Page 41 - Drumul_socialismului_1971_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!

I
I m Manifestări peste hotare |
consacrate aniversării

I semicentenarului P.C.R. |

| m Noile convulsii ale siste- |l
5 i
| mului monetar occidental,

| comentate de presa

| vest-europeană

j (i Curier, Atlas j

ŞEDINŢA COMITETULUI
Perfecţionarea calitativă a activităţii economice impune * ***

EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.

In ziua de 11 mai 1971 a In continuare, Comitetul examinale şi aprobate prin­
avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C al P.C.R a cipiile şi normele generale
Executiv al C.C. al P.C.R., dezbătut şi aprobat propune­ privind stabilirea preţurilor
^
r, prezidată de tovarăşul Nieolae rile cu privire la majorarea, şi tarifelov, care urmează a
% ; r * Ceau.şesou, 6ecretar general al în cursul actualului cincinal, fi legiferate.
K ifet - .....' ^ n pensiilor de asigurări socia­ Comitetul Executiv al C.C.
Partidului Comunist Romăn.
Au participat miniştri şi şefi le de stat, a pensiilor I O V.R. al P.C.R a mai adoptat hotă­
ai unor organizaţii şi insti­ şi â ajutoarelor sociale. rî rea cu privire la îmbună­
Sarcinile actualului cinci­ ganlzarea reparaţiilor, a in­ dernizarea sistemelor de pre­ tuţii centrale De asemenea, a fost apro­ tăţirea regimului de soldare
nal, cerinţele progresului trărilor de materiale, depo­ lucrare a datelor şi îmbună­ Cu acest prilej au fost a­ bat proiectul Legii cu privi­ a mărfurilor sezoniere din re­
tehnico - ştiinţific, creşterea zitarea acestora şi asigurarea tăţirea procesului de luare şi n aii za te şi adoptate principa­ re la cetăţenia română, nr- ţeaua comercială In urma a­
nivelului şi complexităţii locurilor de muncă cu canti­ transmitere a deciziilor. Sînt lele prevederi ale proiectului mînd ca acesta să fie sopus plicării acestei hotâriri popu­
producţiei, ridicarea gradului tăţile necesare In vederea în­ demne de remarcat In acest planului de stat pe anul 1972, spre adoptare Marii Adunări laţia va beneficia, în decurs
de pregătire tehnico-cultura- deplinirii ritmice a sarcinilor sens preocupările existente la precum şi, ale programului Naţionale a Republicii Socia­ de un an. de reduceri de pre­
lâ a cadrelor impun tot mai de producţie. De asemenea, Centrala industrială Hune­ cercetării ştiinţifice pe peri­ liste România ţuri în sumă de circa G00 rni-
acut necesitatea introducerii una din preocupările organi­ doara pentru perfecţionarea oada 1971—1980. In cadrul şedinţei au fost lioane lei.
largi a organizării ştiinţifice zatorilor de la Combinatul relaţiilor dintre centrală şi
a activităţii economice. siderurgic Hunedoara este e­ uzinele componente, în vede­
Industria judeţului Hune­ laborarea unei noi metodolo­ rea preluării unor sarcini de Muncitorul Tonîe Popa, de la Termocentrala Mintia, veri­ * TELEX * TELEX « TELEX
doara reacţionează sensibil la gii de programare a cuptoa­ la uzine şi lărgirii sferei de fică cu multă atenţie instalaţia electrică de 'la maşina de rec­
această necesitate, materiali- relor pentru evitarea supra­ competenţă a acestora, pre­ tificat. Foto ; N. GHENA Cum se materializează LA BUCUREŞTI,
zind importante măsuri de punerilor la elaborare şi tur­ cum şi analiza sistemului in­ A IV-A CONFERINŢA
perfecţionare şi obţinînd li­ nare, crearea unor condiţii formaţional pentru conduce­ TURISTICA
nele succese. Se poate afirma tehnologice normale de lucru rea cu ajutorul calculatoare­ BALCANICA
că promovarea elementelor în oţelârii şi secţiile ce le de­ lor eleclronicc a producţiei Jurnalul marilor zile obiectivele prevăzute în
ştiinţei conducerii în toate servesc precum şi a unui sis­ de oţel şi laminate la C.S.H Hărnicie tinerească; Marţi dimineaţa, s-au
compartimentele producţiei tem optim de urmărire a ac­ Astfel de preocupări în acest Fragmente dramatizate deschis la Bucureşti lu­
a fost hotârîtoare în obţine­ tivităţii lor. an au avut şi colectivele de din cele mai înălţătoare 84 DUO orc dăruite muncii crările celei de-a IV-a
rea remarcabilelor succese Rezultate pozitive s-au în­ la IKK. Deva, I.K.C. Deva, pagini <le eroism şi poezii voluntar-patriotice. Iată bi­ planul de lucrări Conferinţe a organis­
dobîndite In judeţul nostru registrat şi Ia I E.C. Deva U. V. Călan, F. C, Orăştie, cu profund fior patriotic lanţul hărniciei j)c care . melor do stat pentru »
în cinstea gloriosului semi­ unde, ca urmare a mai bunei r C.S.H., Trustul de construc­ au dat acţiunii, organizate membrii organizaţiei revo- i turism din (ările bal­
centenar al partidului. organizări a reparaţiilor, s-a ţii Deva. sub fitlul „Jurnalul mari­ luţionare de tineret din o- : canice, la care partici­
Stabilirea obiectivelor dez­ redus termenul de imobiliza­ Este un lucru confirmat că lor zile", dc Ia Şcoala ge­ raşul Orăştie l-au închinat i de îmbunătăţiri funciare? pă delegaţii din R. P.
