Page 36 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 36
IB BU
4
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 080 • DUMINICA 9 MAI 1971
Intervenţii româneşti in adunarea Comunicat comun
j i
sovieto-francez ATLAS
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii MOSCOVA 8 (Agerpres). —
Comunicatul dat publicită
ţii la încheierea vizitei ofi
ciale In Uniunea Sovietică a
GENEVA 8 (Agerpres) — le, şeful delegaţiei române a statului chinez nu poate fi ministrului afacerilor exter „PALACKY" LA
In cadrul lucrărilor adunării arătat că este necesară o în legal exprimată în relaţiile ne al Franţei, Maurice Schu- UN SFERT DE VEAG
O.MS., au continuat discu registrare dinamică a datelor internaţionale şi în organiza mann, subliniază că discuţii
ţiile generale asupra raportu epidemiologice, pentru reali ţiile internaţionale, inclusiv le purtate cu oficialităţile so
lui de activitate pe anul zarea unul climat de coopera O M S., decît de guvernul Re vietice au relevat coinciden S-au împlinit 25 de ani
1970, prezentat de dr M G. re şi încredere reciprocă în publicii Populare Chineze şi ta poziţiilor în multe pro de la întemeierea Univer
Candau, directorul general tre state, care să conducă la persoanele abilitate de acest bleme. sităţii „Palacky* din Olo-
O mare atenţie, se arată în
al O.M.S. adoptarea de măsuri raţiona guvern. comunicat, a fost acordată a- moue. Aproape 19 000 de
In Intervenţia sa, şeful de le şi eficiente, pentru preve Delegaţia română 6-a pro dîncirii relaţiilor sovieto- tineri din Moravia, Qehia,
legaţie! române, dr. Aldea nirea şl combaterea acestor nunţat, de asemenea, împo franceze în toate domeniile. Slovacia au absolvit cursu
Mihai, adjunct al ministrului boli. triva validării deplinelor pu Au fost examinate, între al rile universităţii cehoslova
ce.
sănătăţii, a subliniat impor . Referlndu-se la activităţile teri ale trimişilor regimuri tele, unele chestiuni concre In prezent, in cele pa
tanţa colaborării internaţio întreprinse de ansamblul or lor de la Saigon şî Pnom te privind legăturile econo tru facultăţi ale Universi
nale în cadrul O-M.S. pentru ganismelor ONU. pentru o Penh, Intrucît singurii în mice şl comerciale. Cele două tăţii — filozofie, medicină,
ocrotirea sănătăţii în lume şi crotirea sănătăţii şi vieţii u drept să reprezinte Vietnamul părţi dau o înaltă apreciere pedagogie şi ştiinţe natu
dorinţa fermă a României de mane, delegatul român a rea de sud şi Cambodgia sînt rezultatelor acestor convor VIETNAMUL DE SUD, - Atacurile Forţelor Armatei de Eliberare din Vietnamul de Sud rale — invaţă, la cursuri
a dezvolta această colabora mintit rezoluţia 2 667 din 7 Guvernul Revoluţionar Provi biri pentru dezvoltarea şi în continuâ cu aceeaşi intensitate pe toate fronturile din Vietnamul de sud. le de zi, 3 640 studenţi, iar
re. In acelaşi timp, însă, pu decembrie 1970, adoptată de zoriu al Republicii Vietna tărirea colaborării sovieto- IN FOTO î Atac asupra unui avion inamic în regiunea Ouang Tri. cursurile fără frecvenţă
nerea în valoare a experien Adunarea Generală a O.N.U., mului de Sud şi, respectiv, franceze. sînt urmate de alţi 2 037
ţei obţinute şi dezvoltarea la propunerea României, la Guvernul Regal de Unitate In cursul schimbului de studenţi. Universitatea dis- /
colaborării necesită universa cea de-a 25-a sesiune, intitu Naţională al Cambodgiei. In păreri, o atenţie particulară pune de 683 cadre didac- \
litatea O M S In legătură cu lată «Consecinţele economice acelaşi timp, şeful delegaţiei s-a acordat problemelor eu 0 nouă organizaţie tice, dintre care 40 de pro- i
aceasta, delegaţia română şi sociale ale cursei înarmă române a arătat că deplinele ropene. Greva muncitorilor fesori universitari şi 85 de
S-a convenit ca,
şi-a exprimat regretul că o rilor şi efectele sale profund puteri prezentate în numele zind invitaţiei făcute răspun- a tineretului docenţi.
