Page 4 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 4
4 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5073 • SIMBATA 1 R A I 1971
GENEVA Şedinţa Comite Expulzarea unul
ziarist american din
tului pentru dezarmare Vietnamul de sud
SAIGON 30 (Agerpres). —
GENEVA 30 (Agerpres) — nunţă pentru interzicerea to concentreze asupra chestiunii Administraţia saigonezâ a or
In şedinţa din 29 aprilie a tală a acestor experienţe — armelor biologice, delegatul donat expulzarea .pentru mo
Comitetului pentru dezarma soluţie susţinută de majorita argentinian a subliniat nece tive speciale" a ziaristului a PRIMUL BILANŢ DUP; l
re, desfăşurată sub preşedin tea delegaţiilor din comitet sitatea continuării eforturilor merican Don Luce din Viet i n u n d a ţ i i l e DIN
ţia reprezentantului Etiopiei, — reprezentantul olandez a pentru a se ajunge la elimi namul de sud. Agenţiile In BRAZILIA
MikaeJ Imru, au luat cuvin - spus că, prin încetarea com narea tuturor armelor din a- ternaţionale de presă relatea
tul şefii delegaţiilor Italiei, pletă a testelor cu arme nu ceastâ categorie — chimice, ză că adevăratul motiv care Potrivit unui prim bila iţ,
Olandei, Argentinei Şi Ceho cleare, puterile nucleare ar bacteriologice, biologice. a stat la baza aceste! hotârîri 150 de persoane au pient
slovaciei. contribui la sistarea dezvol Şeful delegaţiei R.S. Ceho a fost faptul că Don Luce a şi peste 2 000 au fost ic/nite
Ambasadorul Roberto Ca- tărilor calitative în producţia slovace, ambasadorul Milos fost primul ziarist ce a adus in oraşul brazilian Salt a
j*acciolo, şeful delegaţiei ita acestor arme şi ar dovedi că Vojevoda, a abordat în in la cunoştinţă opiniei publice dor de Bahia ca urmare a
liene, şi-a consacrat interven sînt dispuse să pună capăt tervenţia sa problemele In mondiale existenţa .cuştilor inundaţiilor provocate de
ţia problemei interzicerii ar cursei tehnologice a înarmă terzicerii armelor biologice şt de tigru", în care sînt închişi ploile torenţiale Peste 10 i 06
mii de deţinuţi politici aud-
melor biologice Declarîndu-se rilor. O asemenea dovadă de ale prohibirii utilizării arme vietnamezl. de persoane au rămas fi ră
pentru negocierea unui pro reţinere — a «pus reprezen lor nucleare. Relativ la in adăpost. Guvernatorul s a
iect de convenţie de prohibi tantul Olandei — ar echili terzicerea armelor biologice, Intr-o scrisoare deschisă, tului Bahia, Antonio Car os
re a armelor biologice, ca bra, lntr-o anumită măsură, delegatul cehoslovac a susţinut publicistul american protes Magalhaes, a declarat s ci
un pas In direcţia eliminării angajamentele asumate de prevederile proiectului de tează împotriva .dezumani rca de urgenţă in oraş ş a
complete a armelor chimice puterile nepasesoare de arme convenţie depus în comitet zării pe care autorităţile a adresat un apel guvernu ui
şi biologice, delegatul italian nucleare prin tratatul de ne- de ţările socialiste, la care mericane au încurajat-o şi la federal pentru acordarea de
şi-a exprimat speranţa că se proliferare, ar genera destin România este coautoare. In care au luat parte în Vietna ajutoare. El a estimat pa-
va ajunge în timp util Ia e- dere şi îmbunătăţi climatul chestiunea interzicerii folosi mul de sud". Nimeni nu cu ţrubele provocate pînă in
Jaborarea unui text unic de politic internaţional. rii armelor nucleare, delega noaşte soarta şi tratamentul prezent la 6 milioane de
acord, pe baza propunerilor tul Cehoslovaciei s-a declarat inuman la care sînt supuşi dolari.