voltării extracţiei miniere, re a grupurilor energetice, nerală din comuna Beriu sărbătorii de la 8 Mai An- ; Bulgaria, Grecia, R.S.F.
adaptarea structurilor organi­ ceea ce a condus la obţine­ introducerea organizării ştiin­ trenîndu-se cu entuziasmul Făcind parte integrantă din daţii prin refacerea digurilor Iugoslavia, România şi *
ţifice a conducerii, producţiei
zatorice la cerinţele produc­ rea unei producţii suplimen­ un ecou deosebit. Manifes­ tineresc la acţiunile de in- planul general de dezvoltare rupte, construcţia de diguri Turcia.
ţiei moderne, creşterea capa­ tare de energie electrică. De şi a muncii nu constituie un tarea a întregit, de fapt, frumuseţare a localităţii noi, diecolbutări şi regulari­ Participanţii la lu­
act dc moment, un lucru fă­
cităţii de decizie şi delega­ asemenea, trebuie scoase în cut o dată pentru totdeauna şiragul de acţiuni organi­ I ! lor, ei au amenajat şi intre- a agriculturii, preconizat dc zări de albii, plantări pe te­ crări vor dezbate, timp
rea corespunzătoare a compe­ evidenţă preocupările susţi­ zate in aceste zile de către ţinut 5 001) mp dc spaţii Congresul al X-)ea al parti­ dc cinci zile, principa­
tenţelor şi răspunderilor de nute ale constructorilor hu- Dimpotrivă, aceasta trebuie pionierii şi elevii şcolii clin dului, realizarea programului renurile alunecate şi erodate. lele probleme legate dc
să fie o activitate permanen­
la centralele miniere spre nedoreni în mai huna gospo­ tă. raţional planificată şi des­ localitate in cadrul căro­ verzi şi au plantat 570 de naţional de îmbunătăţiri fun­ Deoarece a trecut o hună dezvoltarea şi diversifi­
exploatări sînt doar cîţiva dărire a materialelor, orga­ făşurată în timp Tocmai de . ra montajul literar-muzical pomi O mare parte din o­ ciare prezintă o importanţă perioadă de timp din primul carea colaborării turisti­
din factorii care1 au condus nizarea manipulării şi trans­ aceea, planurile pentru per­ „Ţara mea dc glorii" s-a rele libere le-au consacrat excepţională pentru creşterea an al noului cincinal, se pune ce în regiunea balca­
la obţinerea unor rezultate de porturilor prin introducerea fecţionarea organizării con­ bucurat de o caldă primire. muncii efectuate la con­ într-un rilm intens a produc­ fireşte întrebarea : cum s-a nică.