ante
serie de state care ar putea dăunătoare asupra păcii şi .Republicii Coreea" trebuie rior de preşedintele Franţei
aduce o contribuţie eficientă securităţii în lume1'. In baza invalidate, întrucît persoane si de guvernul francez, vizi de la uzinele „Renault" sud-vietnamez
la eforturile colective pentru acestei rezoluţii, organele le care au prezentat respecti ta conducătorilor sovietici ia ANTARCTICA —
ocrotirea sănătăţii nu pot par O.N.U. întreprind un studiu vele puteri nu reprezintă po Paris să aibă loc în perioada SAIGON 8 (Agerpres). — O UN IMENS FRIGIDER
ticipa la lucrările organiza multilateral al problemei Re porul coreean. octombrie-noiembrie a.c. PARIS 8. — Coresponden interviu radiodifuzat, secre nouă organizaţie a tineretu
ţiei. Absenta reprezentanţilor prezentantul român a propus tul Agerpres, Georges Dascal, tarul general al C.G.T., Geor lui sud-vietnamez, Intitulată
legitimi ai poporului chinez, ca şi O.M.S. să contribuie la ges Seguy, a declarat în le «Comitetul tineretului pentru Multă vreme continentul
precum şi a R.D. Germane, trucît, a spus el, este evident G r e v e de amploare transmite : Vineri, după un echitate socială", ale cărei antarctic a fost considerat
elaborarea acestui studia, în-
R.P.D. Coreene şi a R.D. Viet mare miting organizat de gătură cu conflictul de la ţeluri sînt «pacea, indepen un deşert îngheţat, fără
nam nu face decît să dăune că înarmările se repercutea principalele sindicate, munci „Renault": „In faţa pretenţiei denţa şi echitatea socială", a posibilitate de a oferi hra
ze realizării scopurilor în ză negativ şi asupra domenii Tn Italia torii uzinelor „Renault" de direcţiunii de a reglementa fost înfiinţată recent Ia Sai nă celor care s-ar încu
scrise în constituţia O.M.S. lor care Intră în competenta la Boulogne Billancourt au prin forţă probleme cu carac gon, anunţă agenţia «Elibera meta să-i calce păminturi-
In legătură cu dezvoltarea Organizaţiei Mondiale a Să rea". Intr-un manifest adop le. De curînd însă cerce
ştiinţei şi tehnologiei, delega nătăţii. ROMA 8 (Agerpres) — Va peste 25 000 de fermieri, care hotărît să declare grevă pînă ter economic şi social, mun tat la mitingul de constitui tătorii acestui continent au
tul român s-a referit la im ★ lul de greve care a cuprins au protestat împotriva unei luni. Muncitorii se Vor adu citorii de Ia „Renault", la re se arată că «Comitetul es dezvăluit la conferinţa o-
internaţiona
ceanografică
portanţa problemelor de a GENEVA 8 (Agerpres) — Italia în ultimul timp cunoaş recente hotârîri a guvernului na din nou luni dimineaţa chemarea organizaţiilor lor te gata să-şi coordoneze acti lă care a avut toc la To
daptare la noile condiţii de Tn cadrul discuţiei asupra te în aceste zile o amploare de a le mări impozitele. Tra pentru a hotărî continuarea sindicale, au luat hotărîrile vitatea cu celelalte organiza kio că mările din interio
mediu şi de viaţă, la necesi raportului comisiei Organiza deosebită. La Uzinele „Fiat'1 ficul este, de altfel, pertur sau suspendarea acţiunii lor care se impuneau, preocu ţii de masă şi religioase şi să rul lui conţin suficientă
tatea studierii noilor factori ţiei Mondiale a Sănătăţii pen din Torino continuă grevele bat în întreaga Romă, în ur- Ij greviste. Hotârîrea muncito paţi în acelaşi timp să păs coopereze cu tînăra generaţie hrană de origine animală,
fizici, chimici, biologici şi tru verificarea deplinelor pu de două pînă la patru ore de ma grevei agenţilor de cir pentru atingerea scopurilor pe care omul nu a înce
psihologici ai mediului încon teri, şeful delegaţiei române, clarate de muncitorii diferi culaţie. De asemenea, 24 000 rilor de la „Renault" din treze toate posibilităţile de propuse". Reprezentanţi ai put încă să o exploateze.
