Page 42 - Drumul_socialismului_1971_05

«niwmruin
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 082 « MIERCURI 12 MAI 1971

De curtnd, comuna Ro-
mos işi adunase fiii îndră­
ŞANTiERf GOSPODĂREŞTI Consfătuire de lucru gostiţi de uneltele oraşelor
şi
prin
ma­
răspindiţi
rile uzine ale ţării. Comi­
la C.T.E. Mintia tetul de organizare a „în­
meseriaşilor
din
trunirii
Romosa îşi îndeplinise cu
Lucrări edilitar— şl respectiv 51 la sută din La C.T.E. Mintia, timp de a sindicatelor din mine şi bine misiunea. Simbătă, în
planul anual. Toate aceste
curtea şcolii generale erau
gospodăreşti în realizări dovedesc hărnicia două zile s-a desfăşurat energie. prezenţi 320 de meseriaşi.
consfătuirea de lucru pri­
cetăţenilor comunei noastre,
Mai tntii s-au cunoscut, de
Cu această ocazie s-au a­
valoare de peste pasiunea cu care se mun­ vind probleme de protecţia nalizat activitatea depusă in fapt, asta era şl primul
punct din programul întru­
muncii 'şi paza contra in­
cadrul centralelor electrice
ceşte pentru înfăptuirea o-
blectlvelor stabilite tn în­ cendiilor. La această consfă­ privind protecţia muncii şl nirii. După nume se cu­
300000 lei trecerea patriotică. tuire au participat preşedin­ paza contra incendiilor, cau­ noşteau ei, dar aşa „după
ţii’ comitetelor de direcţie zele care generează unele fizionomie" — cum spunea
In comuna noastră a-au sau inginerii şefi din cadrul neajunsuri pe această linie Stănilă Zevedei, secretarul
Iniţial şt organizat, sub con­ Exemplu de buni întreprinderilor de centrale şi s-au stabilit unele măsuri comitetului comunal de
ducerea şl Îndrumarea co­ electrice din întreaga ţară, concrete de funcţionare în partid — nu se prea ştiau.
mitetului comunal de partid, gospodari conducători ai Centralei in­ deplină siguranţă a echipa­ „Unii dintre dumneavoas­
ample acţiuni de muncă pa­ dustriale de producere a e­ mentelor şi Instalaţiilor e­ tră — Ie vorbea secretarul —
triotică, care au vizat rea­ Comuna Topliţa se com­ nergiei electrice şi termice nergetice. a securităţii oame­ şi-au încropit in alte locuri
lizarea de noi obiective şi pune din opt sate. Intre a­ şi ai Ministerului Energiei nilor muncii care lucrează casc şi gospodării, însă a­
fim
cum avem ocazia sâ
cestea se află şi satul Goleş,
lucrări cu caracter edilitar- la aceste instalaţii, precum iar împreună, să ne între­
gospodăresc şl de Înfrumu­ aşezat pe un virf de deal la .Electrice, preşedinţi de sin­ şi pentru prevenirea incen­ băm reciproc, ca nişte a­
seţare a satelor. Participa­ o altitudine de 800 m şt la dicat din întreprinderile de diilor şi a pagubelor mate­ devăraţi consăteni, cc-am
rea largă a maselor, in frun­ o distantă de 3 km de cen­ profil şl Uniunea de ramură riale provocate de acestea. făcut şi ce facem fiecare
te cu deputaţii şi comitete­ trul de comună. In această pe unde s\ntemu, Şi, in­
localitate nu se putea ajun­
le de cetăţeni, la muncă pe ge decît cu carul şi pe jos. tr-adevăr, meseriaşii au
şantierele gospodăreşti ale Locuitorii satului, in frunte discutat la intilnire de la
comunei, s-a concretizat in roba practici a fa­ calificativ l-a obţinut la cei om la om, şi au avut cu
realizarea unor lucrări de cu deputaţii şi comitetul de zei Judeţene a „Olim- 3,40 mc realizaţi în 5,45 ore prisosinţă cc să-şi poves­