valoare Aplicarea studiilor paletizării şi container! zări i ducerii; a producţiei şi a O largă audienţă şi par­ i 1 strucţia noului ştrand al o- ţiei agricole şi satisfacerea în pornit şi cum se acţionează ★
de organizare a locurilor de materialelor dc masă. De alt­ muncii constituie o parte ticipare a avut şi concursul ra.şuluî, care a şi primit de­ condiţii cit mai bune a cerin­ în vederea materializării o­ In cinstea participan­
m\ineâ a avut ca efect creş­ fel. problemele transporturi­ componenlă a planului teh­ gen „Cine ştie, cîştigă" : numirea dc „Ştrandul tine­ ţelor de produse agroalimen- biectivelor stabilite ? ţilor la conferinţă, mi­
terea vitezelor de avansare lor interne şi depozitării nic. dc producţie şi financiar „Judeţul Hunedoara ieri şi retului". In aceeaşi perioa- tare ale populaţiei şi ale e­ fn legătură cu acţiunile de nistrul turismului, Ion
şi reducerea consumurilor materialelor sînt tot mai al întreprindem. Ca urmare, azi", susţinut de elevii cla­ rlă. linerii din Orăştie au conomiei naţionale Tată de extindere a irigaţiilor, ne-a Cosma, a oferit o re­
specifice de materiale, intro­ mult studiate şi de alte uni­ ar trebui ca aceste planuri selor F-IV din satele Căs- colectai şi irrcdat T.C.M. cc. referindu-se la necesitatea declarat tovarăşul irig T rai an cepţie.
ducerea metodelor de mare tăţi ca C.M.N. Deva, FC. O­ să cuprindă măsuri complexe (ău, Orăştioaro de Jos şi cantitatea de 300 tone fier folosirii la maximum a ma­ Simina, directorul Oficiului de
productivitate şi sporirea i ăslie, U.M.M R. Simeria, şi interdependente care să Sereca. precum şi întrece­ vechi Cooperativei de con­ rilor resurse de care dispune îmbunătăţiri funciare Deva. SF EXTINDE
gradului de utilizare a maşi­ I.P B Rîrcea etc ducă la rezolvarea multiple­ rea cu tema : „5(1 de ani sum, tinerii noştri i-au pre­ agricultura noastră, în cuvîn- putem avea certitudinea că MODERNIZAREA
nilor şi agregatelor, a forţei Ca urmare a studiilor apli­ lor probleme ce stau în faţa de lupte şi înfăptuiri sub dat peste 2 000 de sticle Şi tnrea tovarăşului NICOLAE există create condiţii depline CAILOR FERATE
de muncă şi a timpului de cate s-a căutat să se conti­ întreprinderilor. conducerea P.C.R.". desfă­ (EAUŞLSCU la plenara C.C. pentru finalizarea, pînă la Lucrările dc electri­
lucru în cadrul exploatărilor nue organizarea conducerii şurată între elevii din cla­ borcane. al P.C.R. din 17-19 martie începutul lunii iunie, a lucră­ ficare a căii ferate
miniere. unităţilor prin apropierea a ­ sele V-VIII, care s-au în­ 1970 se subliniază că: „înfăp­ rilor aferente anului în curs Craiova — Turnu Se-
In unităţile siderurgice stu­ cesteia dc producţie, simpli­ scris printre cele mai reu­ MIRON 5IMEDREA tuirea vastului program dc i- La cooperativele agricole din verin — Reşiţa (Ctlnic)
diile au vizat îndeosebi îm­ ficarea şi creşterea eficientei (Continuare in pag. a 2*a) şite acţiuni omagiale. Orăştie rieaţii. desecări şi combate­ se desfăşoară fn ritm
Orăştie şi Pricaz — unde se
bunătăţirea tehnologiilor, or- sistemului informaţional, mo­ rea eroziunii solului impune amenajează 80 la sută din su­ intens. In ultimul sec­
măsuri energice şi o muncă prafaţa planificată — încă din tor. Caransebeş — Cli­
nic, sc lucrează la am­
perseverentă, sistematică din prima decadă a lunii mai. plasarea ultimilor stilpi,
partea tuturor organelor a­
într-un
lucrările sc aflau
Realizări valoroase Pentru Îmbunătăţirea alimentării cu apă gricole. a organelor şi orga­ stadiu destul dc avansai, n- la montarea cablurilor
aeriene şi la verifica­
pe şantierele nizaţiilor dc partid, a întregii proape de sfîrşit. iar la C A.P. rea parametrilor de
ţărănimi".
a staţiilor
funcţionare
Lăpuşnic se întrevede per­
Dezvoltarea în ritm înmagazinare
a apei
Sarcini de o amploare deo­
de construcţii rapid a populaţiei In zona grupului şco­ prinderii dc gospodă­ 2 filtre, aşa sc proce­ fn pagina a Sî-a sebită în această privinţă re­ spectiva încadrării în terme­ de conectare la siste­
rie comunală şi loca- dează )a Călan
Aici
mul energetic naţional.