jurător. Tn acest sens, OM S. dr. Aldea Mihai, adjunct al telor ateliere în sprijinul re Boulogne Billancourt, cea negociere". La rîndul lor, sindicatelor, ai unor organi Profesorul Sayed el-Sa-
ar putea înscrie în progra ministrului sănătăţii, a rea vendicărilor privind îmbună de salariaţi ai municipalită mai importantă uzină din deputaţii comunişti au cerut zaţii de femei, aî cercărilor yed de la Universitatea
mele sale de activitate anali firmat poziţia constantă a tăţirea condiţiilor de muncă. ţii au încetat, Incrul începînd Franţa, este o urmare a re primului ministru Chaban budiste, studenţilor, profeso din Texas a semnalat pre
za rezultatelor obţinute în di ţării noastre conform căreia Tratativele cu patronatul au de miercuri. Datorită grevei fuzului direcţiunii de a în Delmas să intervină de ur rilor, Comitetului pentru îm zenţa unei mase de fito-
ferite ţâri în aceste probleme singurii în drept să reprezin fost întrerupte datorită fap personalului, este practic pa bunătăţirea regimului din în plancton (vegetale marine
şi difuzarea cît mai largă a te poporul chinez sînt delega tului că nu s-a ajuns la un cepe discuţiile cerute de sin genţă pe lingă direcţiunea chisori etc„ şi-au exprimat a microscopice), care pluteşte
experienţei realizate. In ceea ţii Republicii Populare Chi acord. ralizată şl activitatea aeropor dicate, cît şi a loek-out-ului Regiei „Renault", pentru în probarea faţă de programul sub banchiza Mării Wed-
ce priveşte bolile transmisibi neze. Voinţa poporului şi a Continuă, de asemenea, tului internaţional «Leonardo de fapt hotărît joi de condu ceperea imediată a negocie «Comitetului tineretului pen dell, cu o suprafaţă de
greva muncitorilor de la Uzi da Vinci". cătorii uzinei. In cadrul unui rilor cu sindicatele. tru echitate socială". 6 000 mile pătrate. Stratul
nele chimice din Bussi, pro de gheaţă al Antarcticii, a
A (ost adoptat proiectul noii vincia Abruzzi, declanşată în explicat ulterior profeso
in
urmă cu trei sâptămîni
rul, dă impresie de steri
semn de protest împotriva LA PAZ. — Industriaşul Comisiei chiliano-colurabie- litate, apa insă care există
Constituţii a R. P. Bulgaria condiţiilor de muncă dăună PEKIN. — După cum vest-german Johnny von ne de colaborare economi sub banchiza de gheaţă
toare sănătăţii. In localitatea transmite agenţia China Bergen, răpit marţi de ele că şi culturală Totodată, el poate avea fauna şi flora,
SOFIA 8 (Agerpres). — La vea loc în Bulgaria un refe Taranto, unde se află un im Nouă, guvernele Repu mente ale unei organizaţii urmează să discute cu ofi la fel de bogată, ca şi mă
8 mai, Adunarea Populară a rendum asupra noii Consti portant centru siderurgic, a blicii Populare Chineze clandestine boliviene — cialităţile ţârii gazdă deta rile obişnuite de ta supra
faţă.
adoptat proiectul noii Consti tuţii. avut loc vineri o grevă gene şi Republicii Turcia au „Armata pentru eliberarea liile vizitei oficiale pe care
tuţii a Republicii Populare La 18 mai, sesiunea Adu rală a muncitorilor şi funcţio căzut de acord să în naţională" — a fost pus vi preşedintele Salvador Al-
Bulgaria — relatează agen nării Populare a R.P. Bulga narilor. ceapă convorbiri în ve neri în libertate contra su lende o va face în curîndîn PREFERINŢELE
ria îşi va relua lucrările pen Vineri, circulaţia de la pe derea stabilirii de rela mei de 50 000 de dolari. Columbia.
