Page 34 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 080 « DUMINICA 9 MAI 1971
I
n

„...în toii aceşti ani crea­ 1921 - UN SINGUR CREZ -1971

torii de literatură şi artă au

dovedit că înţeleg idealurile

societăţii noastre, au urmat ! i | i 1
şi urmează neabătut linia ge­ Sub i j | Stele 1 } j Cit eşti dator

nerală a partidului nostru, Partidului 1 i
; | i
sprijină activ politica sa in­ steagul tău de metal 1 ! Cind flutură sub cer îngemănate

ternă şi externă, care co­ j Cincizeci de ani eroici aub purpurii drapele, i şl roşul eteag şi steagul tricolor —
î Din care mut ţi tn lanţuri şi-n ilegalitate.
ca două aripi zvelte de cocor
i ; Nici unul laş. nici unul lipsit de fermitate. Am văzut ziua i deschise peste-un larg de libertate.
respunde pe deplin intere­ I Neîntrerupt urcuş pe raza 'naltei stele t 1 şi noaptea
Am stat pe baricade j stelele de metal, cind strada se preschimbă In izvor
selor întregii najiuni". etndva, | i Cincizeci de trepte ’nalte, puternice. 6ulemne, | bătîndu-se j şi oamenii în valuri revărsate
ce poartă flori fn mîînl şl nestemate
1 Săpate prin victorii purtind acelaşi nume, j 1 peste un trandafir
şi-am ingînat j Ca patria să-şi urce necontenit în lume j i pe care-! voiau de <>tel, j \ setnteietoare In privirea Ier.
NICOLAE CEAUŞESCU: „Cuvîn- ascunşi în noapte, j Minunile din stemă şi sfintele însemne. j i cu nervurile i j tu, cel ce treci fn strai de sărbătoare.
tare la întîlnirea cu oamenii de Internaţionala, i Cincizeci de piscuri urcă sub soarele fierbinte, i i de trăinicie ; cit eşti dator Partidului, ştii, oare 7
şi cu formele vii.
artă şl cultură 10 februarie 1971 cuvinlul roşu i Neţărmurită zare şi limpezime gravă ; Sufletele noastre ard Şf dacă ştii, te dăruieşti de-ajuns 7
cind l-am învăţat j Un zbor de roşii flamuri în cintece de slavă | sărbătorind omenia...
îşi luminează drumul, prin veacuri, înainte! Neasemuite Jerbe, Intoarce-te fn tine şi te-ntreabă
şi a Partidului ; i | şi dă-(i răspunsul singur, fără grabă.
sclipăr continuu,
înaltă şcoală. î TRAIAN FILIMON stelelet dar fii cinstit cu tine în răspuns t
Iubesc rotirea Pieptiş, j ION RADU IGNA i NECULAI CHIRICA
prin anii negri, ; 1 ,
\ acestui pămint de obidă.
drum greu
Iubesc rotirea acestui pămînt am străbătut,
galbena rotire a grînclor în vtnt
linia dreaptă a arborilor mei s-avem lumină
zvîcnetul apei din «tel. Şi am 6crişnit,
Iubesc oamenii acestui pămînt şi am luptat,
oamenii Izvodiţi din plinset şi eint şi am izbutit
peste milenii dîrz stăruind.
sub steagul tău
Iubesc rotirea ţării prin spatii Partid.
şi steaua ce străjuieşte Carpaţil.
conduşi de tine.
! IV MARTINOVICI A ţ f c
RADU SELEJAN X M M

i u n E » @ - S *

| ......................................................................................... i f
Oţelar