existente, astfel Incit acesta Ambasadorul Argentinei, în favoarea unul acord în deţinuţii politici, aproxima Se apreciază că volumul
să poată fi înaintat viitoarei Ernesto la Guardia, a rostit materie, amintind declaraţia tiv 400 000, trimişi în închi precipitaţiilor căzute la Sal
sesiuni a Adunării Generale un discurs pe tema prohibirii adoptată de Adunarea Gene sori de administraţia saigo vador a depăşit 520 m m pe
a O.N.U. armelor chimice şl biologice rală a O.N.U. în 1961, prin nezâ, scrie Don Luce. El ur metru pătrat, stabilind un
Delegatul Olandei, Evert Arâtînd că un acord global care recurgerea la armele nu mează să facă unele depozi record al ultimilor 20 dc
Dos, a tratat în intervenţia de Interzicere a armelor chi cleare şi termonucleare este ţii despre închisorile saigone- O R I E N T U L A P R O P I A T ani.
sa chestiunea încetării expe mice şl biologice nu s-a do considerată ilicită şl condam ze !n faţa Comisiei pentru a
rienţelor nucleare subterane. vedit posibil, ceea ce a de nată în temeiul prevederilor faceri externe a Senatului a ACTIVITATEA
‘Ară tind că Olanda se pro terminat ca negocierile să ae dreptului Internaţional. merican, l VULCANULUI ETNA
Un articol din cotidianul „Al Gumhuria*4 problemele legate de convo- \
carea unei reuniuni arabe la l Specialiştii care au urmă- .
Interviul regelui Hussein nivel înalt, regele Hussein al 7 rit activitatea din ultimul
„Dacă versul Iul Valerl nor uriaşe aarclnl ştiinţifi ev, care a remarcat „o mi ne a corpurilor solide, su Iordaniei a menţionat că gu- ) timp a vulcanului Etna au
B>iusov „Tel în prezent nu ce şi economice". că pată neagră pe fondul al duri In faza solidă etc. Declaraţiile Iui Yasser Arafat
poa^e exista — el este doar Deci, un cadru „de lucru" bastru al pâmîntului". Prof. K. T*ntadze, de la vernul de la Amman continuă ^ declarat că spectaculoasa e
în .viitor" exprima un ade care nu micşorează cu nimic In ce priveşte perspecti Institutul de terapie al Mi CAIRO 30 (Agerpres). — a primit favorabil această să aibă în vedere o Sntilnire i rupţie ar mai putea conti
văr incontestabil, nu mai însemnătatea complexului vele apropiate ale staţiilor nisterului Sănătăţii din Orie© Iniţiativă diplomatică propunere, conform voinţei a conducătorilor arabi şi a j nua citcva luni, dar este
puţin adevărat este că înlă- experiment „Soiuz-IO-Sallut". orbitale de lungă durată, R.S.S. Gruzină, susţine că insistat asupra necesităţii con- ţ tot atît de posibil ca ea să
turînd ţelul, prezentul îl Dintre sarcinile puse In după cum avertizează Oleg cercetările pe staţiile orbi pentru soluţionarea conflictu sale evidente de a încuraja vocării ei. subliniind că ea ţ înceteze Uitr-o săptamină.