De Ia începutul anului şi majorităţii oraşelor lar profesional s-au tivă ca şi ale direc­ sc afla un put de cap­ vin şi lucrătorilor din agricul­ nul prevăzut. Pc un alt traseu. Fi-
Pentru combaterea eroziunii
pinii la finele primei deca­ judeţului nostru, creş­ construit bazine noi ţiei judeţene de re­ tare a apei industria­ tura judeţului nostru. Intre solului s-a stabilit să se în­ liaşi — Petroşani — Si-
de a lunii mai pe şantie­ terea gradului de con­ de înmagazinare ridi sort, la captarea dc le părăsit. A fost cu­ $ ŞANTIERE G O S­ altele, este suficient să amin­ treprindă acţiuni in acest an meria. s-a trecut Ia sis­
fort in locuinţe creea­
rele de construcţii industri­ ză organelor judeţene cînd capacitatea res apă Crişcior s-au con­ răţit şi reamenajat, tim că în perioada actualului pc 1 200 hectare, fn scopul tematizarea staţiilor şi
pectivă la 55 mc Re­
struit încă 3 puţuri dc iar nciun c în măsu­
ale şi social-culturale din şi locole o scrie de zultatul investirii dc captare. PODĂREŞTI ® ALBUM cincinal s-a stabilit să fie e- realizării in condiţii cît mai la lărgirea tunelurilor
judeţul nostru s-au execu­ probleme legate dc a- fonduri în această lu­ Specialiştii de la ră a contribui la ali­ o feetuale lucrări de îndiguiri, hune a acţiunilor respective dc pe Valea Jiului, pînă
cu apă
mentarea
tat lucrări în valoare de limcntarea cu apă. Se crare va fi îmbunătă­ Direcţia judeţeană de Călanului cu un spor PIONIERESC ® „O ­ desecări şi combatere a ero­ s-a avut în vedere concen­ la gabaritele cerute dc
aproape 442 milioane lei. caută în permanenţă ţirea radicală a ali­ gospodărie comunală ziunii solului pe o suprafaţă trarea eforturilor la un nu­ electrificare.
ceea ce echivalează cu 34 rezolvări, se adoptă mentării cu apă a şi locativâ se orien­ de debit dc 2(1—25 LIMPIADA ZIDARILOR" de peste 10 000 hectare. Con­ măr icstrîns de unităţi unde In actualul cincinal,
la sută din planul anual al soluţii tehnice eficien­ grupului şcolar pre­ tează în special spre l/sec. La Vulcan, de comitent cu aceasta vor tre­ se simte mai acut nevoia in­ tracţiunea electrică va
producţiei de construcţii- te, se fac eforturi fi­ cum şi a fi blocuri folosirea unor condiţii asemenea, cu investi­ © ORIENTARE ŞCO­ bui extinse irigaţiile — factor fi introdusă şi pe lini­
nmntaj. nanciare din partea construite in strada existente, reamenaja- ţii relativ mici sînt esenţial de modernizare şi tervenţiei cu măsuri energice. ile Ciceu — Deda, Ad-
jud — Ciccu şi Braşov
In vederea reducerii ter­ statului. Minerului. rea şi darea de desti­ pc terminate lucrări­ LARA Şl PROFESIONA­ sporire a recoltelor — pe încă Dacă în plantaţiile pomicole — Ciceu, sectoare cu un
menelor de punere în func­ Pentru municipiul Edilii Bradului au naţii noi unor inves­ le de suplimentare a 3,500 hectare. De asemenea, trafic intens de călă­
ţiune a obiectivelor şi asi- Deva se pune — prin­ avut şi ei probleme tiţii mai vechi. Aşa LA. eforturi însemnate şi in vo­ tori şi mărfuri. Astfel,
| gurarra unei eficiente cco- tre altele — problema de această natură. s-a procedat In Bal iz debitului la sursa Mo- lum apreciabil dc lucrări se in decursul a cinci ani,
| nomice ridicate, construcfo- măririi capacităţii dc Prin eforturile între­ pentru amenajarea a rişoara. cer a fi depuse în vederea (Continuare ■ in pagi a, 2?o)* lungimea traseelor c-
i rii au depus eforturi susţi- înlăturării pericolului de inun- Icctrificate sc va dubla.
