Page 39 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 081 © MARJI 11 MAI 1971 a

Costeşli 1971. Sărbătoarea tinereţii, întîl-
nirea cu istoria străbunilor, s-a deschis de sîm-
bătă seara intr-un fermecător decor de baladă.
La poalele cetăţii geto-dacice, tineri veniţi de
pe meleagurile de baştină, oaspeţi din toate
colţurile ţării — din Maramureşul stîncos şi
verde, din cîmpia Bărăganului şi a Dobrogei,
Bună dimineaţa. plaiuri salt peste o ediţie ..Costeşli", jurul focului O seara de poe­ liului popular judeţean şi-au
din apropierea noilor Porţi de Fier, de pe pla­ strămoşeşti ! Ne revedem du­ ne revedem într o frumoasă zie dăruită partidului capă­ făcut Apariţia la sărbătoare,
pă doi ani Anul trecut, miile 7.i de primăvară. tă la Costeşti întotdeauna re o mare mulţime de u.tmeni
iurile molcome ale Moldovei — au venit pen­ de tineri care se pregătiseră Fiecare ediţie de pînă o- zonanţa recunoştinţei celui i-a înconjurat cu căldură.
tru a fi de faţă la anuala evocare a istorici noas­ să vină In frumoasa lor în­ cum n înlîlnirii tineretului care de 50 de ani a luptat, Fanfara minerilor din Ghe- Voioşie, tinereţe, exuberanţă Veronica Cordoş pe scena
gemănare cu istoria, cu cîn- cu istoria s-a personificat în- după chipul bărbăţiei stră lar a exteriorizai aceste sen­ concursului.
tre vechi şi noi. tul. veselia şi jocul, nu pus tr-un chip anume Prima a moşilor, pentru fericirea nea­ timente, formaţia de căluşari
Dincolo de estimările numerice, Costeşti mîna cu nădejde pe uneltele fost puternică prin farmecul mului romănese, capătă pu­ a Şcolii generale din Orâş-
de luptă Impotrivn furiei n- ineditului. A doua a fost do­ terea unei amplitudini ne­ tioara de Sus le-a subliniat
1971 a adunat, sub cupola sa largă, sub soarele pelor, au pus umărul ncnlo rinţa de n fi mni frumoasă. obişnuite. Pentru că are par­ prin gingăşie şi puritate. Rezultatele concursului
primăvăratic, zîmbet, entuziasm, exuberanţă, unde trebuia să fie hotărîtoa- ..Costeşti ‘71" s a individua­ ticiparea reprezentanţilor u- ..Scena înaltă a căpătat a
re bătălia cu forţele onrbe lizat, a căpătat putere şi vi­ nm mari mase de tineri ai nul acesta în replică o cifră:
dor puternic de viaţă. ale naturii. Acum, după un goare prin simbioza sa Cn ţării. 50. Esle alcătuită din mii de .Voci tinere1*
unul din cele mai mari eve La Costeşli şi la Orăştion- puieţi de brad şi aşezată pe
nimente venerate de întregul ra. mai în jos şi mai spre versanlul opus. Azi ea stă
nostru popbr — semicentena­ inima cetăţilor, o fost sărbă­ culcată, dar cu anii se va ri­ Lecui I si trofeul Costeşti '71. Menţiunea specială a juriului :
rul partidului. Ampla demon- toare pentru toţi locuitorii n- dica şi va însene pe o ver­ Ileana Burnbar, judeţul Mara­ Elmoz Ismoil, judeţul Constonţo.
siraţie a tinerelului n pus ta şezării. Oamenii şi au îmbră­ ticală semnificativă un mo­ mureş. Menţiune specială a Comite­
fiecare pas ceva din dăruirea cat porţile Şi ferestrele, ş* pe ment scump in viaţa parti­ Locul II si trofeul Costeşti ’71, tului judeţean ol U.T.C. Hune­
sa ea prinos partidului, care ei înşişi. în strai curat. ca dului şi a poporului. Parcă Veronico Cordoş, judeţul Hune­ doara : Ano Drăgon, judeţul
a împlinit anul acesta o ju- gîndurile frumoase ce le nu anume pelerinajul permanent, doara. Mureş.