j Cra Prin rouă vieţii
1 Arcuit
j pe coloanele de fum şi
Mă cheamă trecutul cu glas de copil. i beton.
Vîrsta mi-i grădina-n care vine Mă strigă grădina, pădurea şi Crişul — i I în sanctuarul soarelui
Dragostea de oameni şi de stele Se zbate In mine ecoul subtil.
Mi-i ghirlanda cinturilor pline Şî-alunul îşi mişcă prea sigur tufişul. arde o «flacără vie,
j De avînlul visurilor mele. EI pare
Cu gindul de aur. bat vatra din casă. ! un getic strămoş
j Cinturi noi. săpatc-adinc in vreme Şl-un cintec din ea spre zluă-a pornit. j turnat intr-o aramă
j De partidul drag. stegarul vieţii. Simt bucuria pe ochi cum m-apasă, I mai nouă.
Precum şi pe buze simt cintul iubit.
Luminează-n salbă de poeme. ! Şi-n ritm de flăcări
Anii mei In floarea tinereii!. Braţele pline de vînt şi miresme, î ce-i bat
Şiraguri de ani la piept îmi adună, ; cadenţa-n obraji.
ANA CHIRILA In timp ce alerg afundat pînă-n glezne,
\ eleva, clasa a Vll-a B Prin rouă vieţii, uitînd de furtună. j împlineşte
Şcoala generala nr. $■ Deva ; un vechi ritual
Greva de la Lupeni din 1929. (Desen de Aurel Stoicescu) STAN MARIN TIBERIU MARIŞ
i

Bună dimineaţa,

r Lumina
** ■ • /. ^P'rteorut
L ii Priviţi, copil —
Patria mea Tinere vlăstare — Stegar In zbor spre viitor
Partid, lumina vieţii noastre
-V fo A- Cit de sfînt arde slngele Eşti tot ce-au vrut din vechi strămoşii.
eroilor
a t k ' f o r . m c d t J d e ve-< jh e S i d e i p * *on . f d /, d e c _ In cele trei culori ! Şi-au dobîndit urmaşii lor.
— Bună dimineaţa, Pa­ Casele tale se înalţă pre- I
* * fa» O e,e Eroii — stele
i tria mea ! tutindeni. Oraşele îşi odih­ In ani de chin şi deznădejdp
...Nopţile tale s-au surpat nesc frunţile pe culmile ce- j S-au stins Ai apărut biruitor,
In timpul cel fără întoar­ rului„ ca ciocirliile. Satele | Intru naşterea Şl ai încălzit scinteia
cere. înfloresc ca o ie de sărbă- \ unei zodii fericite.
In ferestrele tale au bă­ toare. j Încrederii In viilor.
»or tut aurorele şi ferestrele ta­ Fiit tai te îmbrăţişează dă- j CRISTIAN ATANASESCU
Mi € l d re Ce -r*c o - m ii o pu n . n ^ n. 1 LUCIA GRECU
r ; 7* < ~ f o n - le s-au deschis. ruindu-ţi podoabele muncii I elev, cl. a Vlll-a B
Ochii fiilor tai s-au des­ lor. I Şcoala generala nr, 7 elevă, clasa a VIII a
ferecat şi au uflzut adevă­ Şi toate podoabele tale j Hunedoaro Şcoala generală Baia de Crîş
/ a rul. Miinile lor asprite de sfnt ale lor t
muncd au prins p u t e r i şi şi soarele din adtncurî
trupul lor s-a făcut scut şi şi biruinţa oţelului
armă. şi piinile albe I
In căuşul palmelor ţi-au şi casele
c h u *» - nea /u>/ - m ă p »/ Cinei Dtm . bo - v i • fa Q i prin ce-
adus apa vie. Şi tu ai bduf şi ziua de ari şl ziua de