■ nute pentru accelerarea In cadrul acestui am­
: ritmului de lucru pe şanti- plu proces dc moderni­
t ere prin organizarea ratio- zare a transporturilor
| na tu a producţiei şi a mtin- (onrursul al X-lea al ar­ Ic cu multă seriozitate. In feroviare, căile ferate
[ cii. tiştilor amatori, închinat se­ L A U R E A Ţ I A l C O N C U R S U L U I AL X-LEA AL F O R M A Ţ IIL O R sinul furmafiei domneşte în vor fi dotate, pînă fn
Rezultate deosebite au micentenarului partidului, a permanenţă o atmosferă dc anul 1975. cu circa
obţinut şantierele „Encvgo- avut darul să scoată la ivpa- respect reciproc, de încrede­ I 000 dc locomotive e-
: construcţia’', „Energomon- lă nc.bânuite resurse de sen­ A R T IS T IC E D E A M A T O R I-„ O M A G IU PARTIDULUI" re. Şi sprijinul primit din leetricc şi Diescl-elec-
taj" şi 3 izolaţii de la Ter- sibilitate şi gingăşie, de mă­ partea conducerii combinatu­ tricc.
1 mocentrala Mintia, care au iestrie şi ingeniozitate, mereu lui e întotdeauna deosebit,
realizat 30,9 la sută din altele, proaspete, reconfor­ semn că munca noastră e a- S-A ÎNCHEIAT
planul anual şi respectiv tante. Ne bucură faptul că, precialâ. Dacă există totuşi OLIMPIADA DE
51,7 Ib sută şi 63.5 la sută. in cadrul acestui concurs, ju­ Fotmaţia de dansuri a C. S. Hunedoara, un secret, acesta ar fi urmă­ CHIMIE
întreprinderea de construc­ deţul nostru a avut o com­ torul : pe un dansator tre­ A ELEVILOR
ţii forestiere Deva cu 30,3 portare de prestigiu, succe­ buie să-l duci mereu In sce­ Ediţia 1971 a Olim­
la sulă Şi Trustul de con­ sele obţinute fiind un coro­ nă în faţa publicului. Degea­ piadei dc chimic a ele­
strucţii Deva cu 34 la sută. lar al realizărilor economice ba ÎI ţii în sala de repetiţii, vilor din liceele dc
de prim rang pe care colec­ cultură generală, dc
tivele de oameni ai muncii distinsă cu Marele premiu şi titlu / de laureat dacă nu-i oferi luminile ram­ .specialitate şi din şco­
hunedoreni le-au adus semi­ pei. Artistul are nevoie sâ lile profesionale s-a
centenarului. In numerele ce trăiască satisfacţia spectaco­ încheiat marţi printr-o
Concurs urmează prezentăm cititorilor sală. publicul şi juriul, în pi­ toii jubiliare, telexurile coti­ rîndurilor de faţă. dar o perfect, care este formaţia lului întocmai cum arc ne­ festivitate care a avut
s-ou
noştri formaţiile care
loc la Liceul „Ghcor-
remarcat în cadrul Concursu­ cioare. continuau să aplaude dienelor din întreaga ţară a­ scurtă biografie colectivă se de dansuri, nu poate fi omis voie de aer pentru a (răi De ghe Lazăr" din Bucu­
impune Sînt 72 de tineri, lu­
de recitări lui al X-lea. evoluţia generoşilor mesageri nunţau că Marele premiu şi crători în marele combinat Valeriu F.rzian, de activitatea aceea, o cifră se dovedeşte reşti.
ai folclorului
căruia se leagă marele suc­
titlul dc laureat al Concursu­
meleagurilor
deosebit de revelatoare — în
Cil acest prilej, foru­
Era în data de 28 martie. noastre. F.ra răsplată sponta­ lui al X-lca — „Omagiu par­ hunedorean, elevi — fete şi ces Inlrebîndu-1 care e se­ rile organizatoare —
Din iniţiativa Comişelu­ Cortina grea a scenei Casei nă a măiestriei, a adevăratei tidului" a fost decernat for­ băieţi. Pe cine am putea evi­ cretul succeselor de pînă ultimii 5 ani formaţia noas­
Societatea dc ştiinţe fi­
lui municipal Hunedoara al dc cultură din Reşiţa sc lăsa arte. maţiei de dansuri a C.S.H. denţia dintre aceştia, cînd acum, ne-a răspuns aproape tră a dat 250 dc spectacole zice şi chimie, Minis­
U.TC.. la casa rle cultură maiestuos peste ultimul act Săptămînile au trecut. $i F.ra o recompensă binemeri- toţi reprezintă un tot uni­ laconic ; „Nu cred că există cu public". terul Invăţămîntului şi
din localitate s-a desfăşu­ al spectacolului oferit de for­ iată că, Sntr-una din zilele , tata pe care o reclamau ani tar ? Maestrul-coregraf Vale- vreun secret. Atît eu cît şi Uniunea Tineretului
rat concursul de recitări maţia de dansuri a C.S.H. In premergătoare măreţei sârbâ- mulţi de muncă epuizantă, riu Erzian, „creierul forma­ elevii mei abordăm repetiţii- M. BODEA Comunist — au atri-
,,Partidului slavă1', la care de dăruire în orele libere. ţiei", ni-1 recomandă totuşi huit celor mai buni
au participat elevi ulecişli Ani în care aceşti artişti mi­ pc Marin Dumitru, maistru dintre concurenţi 16
din licee, şcoli tehnice, pro­ nunaţi. care ar putea face Instructor la grupul şcolar premii şi 111 menţiuni.
