluenţează nemijlocit Bslicvil
de şedinţe o Cabinetului Judeţean dc parlid cooperatorilor. retribuirea mecanizată a lucrărilor dc în
Programul începe la orele 18. treţinere. La C AP, Geoagiu
muncii făcîndu-se pc baza n- şi Vaidei mecanizatorii Adrian
eordului global, în ziua de 6 Serban şi respectiv Cornel
mai a.c. pe ogoarele coopera­ Razoln au făcut combaterea
tivelor agricole din Sîntnn- chimică a buruienilor la
Societatea umanismu­ drei. Rapoltu Marc şi Pricaz lieclarc. o suprafaţă de 200
am întîlnit în rjmp. In fiora-
De asemenea,
Ia
re unitate, aproape cile
i nn
de cooperatori lucrind la pră- CAP. Geoagiu s-a efectuat
şitul manual al sfeclei dc
zahăr.
lui, dreptăţii Ioanele ziarului nostru eo-
La timpul potrivit, in
s-a
^ ■i t ^ ^ ^ ^ 'W»— «ii— nnjm»mm
si echită
Pci g i n a a l l - a România, forţă activă in soluţionarea dezideratelor majore
Visurile unor mari gîndi- fost în 1970 de 5 500 lei pe
tori din trecut cu privire la fiecare familie.
înfăptuirea unei societăţi a Actualul cincinal poartă în
dreptăţii şi echităţii sociale, sine prevederi mobilizatoare
a unei orînduiri care să aibă în toate domeniile dc activi­ ale omenirii - dezarmarea şi securitatea popoarelor
în centrul său grija faţă de tate, amplu prezentate de către
om, unde să se formeze şi să tovarăşul Nicolae Ceauşescu
se afirme plenar personali­ la adunarea festivă din Ca­
tatea sa capătă viaţă, devin pitală eu prilejul sărbătoririi Problemele dezarmării ge­ silc Gliga, adjunct ni minis­
realitate o dată cu făurirea semicentenarului Partidului 4 nerale şi totale, ale securită­ Interviu cu tovarăşul trului afacerilor externe al
socialismului în România, Comunist Român. ţii europene, statornicirii u­ Republicii Socialiste Româ­
nui climat de pace, încrede­
sub conducerea înţeleaptă a Prin tot ceea ce am înfăp­ re şi colaborare între toate VASILE GLIGA, nia. a dezvollat citeva pro­
partidului comunist. tuit cît şi prin ceea ce vom H U N E D O R E N E ţările lumii, indiferent dc o- adjunct al ministrului afacerilor externe, bleme de însemnătate şi in­
Ţelul suprem al politicii realiza în viitor noi făurim ilnduirca lor socială, preocu­ acordai in exclusivitate ziarului teres privind viaţa interna­
ţională actuală .şi contribuţia
partidului şi statului nostru sub conducerea partidului o pă în gradul cel mai înalt
îl constituie asigurarea condi­ societate umană, care are în popoarele globului pămîntcsc. „Drumul socialismului** activă a României pentru so­
ţiilor materiale, politice, juri­ centrul său grija fată de om, Ţările socialiste, partidele co­ luţionarea lor pc calea înţe­
dice şi spirituale îneît fieca­ faţă de destinele sale. Uma­ 1921- muniste şi muncitoreşti, nu­ legerii. colaborării şi păcii.
re cetăţean să se poată defini nismul orînduîrii noastre es­ meroase alte partide progre­ Publicăm în continuare între­
$i afirma ca un om total în te un umanism real, el nu siste, guverne ale unor ţâri. acord privind dezarmarea, oase din viaţa internaţiona­ bările şi răspunsurile primi­
munca pe care o depune în promite fericirea omului în personalităţi ale vieţii cul­ pentru a despovăra omenirea lă contemporană, înfăptuirii te
difcrilc domenii dc activita­ turale şi ştiinţifice internaţio­ de spectrul nimicitor al răz­ dezideratului major al ome­ Întrebare î
te. In anii cincinalului tre­ afara lumii pc care o trăieş­ nale, idcnlifieîndu-şi ţelul su­ boiului. Intre acestea, Parti­ nirii — dezarmarea generală — Se ştie ca bugete­
cu» salariu) real a crescut cu te, dimpotrivă. îi aralâ căile prem al activităţii lor cu dul Comunist Român, guver­ şi totală —. stabilirii unei le majorităţii statelor
20 la sută. pensiile cu 30 la şî mijloacele de făurire a u- Un isingur idealul dc pace, colaborare nul Republicii Socialiste trainice atmosfere dc încre­ lumii şi (n special ale
sulă, au crescut bursele stu­ şi edificare socială a omeni­ România. întregul nostru po­ dere, colaborare şi securitate
denţilor, s-au construit locu­ rii, depun eforturi permanen­ por se remarcă printr-o ne­ în Europa.
inţe noi în care s-au mutat (Continuare In sog o 3-oj obosită şi continuă iniţiativă Abordînd eu atenţie şi mul­ (Continuare' m pag. a. 4-a)
peste 2 milioane de persoa­ te pentru încetarea cursei in scopul rezolvării paşnice tă amabilitate solicitarea re­
ne, cheltuielile sociale au înarmărilor, ajungerea la mi a tuturor problemelor litigi­ dacţiei noastre, tovarăşul Va-