L - C * o - f » r « Ca im n i C n t - - S, ;n „ , \ însetata, zimbind pentru tn- miine şi toate zilele viitoru­ Jurăm înt j
i tiia oară luminii. lui tău aurit Sărbătoare
^ [ ~ ~ n 1 ^ _______,vy/> Şi ai zimbit fncă o dată şi inima ta, tn care în­
pentru ei, pentru dimineaţa floresc primăverile primă­
ţr J - l Ji J p --^ | J 7 J» j = j dimineţilor tale. verii tale. de vîrstă nouă
j ..Şi dimineţile s-au fă-
| cut zile... — Bună dimineaţa, Pa­ Se-mbracă-o flamuri ţara
rfa - rv/ r\J - 4tt- o //O r/a f a <4* $/ tria mea ! Date vîntu-n turnul nalt.
j ...şi zilele, ani... Ochii tăi să stea de ve­ vuindu-şi aerul de sărbătoare; Cindurile. in a^alt
.. şi anii tăi, o dimineaţă
a _/°r N ■ * O * f a t S tn -tO r mv jv/ /rj/ P 7* - zfrun fa© W& > 4 d l \ i fără sfîrşit. ghe, dar inima ta să fie li­ înalt, un stol de păsări scrie vin spre mine şi se duc
----------------------------------------------------------- niştită — ca apele iezerelor săgeţi de aur înspre soare. intr-un frupoi straniu năuc ;
in care văzduhurile tşi lim­ bate vîntu-n turnul <>all,
{ — Bună dimineaţa, inimă pezesc veşniciile. Strălucitor şi plin de cioturi oare cum o celălalt
i caldă a Patriei m ele! Partidul iţi călăuzeşte na­ nm in caru-am să mă-mhrac ? i
\ Din leagănul de piatră şi vele spre portul de aur al curge slngele prin noi curat, Bate vintu-n turnul nalt, j
JF Ar-i tia A (/v/ I căldură al adlncurilor tale, comunismului. Şi peste tot purificat e gestul şi privirea
A / - c<7 - r>c o -m i nu o-fix/”. | soarele inchis tn tainiţa pâ- ard stelele roşii — luceferi cade peste oameni alb, netulburat. oare plec din nou spre-un alt j
| mtntului se întoarce din de împlinire răsăriţi din t- cer cu stea străluminaţii ? j
: nou tn lumină, nlma ta, din inima noastră, O lumini fără margini azi Bate vintu-n turnul nalt, j
i Oţelul clocoteşte ca sin- ce bate atlt de viu sub stea­ neclintit sub roşul fald j
Ml-e patria statornic ctnt de veghe Ml-e patria luceafăr şi columnă cutreieră prin lum e; bllnd, voi rămîne viata toată ; j
Şi de speranţă şl de adevăr, Credintă-n soare şi in viitor, \ gele învăpăiat de dragoste, gul biruitor al partidului. pentru sărbătoarea tării, fruntea
Mi-e tot ce nm mal sincer şi mai bun Mi-e dorul rătăcit prin tei de mai, ; in inima cuptoarelor tale. — Bună dimineaţa, Pa­ bate vînt-un turnul nalt, bală I
O vîrstă-n care anii nu apun. Si frumusetii-i dă Partidul grai. In largul ogoarelor fără tria mea ! poetului ee-nchinfi la pămînt. VICTOR NJŢA
Ml-e patria chemarea primăverii Mi-e cintul sincer, versul mi-1 înstrun ! de hotare te coc ptinile NECUIAI CHIRICA
Cind Dîmboviţa rîde prin cetate, Pe-o vtrstă-n care anii nu apun. tale albe.