măta'e de secol de luptă pli­ trosc pentru partid. la care au participat mii dc Locul III si Uofeul Costeşti '71, Menţiune acordată de Comi­
nă de victorii, a vrut şi a Şi iarăşi ne întoarcem la oameni spic cetatea geto Moda Apostol, judeţul Gorj. a tetul judeţean al U.T.C. Hune­
reuşii să sublinieze sentimen­ locul de tabără pentru că a dacă din Costeşli. şi a făcut cordole de către Comitelui ju doara : Voichiţa Muntean, ju­
tele cele mai frumoase faţă rolo concursul ..Străveche şi drum tocmai pc lingă însem deţean a| U T.C. deţul Bihor.
de Partidul Comunist l?o lînărâ ţară" răsfoieşte filă nul cifric. Şirul uman per­ Premiul special al juriului, o- Menţiune acordată de către
măn. după filă istoria patriei şi se manent. întins pe aici. n ară­ cordat de Comitelui pentru cul­ Comitetul judeţean al U.T.C.
...La pîlpiirea fierbinte, opreşte omagial |n cele pc tat cît de surprinzător şi tură şi ado Hunedoara : Mario Hunedoara r Virglnia Flămîn-
srînteictoare. a forului de ta­ care le trăim. Patria străve spectaculos se suprapun file­ Mureşan, judeţul Bistriţa - Năsă- zeon, judeţul laşi.
bără, rînd pe rind tineri ehe. rum sugestiv o numeş­ le istoriei. ud. Menţiune acordată de către
muncitori, elevi, săteni îşi te titlul concursului. întine­ Cineva se arăta surprins Consiliul judeţean al sindicate­
susţin cu braţele deschise fio­ reşte prin forţa braţelor şi duminică la Costeşli cîtă lu­ Premiul Casei judeţene de lor Hunedoara : Mioara Apostol,
rul versului închinat parti­ iscusinţa minţii poporului me poate veni la o înlîlnire creaţie populară Hunedoara : judeţul Buzău.
dului. Prinţi o asociere feri­ nostru, condus de partid cu istoria, la o evocare isto­ fclisobeta Mitu, judeţul Argeş. Menţiune acordată de către
cită are loc aici, în miez şi Aicp la Costeşti. pe locuri rică. Poale pentru moment Premiul Consiliului judeţean Comitetul judeţean pentru cul­
freamăt de istorie. finala de vibrante evocări, am în- omul nostru n a înţeles din al sindicatelor Hunedoara : Vic­ tură şi artă Hunedoara ; Nico-
concursului de recitatori ar­ tîlnit la Io* pasul îngemăna­ aceasta cită putere de atrac toria Savo Elena, judeţul Dolj. lae Tontea, judeţul Sotu Mare.
tistici al tinerilor hunedoreni. rea inimilor fierbinţi ale oa­ (ic are istoria pentru romăn. Premiul de popularitate acor­ Menţiune acordată de către
Au citit din poeziile lor şi menilor cu partidul Cînd re valenţe puternice îi pot
Troian Filimon. Ncculni Chi- membrii biroului Comiteln- dat dc ziarul ,,Drumul socialis­ Casa judeţeană a creaţiei popu­
rica şi Eugen Evu. cîştigă- lui judeţean de partid, ai Co- adăuga îngemănările noastre mului" Deva : Viorica Brinduşon, lare Hunedoara : Silvia Enea,
tori ai concursului I berar mitciului executiv aI Consi­ fireşti. judeţul Hunedooro. judeţul Vaslui.