creează multiplicat, căci ori faţa echipajului lui „Soiuz- Gazenko, ar fi exagerat să tale vor face posibilă „diri lui din Orientul Apropiat, fie orice speranţă şi orice tenr trebuie să se desfăşoare în- i Vulcanologii apreciază că,
ce materializare a ţelului în 10" — Vladimir Şatalov, A- se aştepte „descoperirea u jarea fasciculelor de iradia- că provine de la Consiliul de tativâ care vizează reanima tr-un climat de sinceritate. > de la 5 aprilie pînă acum,
seamnă un prezent ce-a fost lexei Eliseev şi Nikolal Ru- nor forme de viaţă extrate tie solară într-o direcţie u Securitate, de la Adunarea rea misiunii lui Gunnar Jar Referindu-se Ia problema 1 din craterul Etnei situat la
cîndva un ţel". Aceasta este kavjşnikov, suficient de cu restră pe planetele cele mai tilă omului". Valorificarea Generală, de la U Thant, fie ring şi, prin aceasta, să aju palestiniană, suveranul iorda- \ cea mai mare înălţime
o frîntunâ de dialog cu unul noscuţi acum spre a mai a apropiate de pâmfnt'. Cert cosmosului periteresTu, sus din partea celor patru mari te la soluţionarea conflictu nian a declarat că poporul ţ (3 300 metri) nu fost arun
din senriorii cosmonauticii vea nevoie de recomandări es’e însă că „au crescut ţine el, va permite crearea puteri, trebuie să treacă prin lui. Conjunctura actuală, scrie palestinian are dreptul să-şi / cate 8 milioane metri cubi
sovietice, generalul maior —, o deosebită însemnătate neobişnuit resursele şi chiar unei baze strict ştiinţifice a ambasadorul Jarring, pentru „Al Gumhuria", nu permite hotărască singur soarta, fără \ de lavă Materia incandes
Gheorghi Beregovol, despre Iratamentelor helioterapeu- a uşura Barcina care i-a fost ca vizita unui secretar de stat nici o presiune. 1 centă, care a distrus imul
ceea ce el denumea „dialec tice. Se vor putea cunoaşte încredinţată de Consiliul de american, prima în regiune dintre observatoarele vul-
tica cosmonauticii şi a vie- cu preciziune dozele şi com Securitate — scrie cotidianul după !B ani, să fie un simplu o canologice şi o parte din
ţii-n general". după COSMOS: ETAPA NOUA, ponenţa în care energia so egiptean „AJ Gumhuria". A- turneu de explorare. AMMAN 30 (Agerpres). — l cablul telefericului, conti
Mi-am reamintit-o lară poate influenţa asupra tunei cînd William Rogers, Intr-un interviu acordat ra- . nuă să coboare pe unul din
lansarea staţiei orbitale „Sa- organismului bolnav sau secretarul Departamentului de O dîoteleviziunii italiene, pre- ) yersanţi. Localităţile din
liut“ care inaugura nu nu sănătos. Crearea unor in Stat al S.U.A., şî-a exprimat, BEIRUT 30 (Agerpres). — şedinţele Comitetului Central ^ împrejurimi nu se află insă
mai un nou, al doilea, dece TELURI NOI strumente care să foloseas cu patru sâptâmîni în urmă, al Organizaţiei pentru Elibe-1 în primejdie, cel mai a
niu al cosmonauticii, cl con că, la indicaţia medicilor, dorinţa sa de a veni la Cairo Evocînd, într-un interviu a rarea Palestinei, Yasser Ara- ? propiat sat fiind situat la
tura acea „materializare a diferite proprietăţi ale lo- — subliniază ziarul — R.A U. cordat televiziunii libaneze. fat, a declarat că fedainii au 1 o distanţă de 10 kilometri.