Ciudat! Cit de ciudat pare gător. Se vedea că ei n-au Mamă-soare ce ne-a mai le vom dărtma ea pe eeva tier avea 18 ani. De ce nu
totul / stat In baracă.,. Prea vor to­ făcut atunci.' Aia zic şi eu inutil. s-a însurat 7 A striuit ţigara
Chiar fi adierea uşoară a tul dintr-o dată. Mai deunăzi critică. Ne-a mers la inimă. ...Ce-a urmat apoi ? După sub talpa pantofului. S-a ui­
perdelei, strălucirea şifonie­ jucam o parftdd de şah cu Ne-a invitat să facem o plim­ ce ieşeau din şut băieţii ve­ tat la mine puţin mirat.
rului, căldura moale a pă­ Mihai, ăla de stă la etajul bare in oraşul nou. Am ple­ neau cintind la Chizid şi lu­ De ce s-a supărat Marin 7
turii, totul este ciudat. 10. Din vorbă, in t>orba am cat toţi. Am văzut nişte sti­ crau voluntar la construirea A, da ! De Ia televizor a în­
— Tinerii ăştia mă scot din ajuns să discutăm despre blo­ ve de cărămidă, altele de noului oraş. Unii spuneau, in ceput. Necazul insă era al­
sărite cu pretenţiile lor. (Ma­ curile turn. Zicea el că trei setndură, citeva gropi de var glumă, că veneau să culeagă tul, mai adine. Băiatul ăsta,
rin dsta o s<5 md fnebuneas­ burlaci intr-o cameră e prea prune, Aşa a fost la început. cu un suflet atit de curat, ca
că cu sforăitul lui. Cred că mult. I-am spus că noi am Ieri, cind era la club, Ma­ cerul după ploaie, suferă a­
din cauza asta nu s-a însu­ stat in barăci cite O îutfi. Şi rin s-a infuriat rău. Amariei, tunci cind cineva spune cd
rat. L-am at>tifi vecin de pat lucram din greu, nu ca a­ macaragiul de la laminoare, blocurile nu slnt frumoase.
fi In cabana de lingă gara c u m : apeşi pe un buton şi făcea gălăgie că la club nu — De ce nu înţeleg unii că
veche, acolo unde acum este banda porneşte aducindu-ţi s-a instalat un televizor. Ma­ atunci cind aveam barăci nu
oţelăria nouă. Parcă atunci toată şarja. Cind e furnalul rin s-a dus la el, l-a prins de umblam după blocuri, cu ar­
nu sforăia aşa de mult. Sau plin apeşi pe altul fi banda haină şi a ridicat mina. No­ cade şi „brizbize" ? Nu-ţi
poate nu-l auzeam dintre cei se opreşte. Ştii ce mi-a răs­ roc că se linişteşte tot aşa mai spun de cci tineri care
120 de brigadieri). puns ? Că el n-ar fi stat in şi încolo, cit vedeai cu ochii, de repede pe cit se aprinde. acum se plimbă pe şosele,
Ciudat! Ne-am mutat in baracă. Dnr nu-l cred. Ce, numai pomi. Dincolo, un — Poate vrei unul şi-n ca­ cu aici pline de flori, stau
blocul ăsta turn de puţină parcă eu am vrut ? Ţi-aduci deal şi deasupra o pădure. meră. nu ?-—l-a intrebat Ma­ in blocuri turn şi cred că
vreme şl parcă locuim aici nminte etnd nm uenff noi, că Nici urmă de casă. îmi aduc rin. Tu ştii elfi bant s-au tot ce e fn oraşul ăsta a fost
de un deceniu. Poate unde a doua zi era gafa să plecăm aminte că Andrei a întrebat cheltuit cu blocurile astea. cu de cind lumea. Aş vrea să-i
am uisaf o asemenea cameră, acasă ? aşa, ca prin Grand : mobilarea lor, cu fiecare club, plimb prin cartierul gării şi
in anii aceia pe cind lucram Dacă-mi aduc aminte f — c- — Dar tramvaiele unde... pentru ca tu să cobori cu sd Ic spun : măi fraţilor, aici
la furnale, cind aveam ne­ ram in gară cind a venit to­ s\nt 1 F6cindu-se că nu a pri­ liftul, numai In papuci şi sd unde vedeţi atitea blocuri,
voie de baie şi de un cearşaf varăşul Petroniu de la jude­ împrumuţi o carte ? aici unde staţi voi, au fost
alb, foşnitor. ţeană de partid. Parcu-1 ceput ironia, tovarăşul Petro­ A ieşit tn faţa blocului şi
Numai la lift nu ne-am văd şi acum: înalt, voinic, cu niu a răspuns : a început să fumeze. M-am barăci, zeci de barăci. Le-am
gîndit. Mu uit la tinerii cu o cămaşă larg desfăcută la — In Oraşul Muncitoresc aşezat Ungă el pe bancă. Pri­ dărimat cu miinile noastre,
care stau Chiar şi cind plea­ piept. vor fi numai autobuze ca pe ceva inutil şi am ridi­
că lo serviciu aşteaptă liftul — Şi chiar vreţi să ple­ Tramvaiele fac prea mult vea la alunecarea vşoară a cat ce vedeţi. Şi cite le-aş
Cind şi-au luat camerele in caţi?, iin-a întrebat el, v-n zgomot. (Şi apoi cu un alt maşinilor care veneau dinspre mai spune /., Reprimarea sîngeroasâ a eroicei lupte o muncitorilor mineri de Ia Lupeni în 1929. (Pictu­
primire, prima dată nu în­ speriat fumul de uzină sau gara nouă Cam ciţi ani sd ră de N. Ronoi, 1951).
cercat .să vadă cit de moale noroiul din oraş ? E oare mai glas). Cind t>om construi mul­ aibă Marin acum ? Stai, in MIRCEA NtAOV
este patul. Am zimbit înţele­ greu aici decit pe şantier 7 te blocuri, prieteni, barăcile *48 cind c venit de pe şan­