fesionale şi şcoli generale cinste oricărei scene din ţară siderurgic, un adevărat în­ Pe. primul loc s-au
din oraş. Prin talentul in­ şi dc peste hotare, au îmbi­ drăgostit de dans, ce la rîn- , situai elevii Marcel
terpretativ, eleva Viorica nat fericit munca ui arta $i dul său pregăteşte formaţia : | Vlad dc la Liceul
Munteanu rle la şcoala R«* fructul acestei dăruiri nu pu­ de dansuri a şcolii în care ' j „Ghcorghc Şineai" din
nerală nr. 3 a ciştigal con­ tea fi altul In evoluţia lor lucrează şi care a ocupat re­ * ! Baia Mare. Iftimic Ne-
cursul cu pne/ia de admcă ascendentă, ajunsă acum In cent locul I pe judeţ In ju­ | sfîntu dc la Liceul nr. 1
factură patriotică ..Prinos maturitate artistică. înfîlnim rul său s-n format un nucleu . din Bacău, Avram Fio- ! :
partidului" de Marcel Hres- cîteva trepte pe care lo-ar de bază care. treptat, s-a îm­ . rin de la Liceul „Mi- 1
bogăţit, întinerit, regenerat o
laşu. putea invidia oricine. lată-le: dată cu trecerea anilor A- j hai Viteazul4' din Uucu-
O frumoasă impresie au In Concursul al VlII-lca — cum.5 ani an venit Marin ■ ieşti. Adriana Vasiliu !
făcut, prin patosul inter­ premiul T1I. |n Concursul al Dumitru. George Georgeseu, de la Liceul „I L. Ca- ’
pretării, şi recitatorii Got- IX-lea — premiul II. In 1970. Cornel Nicoară. II ie Mii eseu , ; ragialc" din Ploieşti. . ,
Cccilia Mcnciu
de la
fried Pistori. de la crupul )a Festivalul internaţional de şa După un an — Niculită i Liceul „Ghcorghc La­
şcolar C.S.H.. Sofia ’loadcr la Pers IR P Ungară) — pre­ Gbeorghe, Nîcolne lordnche. * văr" din Bucureşti şi !
miu! I Şi iată că. în primă­
(grupul şcolar sanitar), E- vara lui 1971. areşti maeştri Fulvia Pârău. Emanuiln Tai­ Mariana Honcca de la 1
mi! Stoian (liceul nr 2) Şi dansatori oblm Marele pre­ ca, Dumitra Predica. Marin liceul industrial dc i
Vasilica Cuşoveanu (şcoa­ Pentru a intra jn posesia Marelui premiu şi al titlului de miu şi titlul dc laureat în cca Pisnic, iar mai în urmă Ti- ; chimir din Piteşti.
la generală nr 5) laureat al celui de al X-leo con curs, trebuia să fii intr-adevăr mai semnificativă confrunta­ beriu Crăciun şi Mihai An­ La olimpiadă au par-
Concursul de recitări Io... înălţime. re de pînă acum — Con­ drei. Perechile de copii au 1 ticipat aproape 20 000 |r
„Partidului slavă’1 a fost un lată o secvenţă din „zborul" feciorilor formaţiei de dan- cursul al X-lea. fost recrutate de la şcoala de elevi. £
cald omagiu adus gloriosu­ suri o C S. Hunedoara. Foto : I. LEHOCZKY F greu sâ-l prezentăm pe generală nr R. unde s-a gă­ I_________ ________ _ ' >
lui jubileu din mai. sit multă înţelegere. * TELEX * TELEX * TELEX
fiecare dansator In cadrul Din mecanismul aeefita