ţelului" pregătirea zborurilor nosferei, iradiaţtilor solare fost retraşi din Amman pen- \
staţiilor orbitale locuite, de s-a acordat operaţiunilor posibllltâţlle de expansiune va duce la o adevărată co tru ca populaţia să nu supor- ţ DESCOPERIRE
lungă durată. cosmice de apropiere, acos a omului, a raţiunii umane, titură în medicină, făcînd tc consecinţele unor eventua- i
Cu clteva zile înainte de tare, cuplare şi decuplare a nu numai în sistemul solar, posibil tratamentul diferi Vizita în Chile a unui Ie noi incidente, similare celor J VALOROASA
producerea celui de-al doi cosmonavei cu, staţia orbita ci şi departe de limitele a telor boli prin mijloacele
lea eveniment cosmic — lan lă. A fost prima oară etnd cestuia". naturii, aşa cum visau cînd- din septembrie anul tre- 1 In capitala Belgiei s-a
sarea cosmonavei „Soiuz- „corpuri cereşti artificiale", Şi, avînd în vedere aces va filozofii Greciei antice. cut, cînd de partea rez.isten- ţ anunţat descoperirea celui
10", completare simbiotică a de construcţii şi mărimi di tea, „beneficiarii" îşi prezin Iar mai departe, desigur, grup de ziarişti străini ţei s*au înregistrat 20 000 de ţ mai important tezaur de
staţiei orbitale, VJadimir Şa- ferite au efectuat asemenea tă avantajele obţinute şi... se va trece la crearea plat morţi şi răniţi. „Mişcarea < monede romane găsit vreo
talov, comandantul lui „So- manevre. Schimbările de or revendicările, din care spi formelor de lansare spre O Interviul ministrului de externe chilian, Clodo- noastră, a precizat el, va con- J dată pe teritoriul acestei
iuz-lO", declara cu o fran bite pentru apropiere s-au cuita doar cîteva i alte planete ale unor nave nrairo Almeyda. tinua în munţii Ajloun şi în 1 ţări. Colecţia cuprinde 367
cheţe remarcabilă i „Să spun repe‘at la „Soiuz-10" de trei Prof. S. Ainbinder, doctor cosmice, pornind de pe sta Valea Iordanului". Vorbind \ monede, datină din anii
drept, zborul va fi greu ori, iar Ia „Saliut" de patru ori, în ştiinţe tehnice, întrevede ţiile orbitale. Căci, parafra- despre relaţiile dintre rezîs- l 54—180, purtind efigiile a
Asta atît în ce priveşte vo în cursul unei singure re folosirea mediului de pe sta zîndu-1 întrucîtva pe Valeri SANTIAGO DE CHILE 30 Populare, vizitează Chile, tenţa palestiniană şi autorită- ! numeroşi împăraţi romani,
lumul muncii ce ne aşteap voluţii periterestre, în mod ţiile orbitale (înaltul grad Brlusov, viitorul es'e un ne- (Agerpres). — Ministrul de pentru a lua cunoştinţă de de la Nero la Marcus A11-
tă, cît şi în ce priveşte ţe automat, prin intermediul de puritate, lipsa forţei de sfîrşit de ţeluri... externe chilian, Clodomiro noile realităţi din această ţa ţile de la Amman, Yasser A- S relius.
lurile zborului. Aş vrea să satelitului „Molniia-l". Apoi. gravitaţie), pentru obţinerea Almeyda, a primit grupul de ră, anunţă agenţia Prensa rafat a spus că lupta fedaini- ţ
subliniez că el nu urmăreşte la circa 15 kilometri una dc unor aliaje monogene, fără IAURENJIU DUJA Latina. Râspunzînd unor în lor nu este îndreptată împo- 4
cine ştie ce recorduri, ci es alta, s-au „văzut" prin in impurităţi gazoase, cerceta corespondentul Agerpres Io ziarişti străini care, la invi trebări privind politica exter triva tronului haşemit. L
te consacrat soluţionării u- termediul Iul Alexel Ellse- rea fenomenului de fricţiu Moscova taţia guvernului Unităţii nă a guvernului chilian, Al
meyda a declarat că .preo
cuparea principală, în pre
zent, este de a menţine pa
Starea de urgenţă cea şi prietenia cu toate ţă
rile şi în special cu vecinii