Partidul — inima ţării", or­
ganizai de Casa do creaţie a
judeţului Hunedoara şi zia­
■&i X: i ţ&2 . :v: ■;
rul ..Drumul socialismului". dorului, amară/ Te topeşte, tc „Dragu-mi primăvara", „Pe
,,Strămoşii". ..Inima lui De- dohoară" — povestea. în gla­ sub deal. pc sub colină".
cebal", ca şi alte poezii nu S © d ispu tă sul muzicii, frumoasa arge- Apreciaţi pentru autentici­
începe emoţionanta tntflnlre eu istoria. adus o putcrnîrâ vibra Iii o şcană. Elisabcta Mitu. tatea pieselor aduse în con­
miilor de tineri adunaţi în străicuţâ şi cure./ şi cu gură curs. pentru stilul de inter­
,,Io-s oşon făcut aşe/
cu
pretare. pentru certele calităţi
vocale, concurenţii s-au bu­
traşi de mirajul Istorie! atrâmoşllor de mult Intraţi
A în legendă, mii de tineri hunedoreni şl din judeţele în­ r tro fe u mârice/ să pot ţîpuri cu ie" curat dc atenţia conjugată a
— se prezenta Nicolne Ton­
vecinate au lunt loc în marele amfiteatru natural de la tea adueînd. prin cîntec şi publicului şl a juriului. După
poalele cetăţii Costeşti pentru a asculta lectura unei file de Post ta sfatului Din nou. Ia sărbătoreasca de temutul stindard dacic, joc de scenă, prin port şi de­ deliberarea juriului, Tiberiu
cronică. Evocările simbolice „Strămoşii" şi „Getusa", prezenta­ întîlnire a Tinerilor hunedo­ ţntr-un cadru natural de un zinvoltură un adevărat ritual Alexandru, şeful sectorului
te de tinerii localnici şi de un colectiv dc actori al Teatrului de reni, freamătul cîntecului a pitoresc aureolat de soarele al cîntecului oşănese. iar me­ muzical al Institutuloi de et­
stat „Valea Jiului", expunerea pe teme de Istorie a reputatu­ \ Te npropll de scenele Istorici slmfl cuprins de rec a ce eşti sagerii artei hunedorene în­ nografic şi folclor spunea r
• autentice sl «le nvncAril eu n — rod al acestei z.Ainisliri. adunat în melosul specific şi primăvăratic al munţilor, cu­
lui arheolog hunedorean dr. docent Octavian Floca, precum şi j rcalA cinoţic. O ponrtA ImensA Te tnttmpLnA apel o alee de .îri sim fonia-dc linii şi culori loarea cîntecului s-a împletit fiorau codrii slrâjeri şi mar­ „Eu regret că n am putut să
cuvintele învăţătorului loan Şerban, de la Grădiştea de J esle simbol. Pe unul din stflpi un fel deosebit : «le o parte sl a porturilor reprezentanţi din cu cea a versului şi costume­ tori ai marii întîlniri cu eîn­ dăm şi la alţii premii. Sînt
Munte, au însemnat tot alîtea momente de aducere aminte ! descifrezi chipul cunoscut al u- «le oiţa aleea pictruiiA este str.V 10 judeţe la cea de-a doua e­ lor, încînLînd privitorul şi mulţi foarte buni". E, de fapt.
a unei epoci glorioase din istoria neamului românesc. r nul doc, Iar pe celAlalt — al jnltA de scuturi, linei şl stea­ diţie a festivalului soliştilor ascultătorul. Au început com­ tece de pe meleagurile noas­ cea mal bană caracterizare a
guri. Istoria ne sf.Muicştc. Este
Aşezată Ia sud de larga vale a Mureşului de mijloc, a­ i unul rom an. Stau fnţ/l tn fa(A ; îndem nul strAUunilor la m u n ­ de muzică populară „Voci ti­ petiţia reprezentantele jude­ tre —„La nedeia din poiană", reuşitei festivalului.
ceastă zonă de vreo 200 km pătraţi adăposteşte cel mal bo­ printre el treci vrlnd-ncvrlm l cii cînsilfA, demnA, IncârratA nere". ţului Vaslui. Voci calde, plă­
sfgnlflant. In dreptul lor te «Ic clAruirc.
gat complex de cetăţi dacice din cîte se cunosc pe teritoriul Pe o estradă străjuită de cute, catifelate de dulceaţa
ţârii noastre. Cetăţile Costeşti, Blidaru, Virful lui Hulpe, simbolice ziduri de cetate şi graiului moldovenesc dădeau
glas „Horei fetelor" ori cu­ Entuziasm şi admiraţie
noscutului cintec „Badea meu
e moldovean". Din Vîlcea a Cîntecul. jocul voia bună aplauze. Se stabilise o aseme­
Legendele şăgalnică a cîntecului „Supâ- au răsunat pînă tîrziu, pe es­ nea comuniune public-inter-
răsunat, în schimb, vioiciunea
prejma
preţi Incit scena ajunsese în­
trada amenajată în
ratâ-i mîndra mea".