ţia BTA. Adunarea Populară tru a proclama adoptarea riferia Romei a fost practic ţii diplomatice între ce GANGSTERILOR
a adoptat, totodată, legea po noii Constituţii, precizează paralizată timp de două ore le două ţări. Tratative ADDIS ABEBA. — Comu SAIGON — Autorităţile
trivit căreia, la 16 mal, va a- BTA. ca urmare a demonstraţiei a le vor fi purtate de am nicatul oficial dat publicită de la Saigon au confiscat
basadorii R.P. Chineze ţii la încheierea vizitei în numărul din 6 mai al pu Activitatea gangsterilor
şl Turciei Ja Paris. treprinse în Etiopia de şeful blicaţiei saigoneze „Gio depinde şi de variaţiile se
statului nigerian. Yakubu Nam" în care apăruse un zoniere. Primăvara $e. cau
tă mai mult îmbrăcămin
Gowoti, evidenţiază dorinţa comentariu ce sublinia că te. dar toannia se vtnd mai
GENEVA. — Cheltuielile tai, care se află într-o vi celor două ţări de a-şi dez majoritatea populaţiei din bine cauciucurile de iarnă,
militare înregistrate în 1970 zită în Marea Britanie, şi-a volta colaborarea în multiple Vietnamul de sad doreşte înainte de sărbătorile de
!n întreaga lume au atins încheiat vineri convorbirile domenii, Cele două state se pacea. Poliţia saigonezâ a iarnă, atenţia se îndreaptă
cifra record de 204 miliarde începute luni cu ministrul pronunţă, totodată. pentru confiscat şi alte şapte coti spre ichiskr/ şt cadouri —
dolari — a declarat repre comerţului şi industriei al a intensificarea sprijinului a diene. ridicînd la nouă nu tranzistoare, televizoare şi
zentantul S.U.A, la Confe cestei ţări, John Davis. in cordat mişcărilor de elibe mărul ziarelor confiscate în aparate electro-menajere. ţ
rinţa pentru dezarmare de formează agenţia MTI. rare naţională de pe conti cursul primei sâptămîni a O activitate relativ re- L
la Geneva. Această sumă Ministrul afacerilor exter nentul african. Etiopia şi lunii mai. centă este spargerea con- ,
reprezintă, în medie. 56 de ne al Marii Britarii, ALec Nigeria — subliniază comu teinerelor: aceste giganţi- )
dolari pentru fiecare locui Douglas-Home, l-a • primit nicatul — condamnă apart SANTIAGO DE CHILE — ce recipiente care ar tre- 1
tor al globului. In ţările pe vicepreşedintele guver heidul practicat de guver Filiala din Chile a com hui să interzică orice c- <
N ATO., cheltuielile milita nului ungar. nul R.S.A. şi cer sistarea paniei americane Ford a fracţie. In 7.96.9 au dispâ- 1
re în 1970 s-au ridicat la oricăror livrări de arma concediat aproximativ 400 rut din New York 50 de \
192 dolari pe cap de locui NEW YORK. — Depresiu ment către Republica Sud* din cei 000 de salariaţi ai conteinere Trei dintre ele 1
tor. nea înregistrată în ultimele Africană. săi şi a anunţat că îşi sus conţineau whisky scoţian )
două zile la bursa de acţi pendă orice activitate în a în valoare de 255 000 do- )
HAGA. — Intre 4 şl 7 mai. uni din New York s-a ac BOGOTA. — Ministrul a* ceastă ţară. lari. In urma acestui fapt. ţi
1a Haga a avut Ioc o sesiu centuat vineri cu ocazia pu facerilor externe al Republi Un purtător de cuvînt al unele companii maritime ?|
ne a Comisiei mixte olan- blicării statisticilor privind cii Chile, Clodomiro Alroei- firmei a ţinut să informeze de asigurări au sporit cu )
dezo-ungare, în baza acor sporirea şomajului în S.U.A. da, a sosit la Bogota pen că «hotârîrea are un carac 50 la sută primele relative ţ
dului de colaborare econo Majoritatea acţiunilor indus tru a participa la lucrările ter economic şi nu politic . la conteinere.