Lucrări de artă monumentală în regiunea Halle noştri". El a menţionat o se
din Turcia continuă rie de iniţiative chiliene de
relaţiilor
dicate dezvoltării
cu Peru, Argentina şi alte
Monumentul reformei agrare A treia zi a stării de urgen re au publicat articole con ţări latîno-americane. Alme
ANKARA 30 (Agerpres). —
yda a comunicat intenţia gu
trare instrucţiunilor coman
ţă din Turcia a fost marca dantului stării de asediu. vernului său de a restabili
relaţiile diplomatice cu Bo
tă prin suspendarea a două
La 3 septembrie 1970, la a conducerea tovarăşului IV. atunci clnd aceştia şi-au luat Un comunicat al Coman livia, întrerupte în urmă cu
25-(t aniversare a reformai Ulbricht, ordonanţa asupra păminturile înapoi. Pietrele ziare, închiderea sediilor u* damentului stării de asediu 10 ani. La baza acestor re
agrare democratice, cu oca reformei agrare democratice, de hotar au mai fost miş nor organizaţii şi două explo din Istanbul precizează că laţii, a subliniat ministrul de
zia unei mari manifestaţii, care în 3 septembrie 1945 a cate atunci cind s-au format zii la Ankara, care nu au fă numărul persoanelor supra externe chilian, trebuie să
in Mcrseburg, la cca. 15 km fost dată ca hotărirc din par gospodăriile agricole de pro cut însă victime. Cotidiene vegheate se ridică la 83. -Este stea principiile autodetermi
depărtare de Halle, s-a dez tea prezidiului administra ducţie. Şi acum, cind mai le „Cumhuryet" (indepen vorba, mai ales, de studenţi, nării popoarelor, ale coexis
velit monumentul reformei ţiei provinciei. Prin aceasta multe gospodării s-au unit in dent) şi „Aksam" (organ al care au jucat un rol însem tenţei paşnice şi prieteneşti
agrare. a fost legiferată reforma a colective de cooperaţie, pie Confederaţiei Muncii din Tur nat în cadrul grevelor stu dintre naţiuni, neamestecul
De ce a fost ridicat acest grară. trele de hotar s-au mişcat denţeşti şi al ocupării loca în treburile interne. Almeyda
monument tocmai in Merse- In acelaşi timp, acest mo dm nou. Pietrele dc hotar cia), care apar la Istanbul, lurilor universitare, precum şi s-a referit apoi la relaţiile
burg ? Regiunea Halle este nument aminteşte, aici in amintesc deci atit de înfrtn- au fost suspendate pentru ze de patru conducători ai Fe dintre Chile şi ţările socia
legată in mod deosebit dc geri dar, în acelaşi timp, po ce zile din ordinul generalu deraţiei Social-Democrate. CUBA. — Yn industria pese uitului cubanez s-au fâcut in-
evenimentele reformei agra vestesc despre victoria ţăra liste, evocînd acţiunile cele vestiţii de circa 140 mii. dolari, in vose şi instalaţii portuare,
re. Biroul Politic al Partidu nilor asupra celor ce i-au lui Faik Turun, numit, la Totodată, ministrul turc de mai recente — relaţii diplo investiţii care s-au dovedit a fi fructuoase, industria pescui-
lui Comunist din Germania CORESPONDENTA subjugat. introducerea stării de urgen justiţie, Isvail Arar, a anun matice cu R.P. Chineză, Cu
a holăril, împreună cu con Prin această travestire or ţă. comandant pentru provin ţat că peste 160 de persoane ba, R.D. Germană, precum şî tutui cunoscînd azi un deosebit avînt.
ferinţa centralei P.S.D. să DIN R.D. GERMANĂ namentală a soclului, monu ciile Kocaeli, Istanbul, Salca- stabilirea de raporturi eco IN FOTO: O vedere din portul Havana.
se inceapă înfăptuirea refor mentul primeşte o adincă au fost arestate în provin nomice cu R.D. Vietnam şi
mei agrare in provincia Sa- semnificaţie Piatra dc ho rya şi Zonguldak. Aceste zia cia sud-esticâ Diyarbahir. R.P.D. Coreeană.