Din judeţul Bistriţa-Năsâud cabanei şi pe platoul înţesat conjurată din toate părţile dc
f^ 'a S m k e W m m S t a răsunat melodia şăgalnică, de veselie şi entuziasm. Spec­ spectatori.
dar mustind dc tîlcuri : „Du­ tacolul ansamblului de cinte- Tînăra şi fermecătoarea di-
pă casă am pus război" şi ee şi dansuri din Boia de rijoare şi solistă a tarafului
„Hora c o b ilitu lu i„ S în t ol­
n o a s t r e , teancă de pe Jii/ Născută pe Criş — „Citu-i Zarandu de Casei dc cultură din Hune­
doara. Lica Mihai. soliştii Li-
marc" — a cucerit din nou
la Chindii,/ Am ochii ca două mii de spectatori prin vigoa­ via Cămârnş şi Petre Popescu
Piatra Roşie, Bănită sînt construite în aşa fel îneît ae pu­ mure/ Şi sprîncene de cărbu­ rea şi autenticitatea folcloru­ au cucerit din nou publicul,
teau sprijini reciproc la nevoie şi urmăreau protejarea ca­ ne"—se prezintă, cu impulsi­ lui zărândcan. iar căminul cultural din Vaţa
pitalei statului dac, Sarmîzegetusa (Dealol Grădiştii). Locul vitatea caracteristică locurilor, Nu s-au slins ecourile suîlci de Jos a încheiat maiestuos
cetăţii Costeşli nu a fost ales întîmplâtor ; valea »e îngus­ reprezentanta judeţului Dolj. de melodii de pe Strei. în marca sărbătoare de la Cos-
tează brusc printre dealuri şl reprezenta un punct strategic „Maramureş, ţară veche/ Cu interpretarea tarafului Casei teşti, prin acel plenar imn al
în diurnul spre capitala statului dac. oameni fără pei^eche” — zice de cultură din Haţeg, şi i-a ţării şi partidului prezentat
Astăzi, sus pe culmile dealurilor, te întîmpinâ doar zi­ vorba grea a cîntecului. carac- luat locul pe scenă şi în su­ de Viorel Ru«u, pe un fond
durile. adevărate cuiburi de vulturi. Rutnele datează din terizînd minunat şi mesagerii fletul publicului ansamblul de muzical adecvat şi urmat de
rel de al doilea război romano-dac (105-106), cînd cetăţile artei sale tot „fără pereche". cîntece şi dansuri populare evoluţia apreciată de public
au fost trecute prin foc şi sabie. In acelaşi an. copleşit de Fiindcă. înainte de fi-şi lua din Hin Micii dar virtuoşii a tarafului condus de Bulz
romani. Decebal îşi curma firul vieţii. încheind în chip eroic zborul primele acorduri ale căluşari din Orâştioara dc Pern.
epopeea unui mare conducător. Portretul său fizic şi moral cîntecului. Tleano Burnbar. Sus ori din Geoagiu. „neier­ Regretul despărţirii de sce­
nu ni s-a păstrat, dar proporţiile personalităţii sale le cu­ deşi numai la 16 ani, aducea taţi" nici dc ..ochiul indiscret' nă al artiştilor şi spectatori­
noaştem după măreţia faptelor pe care le-a sâvîrşit. înscri­ prin toată fiinţa ei gravita­ al aparatului He filmat, au lor era unanim El tran^cra
ind numele său printre luptătorii care s-au jertfit pentru tea şi prospeţimea obiceiuri­ stîrnit din nou entuziasm şi integrarea perfectă a specta­
independenţă, ne facem o datorie de onoare faţă de perso­ lor vechi şi pitoreşti De la admiraţie, iar taraful şi echi­ colului în natura înconjură­
nalitatea sa Istorică, găsind întotdeauna în marile sale fapte broboadă pîn.î la fota neagră, pa dc dansuri populare alo Li­ toare. în entuziasmul ce a ca­
pilde şi criterii de dragoste pentru scumpa noastră patrie. de la crenguţa înverzită şi ceului pedagogic Deva s-au în­ racterizat în totalitate îhlîl-
Evocarea istorică de la Costeşti este omagiul adus de gene­ pînă la opincile legănate, n- tors acasă cu tolba plină dc... nirea de la Costeşti.