mică. industrială şi tehnică triale au marcat noi scăderi Şi tot de dată recenta J
încheiat între cele două sta ale cursurilor. Comentînd este şi furtul de mărfuri J
te în 1968. După cam infor actuala situaţie a bursei, u SANTIAGO DE CHILE. — Camera deputaţilor din transportate pe calea aer\t i
mează agenţia MTI. părţi nul de analiştii new-yor- Chile a aprobat proiectul de lege privind naţionaliza lui. Volumul mărfurilor 7
le au examinat situaţia în kezi sublinia între altele : rea industriei cuprifere a ţării. Proiectul urmează să transportate pe calea acru- )
domeniul cooperării în pro «Dacă aţi fi întrebat grupu fie trimis Senatului spre aprobare, după care va fi lui a crescut mult in ulti- 4
ducţie între întreprinderile rile de investitori în ulti Înaintat preşedintelui Aliende pentru semnare. ma. vreme, iar întreprinde- )
mele luni ce îi nelinişteşte rile de transport nu şi-au j
celor două ţări. mai mult v-ar fi răspuns cu Proiectul prevede naţionalizarea cu compensaţii n pus încă la punct un sis- i
R.P. BULGARIA. - Aspect din realizările economiei bulgare. siguranţă câ'o criză moneta societăţilor americane „Anaconda". „Kennecolt" şi tem pc-rfect de apărare fm- ţ
IN FOTOGRAFIE: O hală a fabricii textile „Vratiata" din oraşul Vratza, inaugurată LONDRA. — Vicepremie- ră. Iată că acnm această „Cerro Corporation". potriva pirateriei. 1
recent. rul R.P. Ungare, Miklos AJ- criză s-a produs". j
voltării paşnice să fie pri armărilor şi dc dezarmare, ţări membre ale N A.TO.
(Urmore din pog. ,1) vate în cursul acestui dece Republica Socialistă Româ condiţionează convocarea con
niu de alte peste 2 500 mi România, forţă activă în soluţionarea nia înţelege să-şi aducă, ală ferinţeî de rezolvarea prea
liarde dolari. turi de celelalte ţâri socialis labilă a unor probleme râma
Constituie un motiv de se te, de toate statele, partea sa se în suspensie în Europa.
marilor puteri sînt gre rioasă preocupare pretutin de contribuţie la opera dez Aceasta nu face decît să
vate de enorme chel deni în lume faptul că, în e armării. în interesul păcii şi complice activitatea statelor
tuieli militare, cu con poca contemporană, pregnant securităţii popoarelor, al pro în vederea convocării confe
secinţe dintre cele mai marcată de afirmarea vigu dezideratelor majore ale omenirii—dezar gresului lor economic şi so rinţei europene.
dezastruoase asupra ni roasă a dreptului naţiunilor cial Guvernul nostru a subli
velului de trai al ome la o viaţă liberă şi demnă, a întrebare ; niat constant necesitatea par
nirii. Ce ar însemna voinţei lor nestrămutate de — Care este stadiul ticipării tuturor statelor in
. pentru popoarele de pe a-şi consacra energiile şî re actual al tratativelor in teresate, inclaslv S.U.A. şi
glob dezarmarea gene sursele operei de edificare marea şi securitatea popoarelor problema securităţii eu Canada, direct şî pe baza u
rală şi totală ? Ce con paşnică, popoarele sînt nevoi ropene ? Care este po nor drepturi şi obligaţii ega
tribuţie aduce România te să plătească la fiecare 24 ziţia ţării noastre ? le. Ia toate fazele de pregă
pentru rezolvarea aces de ore pentru înarmări peste Răspuns : tire şi desfăşurare a confe
tei probleme cruciale a 500 milioane dolari. tuturor statelor în acest scop. gure eliminarea războiului cu melor nucleare, crearea de Pe linia preocupărilor ac — După cum este binecu rinţei.