chscn (aceasta s-a inlîm- Mcrseburg, orarul dintre Le tar devine simbolul luptei
plat incă inaintea unificării ii na şi Buna, faptul că refor seculare şi al eliberării defi
acestor partide in P.S.U.G.). ma agrară s-a putut realiza nitive. Acest motiv esenţial
Aici, in regiunea Halle, exis numai prin alianţă cu mun este şi în continuare trans consilieri ai preşedintelui ratori. Senatorul Harris, re prezentate rapoarte avînd ca Pe plan extern, a declarat
tau pe de o parte forţe pu citorii. 24 700 de muncitori mis şi explicat de brăzdare- j SANTIAGO DE CHI- S.U.A., Richard Nixon, au latează agenţia PAP, a fost temă „Intensificarea şi pre premierul Kirti Nidhi Bis-
ternice ale clasei muncitoare din uzine au plecat atunci la le stilizate. ; LE. — La Biblioteca avut convorbiri la Vecea E primit de Artur Starewicz. lungirea războiului", „Viet- ta. guvernai Nepalului „pro
(Leuna,Buna etc) iar pe de sate să traducă in fapte le Brăzdarelc par a fi cres ; naţională din Santiago xecutivă Federală cu repre vicepreşedintele Comisiei namizarea. deportările şi movează o politică de ne
alta parte erau uriaşe pose gea reformei agrare. cute împreună din piatra de ! de Chile a fost organi zentanţi ai guvernului iugo Seimului pentru afacerile masacrele4', „Situaţia din aliniere şi coexistenţă paş
siuni ale latifundiarilor a Cele două brăzdarc ale mo hotar, se deschid in sus ca o ci zală intre 23 şi 29 a slav, anunţă agenţia Ta- externe şi a purtat cu Jo- lagărele de concentrare, nică".
grari şi ale criminalilor numentului reprezintă numai floare, apoi din nou par a . prilie o expoziţie a niug Schimbul de păreri a zef Winîewicz, adjunct al precum şi a refugiaţilor din
de război. 2165 latifun o parte a acestei opere de se împreuna, Aceste brăzda- ; cărţii româneşti, care cuprins un cerc larg de pro ministrului afacerilor ex Vietnamul de sud, Cam- LIMA. — Preşedintele
diari au posedat mai artă. Ele sint aşezate pe un re clarifică un anumit pro urmează să fie dcschi- bleme actuale pentru cele terne al R P. Polone, con bodgia şî Laos", .Efectele Republicii Peru, Juan Ve-
mult pămint decit 118 730 soclu de beton, ai cărui pe ces. Brăzdarul nu este de-a ; să şi în alte oraşe chi- două ţâri. Consilierii ame vorbiri în problemele rela războiului chimic". lasco Alvarado, a primit de
de ţărani săraci şi mij reţi exteriori slut îmbrăcaţi dreptul numai o unealtă ca i liene. ricani urmează să aibă o în ţiilor economice dintre Po legaţia economică chineză,
locaşi. In adunările ţără de jur împrejur cu pietre de racteristică agriculturii. A \ Cotidianul „La Naci- trevedere cu preşedintele lonia şi S.U.A. CAIRO. — Postul de ra condusă de Ciu Hua-min,
neşti din lunile de vară ale hotar, care le conferă o struc ara înseamnă a răsturna, a î on4' a publicat ample Vecei Executive Federale, dio Cairo a anunţat că A adjunct al ministrului co
anului 1945 s-a cerut cu toată tură vie şi variată. Schim revoluţiona. Dc aceea brăz 1 relatări despre expozi- Mitia Ribicici. dunarea Naţională a Repu merţului exterior al R.P.
insistenţa reforma agrară. bările dc aspect trebuie a- da rele simbolizează şi proce ; t>e şi despre activitatea blicii Arabe Unite a ratifi Chineze, care a avat e con
Această cerinţă necesară a sociate cu transformările is sul revoluţionar din ţară. i editorială din Româ- PEKIN. — O delegaţie cat joi acordul şi docu vorbire prietenească, anun
pornit de la Mcrseburg. Aici torice Pietrele de hotar au j nja. guvernamentală a Republi mentele anexe privind crea ţă agenţia China Nouă.