raţia contemporană acelor oameni Iubitori ai gliei lor. Pentru semeni cîntecului, tinâra ma-
că istoria dă credinţă, r>e învaţă statornicia şi cumpătarea şi >,Vocile tinere" din 18 judeţe ale ţării înainte de concurs. ramureşeancă vrăjea prin au­
pregăteşte tăria zilelor viitoare. tenticitate. Cîntecul. fie lin şi
îngîndurat („Măierean de pe
poiană"), fie presărat cu de­
cenţă, cu aluzii Şăgalnice („Tî­
nărâ mă măritai"). curgea
din izvorul luî pur, din um­
bră de codri, din freamăt de
ape.
„Foaie verde viorea/ Uitaşi.
mîndro, dragostea./
O uitaşi mindro-n grădină/
.Seara crnH fu hmă plină" —
răsună mesajul de CÎnt şi po­
ezie al Gorjului. Maria Apos­
tol îi dă contur şi vigoare gag
printr-o prezentă scenică
aparte, prin stilul de inter­
pretare atît de caracteristic
locurilor, pe care le evocă in
melodiile „Cîntâ. cintă Gor-
11110". ..Ncicuţâ. dc-atîtn dor". ’ C. '
Ropote He aplauze au Înso­ :mlW \
ţit evoluţia plină He vervă şî
pitoresc a interpretei folclo­ I I P I f |
rului dobrogean El maz lsmnil
în melodiile ..Un pescar cu
mîndra lui" şi „Bambili-Bnn" Umilit ^
— eîntece încărcate de nuan­
ţă oriental.ă ce Ic dă un far­
mec aparte, asemenea zărilor
nemărginite ale Dobrogei. „Cînd viî bade de la Deva. Să-mi aduci şî mie ceva" do­
..Pc malul Argeşului/ Creş­ rea să spună in cintec Viorica Brinduşan. Şi „badea" i a adus
te floarea domini/ Floarea
premiul de popularitate.

Ediţia „Costeştt 7.97/“ 5-a încheiat o dată cu insera­
rea. Ne-am luat rămas bun de la acest loc in care orice
palmă de pămînt reprezintă pentru noi un mit. Vom re­
veni aici mereu, in fiecare an, la locul de obirşie a stră­ Pagină realizată de :
moşilor noştri... A acelor strămoşi cărora Herodat, părin­
tele istoriei, i-a denumit „cei mai viteji şi mai drevti din­
tre traci". C. ARMEANU
Se vor încinge hore, vor răsuna cîntece şi in jurul 1. LASCU
focurilor de veghe il vom evoca pe marele Decebal, cel
neclintit din glia neamului său, şi pe toii vitejii dc pe Co­ C. DROZD
lumnă, păstrafi cu cinste in panteonul istoriei noastre.
Şi. de fiecare dată, ne vom regăsi lingă ruinele cetă­ Fotografii de :
ţilor legendare, unde un popor mic, harnic şi viteaz ne-a
aşerat temelie. Căci ei. dacii■ care, după obiceiul străbun, V. ONOIU
cind plecau pe drumul cel fără de întoarcere luau cu ei
un pumn de pămînt, ne-au învăţat să iubim acest pămint., C. DUMITRU
In marele amfiteatru natural al Cosleştilor ore în şir a ră sunat cintecul şi jocul românesc. să-l iubim şi să-l apărăm deoarece el ne-a fost, este şi ne
va fi întotdeauna leagăn...