epocii noastre ? Este cu atit mai gravă a- se cuvine a fi menţionată întregul său cortegiu de su zone denuclearizate, însoţite tuale de eliminare a foca noscut. România acordă o România consideră că Sn
Răspuns: ceastâ deturnare sterilă de iniţiativa ţârii noastre de a ferinţe şi pierderi şî garan de garanţii ferme de secu relor de tensiune şi conflicte, importanţă deosebită cauzei momentul de faţă există pre
— In timp ce tratativele fonduri1 şi mijloace cu cît, în înscrie pe ordinea de zi a A tarea materială a unei păci ritate din partea puterilor de instaurare a unei păci şi securităţii şi cooperării în mise favorabile pentru a se
de dezarmare de pînă acum acelaşi timp, zeci de popoare dunării Generale a O N U., la şi securităţi trainice. ţara nucleare, interzicerea expe securităţi trainice ca o con Europa, înfăptuirii unui sis trece, practic, fără condiţii
au condus doar la unele a- sînt subnutrite, trăind Sn să sesiunea a XXV-a, un punct noastră militează cu toată rienţelor subterane cu arme tribuţie valoroasă se înscrie tem de angajamente ferme prealabile, la faza multilate
cordurî parţiale, colaterale, răcie şi ignoranţă, întinse privind „Consecinţele econo fermitatea pentru înfăptuirea nucleare, încetarea produc propunerea guvernului român din partea tuturor statelor şi rală. paralel cu consultările
cursa înarmărilor continuâ în zone ale planetei se află în mice şi sociale ale cursei în dezarmării generale. ţiei, reducerea şi lichidarea privind „asumarea, printr-un de măsuri concrete care să bilaterale, de pregătire şi
ritm ascendent, constituind o stare de subdezvoltare eco armărilor şi efectele sale pro Dintre importantele propu stocurilor de asemenea arme acord internaţional cu forţă ducă la excluderea forţei şi convocare a conferinţei.
sursă permanentă de tensiu nomică şi socială, private de fund dăunătoare asupra pă neri vizînd adoptarea de ur şi vehicule purtătoare. obligatorie şi vocaţie univer ameninţarea cu forţa în re In acest context, România
ne şi conflicte, de Irosire a binefacerile civilizaţiei mo cii şi securităţii în lume". genţă a unor măsuri de în Pe acest plan, România a sală, a unor angajamente fer laţiile între state şi să .per s-a declarat în favoarea ini
unor considerabile resurse derne. Ar fi, desigur, sufi Dezbaterile pe această te cetare a cursei înarmărilor şî propus, după cum se ştie, me de neamestec, sub nici o mită dezvoltarea liberă şi ne- ţiativei guvernului Republi
materiale şi umane, care sînt cientă afectarea unei părţi mă, la care au participat nu de dezarmare, prezentate de crearea de zone denucleari formă şi în nici o împrejura stîngheritâ a tuturor statelor cii Finlanda privind efectua
sustrase astfel din sfera acti din aceste imense resurse meroase state, au confirmat România, la 5 martie 1970, zate în diferite părţi ale lu re, Sn treburile interne ale europene, rea unor consultări cu M.A.E.
vităţilor productive. pentru soluţionarea într-un adevărul că singura alterna în comitetul de la Geneva, mii, inclusiv în regiunea Bal altor state". In cadrul eforturilor gene finlandez în vederea începe
O imagine edificatoare a timp cit mai scurt a proble tivă în concordanţă deplină aş dori să menţionez Sn acest canilor. Se cer a fi. de asemenea, rale ale statelor în favoarea rii discuţiilor asupra organî- ’
supra proporţiilor dinamicii melor perene ale subdezvol cu interesele vitale ale tutu context pe aceea referitoare Considerînd că din raza vi subliniate eforturile ţârii destinderii Şi cooperării în zârîi conferinţei tn cadrul
cursei moderne a înarmări tării, pentru reducerea şi, în ror popoarelor este dezarma la reluarea negocierilor Sn zuală a comitetului pentru noastre pentru lichidarea ba Europa, un rol de seamă îl unor reuniuni multilaterale
lor o oferă evoluţia bugete cele din urmă. lichidarea de rea, angajarea hotârîtă pe vederea elaborării tratatului dezarmare nu pot scăpa une zelor militare situate pe teri are desigur pregătirea şi con la Helsinki.