îşi aveau sediul instituţiile fost aşezate atunci cind bo EWALD BORUFKA cii Mali, condusă de căpi rea Federaţiei Republicilor
de atunci ale provinciei Sa- ierii feudali şi iunkerii ou ziarist tanul Charles Samba Sisso- Arabe intre R.A.U., Libia şi
MONTEVIDEO. — Un val
chsen. Aici s-a născut, sub răpit ţăranilor pămfntul şi redacţia „Freiheit" - Halle MOSCOVA. — Preşedin ko, membru al Comitetului Siria. de atentate cu dinamită s-a
tele Republicii Cipru, arhi militar al eliberării naţio produs joi in capitala uru-
episcopul Makarios, va efec nale. ministru al afacerilor KATMANDU. — Intr-o guayană. Totalul actelor te
tua, intre 2 şi 4 iunie anul externe şi cooperării, a so declaraţie radiodifuzată, no roriste se ridică la 27. Do
acesta, o vizită oficială la sit la Pekin, într-o vizită ul prim-ministru al Nepa uă atentate au fost comise
Moscova, la invitaţia pre lului. Kirti Nicihî Rista, a împotriva unor cluburi po
şedintelui Sovietului Suprem de prietenie la invitaţia gu
vernului chinez. ROMA. — Piloţii compa subliniat că obiectivele prin litice care sprijină guver
şî a preşedintelui Consiliu cipale ale polilicifi guver nul. Poliţia a anonţat că
lui de Miniştri a) U.R.S.S. SOFIA — La Sofia s-au niei aeriene naţionale ita nului său sânt dezvoltarea nu s-au înregistrat victime.
— anunţă agenţia TASS. liene „Alitalia" au declarat
încheiat lucrările primei economiei naţionale şi ridi In schimb, pagubele mate
sesiuni a comisiei mixte joi o grevă de 12 ore. Ca carea nivelului de trai at riale sînt considerabile, ele
BUDAPESTA. — Miklos urmare a grevei, a fost per
bulgaro-suedeze pentru co populaţiei. depăşind 30 milioane pesos.
Ajtaf, vicepreşedinte al Con laborare economică, indus turbat traficul aerian, atit
siliului dc Miniştri al R.P* pe liniile naţionale cît şi
trială şi tehnică. Protoco europene.
Ungare, preşedintele Comi lul semnat cu acest prilej SANTIAGO DE CHILE. — Guvernul chilian a pre
tetului de stat pentru dez prevede colaborare recipro STOCKIIOLM. — Intre 20 luat controlul asupra marelui concern textil „Yarur",
unde lucrează 2 J61 de muncitori şi funcţionari. A
voltarea tehnicii, va face in că în domeniul industriei şi 25 iunie va avea loc Ia ceastă măsură a fost luată deoarece conducerea fir
viitorul apropiat o vizită o electrotehnice, construcţiilor Oslo cea dc-a doua sesiune mei „Yarur" a redus în mod intenţionat producţia
navale, tehnicii şi utilajelor
ficială în Marca Britanie. a .Comisiei internaţionale pentru a obţine o creştere a preţurilor şi a sabota a
la invitaţia lui John Davies. de construcţii, precum şi în de anchetă asupra crimelor provizionarea pieţei cu produse textile.
economia forestieră.
ministrul britanic al indus de război din Indochina", Concernol „Yarur" aparţinea Băncii de credite şi
triei şi comerţului, relatează VARŞOVIA. — Joi a so a anunţat la Stockholm investiţii, care controlează peste 20 de întreprinderi
agenţia MT1 Hans Goeran Franl:, secre ale industriei uşoare chiliene. Printre principalii ac
sit la Varşovia senatorul a
tarul general al acestei co ţionari ai acestui concern se află şi firma nord-ameri-
BELGRAD. — Robert II. merican Frcd R. Harris, în misii. canâ „Chase Manhattan Tru st Co".
Finch şi Donald Rumsfcld, soţit de un grup de colabo In cursul sesiunii vor fi
Monumentul relormei ag rare de la Merseburg.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane nr. 12317 şl XI5R8. Tiparul i întreprinderea potigiaiită Deva. 44 0G5