lor militare ale lumii. Astfel, calajelor abisale dintre târilc calea dezarmării generale şi, de dezarmare generală. In le măsuri menite să contri torii străine, retragerea tru vocarea conferinţeî pentru Consecventă politicii sale
potrivit estimărilor, de la în industrializate şi cele anga înainte de toate, a celei nu condiţiile dezarmării genera buie la frînarea cursei înar pelor străine în limitele gra securitatea europeană. In de pace şi cooperare, Româ
ceputul secolului XX şi pi- jate în procesul dezvoltării. le, toate resursele şi inepui mărilor. ţara noastră a pro niţelor naţionale, desfiinţarea prezent există un larg con nia va continua să militeze
nă în prezent, omenirea a Răsfrîngîndu-se negativ a cleare. zabilele energii ale fiecărei pus. la 5 martie 1970, „în simultană a blocurilor mili sens al statelor asupra nece ferm, prin acţiuni concrete
cheltuit pentru arme si ar supra vieţii economice şi so Aş stărui, de aceea. în ce naţiuni ar putea fi dedicate gheţarea şi reducerea buge tare. negocierea unor măsuri sităţii convocării acestei con Şi constructive, pentru Instau
mate peste 4 000 miliarde do ciale a popoarelor. cursa le ce urmează, asupra obiec muncii paşnice, de construc telor militare ale tuturor sta de dezarmare regională, in ferinţe, a ordinii de zi ca rarea unul climat de pace şi
lari. dintre care mai mult de înarmărilor are, totodată, ur tivelor majore ale omenirii ţie, Sn conformitate cu aspi telor". Pentru a ilustra în clusiv în Europa, şl de dez şi a locuim unde a r putea înţelegere, înfăptuirea secu
■1 400 miliarde numai în de mări nefaste asupra păcii şi pe planul dezarmării şi a raţiile şi drepturile sale le semnătatea deosebită a unei armare convenţională. să aibă loc. Aceasta a fost rităţii în Europa şi în întrea
ceniul trecut. Dacă nu vor fi securităţii internaţionale. contribuţiei României socia gitime. asemenea măsuri este sufi Convinsă de răspunderea posibilă datorită mutaţiilor ga lume. va contribui îa de-
întreprinse fără întîrziere Ca o contribuţie de seamă liste Sn direcţia atingerii a In sfera măsurilor de dez cient a aminti că prin în ce incumbă tuturor statelor, pozitive care au avut loc Sn sâvîrşirea cît mal grabnică
cestor obiective.
măsuri energice de reducere la evidenţierea efectelor înar Pornind de la convingerea armare nucleară, a căror rea gheţarea bugetelor militare indiferent de locul pe care-1 relaţiile intereuropene, în di a pregătirii şi convocării con
a bugetelor militare şi stă mărilor pe diferite planuri c i dezarmarea generală este lizare trebuie să se bucure la nivelul anului 1971 în de ocupă din punct de vedere recţia normalizării şî ampli ferinţei pentru securitatea şi
vilire a cursei înarmărilor, de si, pe această cale. la identi în măsură să ofere soluţii de prioritate absolută, de o ceniul actual omenirea ar geografic sau demografic, e ficării lor, statornicirii unei cooperarea europeană pe
nu se va păşi pe făgaşul u ficarea măsurilor cc se im pe deplin corespunzătoare tu importanţă deosebită sînt, crea disponibilităţi de resur conomic sau militar, în în colaborări multilaterale şi re continentul nostru.
nor măsuri efective de dez pun a fi întreprinse de ur făptuirea unor măsuri prac ciproc avantajoase între state.
armare, există riscul ca efor genţă în domeniul dezarmă turor problemelor pe care după părerea guvernului ro se estimate la aproximativ Interviu consemnat de
turile omenirii dedicate dez rii şi stimularea eforturilor armele le generează, să asi mân, interzicerea folosirii ar 800 miliarde dolari. tice de încetare a cursei în Cu toate acestea. unele GHEORGHE PAVEL
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, s!r. Dr. Petru Groza, nr. #5, Telefoane nr. 12317 fi 1 15 88. (Tiparul î întreprinderea poligrafică Deva