cetăţeni, sprijiniţi şl ajutaţi
larg interes obştesc tn va­ pladel zidarilor** a şi zidarul Octavlan Mand, tească. „Am plecai din sat
loare de 310 955 leL, depă­ în mod permanent de comi­ P fost o bună lecţie pri­ urmat de Gavrilâ — spunea Ioan Căstăian,
fiind
tetul executiv al consiliului
şind astfel cu 107 042 lei an­ vind modul cam trebuie Tătar (Deva), Mircea Hai- în vîrstă de 75 de ani —
gajamentul luat ptnă la 8 popular, s-au pornit la mun­ organizat! munca, aprovizio­ da (Brad), Gavrilâ Olaru In urmă cu 55 de primă­
un
că pentru a deschide
Mai. (I.C.S.H ), toţi notaţi, cu 9. veri. Am fost mecanic de
drum nou, pietruit, pe care A lb u m p io n ie r e s c narea pe şantierele de con­
In cadrul acestor acţiuni să poată circula şi autove­ strucţii, Spunem aoest lucru Dintre cel 21 de con­
s-au făcut lucrări de între­ hiculele cu tracţiune meca­ deoarece participanţii la fa­ curenţi ce 's-au întrecut la
ţineri şl reparaţii pe 10 km nică. Drumul, lung de 3 km. za Judeţeană a „Olimpiadei proba practică au fost ad­
de drumuri, au fost desfun­ a fost terminat şi dat tn Pionierii din municipiul niei de azi. Din iniţiativa şcoală, ca şi programul de zidarilor" şl-au afirmat, nn mişi pentru testul teore­ CHEMAREA
date şanţurile pe o lungime folosinţă acum cîteva zile. Hunedoara au fost iniţiatorii Comitetului municipal Hune­ cintece şi versuri adus de o dată, !n timpul probei prac­ tic 9. După probele pracr*
de 5 km. S-au făcut de a­ Hotărirea a fost astfel tra­ şi realizatorii unor manifes­ doara al P.C.R. şi a consiliu­ purtătorii cravatelor roşii de tice, dorinţa de a lntîlni zil­ tlce şi teoretice, cîştl-
semenea lucrări de îndigu­ dusă în fapt. Această reali­ tări cu adine suflu patriotic. lui■ municipal al organizaţiei la şcoala generală nr. 9 au nic pe şantier o aprovizio­ gâtorl ai trofeului „Mistria
iri şl taluzări de maluri, zare — rod al muncii tutu­ Concursuri, recitaluri, mon­ pionierilor, tn faţa casei de fost momente de autentică nare şl organizare a muncii de aur** au devenit Gavrilâ SATULUI
plantări de arbori pentru ror sătenilor — confirmă taje literare, spectacole in cultură din localitate s-a pre­ manifestare patriotică. ca cea de care au beneficiat Vasian (locul I), Octavian
consolidarea malurilor in renumele de buni gospodari aer liber sînt doar citeva din zentat un emoţionant specta­ Dornici de a cunoaşte locu­ io data concursului. In ziua Mand (locul II) şi Gavrilâ
valoare de 3G 000 lei. Au fost de care se bucură locuitorii ultimele manifestări care col in aer liber. Şi-au dat rile tn care mişcarea munci­ aceea, blocul P7 din cartie­ Tătar (locul III).
procurate materiale şi comunei noastre. s-au bucurat de o largă au­ concursul formaţiile artistice torească din judeţ şi-a lăsat rul GoJdu (Deva) — locul Dincolo de aceste trofee locomotivă şi acum mă
pionierii
viguros amprenta,
început construcţia fundaţiei dienţă şi participare in rin- ale pionierilor din şcolile de la şcolile generale din Te- de desfăşurare a probei care sînt, fără îndoială, me­ bucur dc grija partidului şi
In această acţiune s-au e-
municipiului şi fanfara casei
la căminul cultural din Chi- videnţlat, alături de cetăţeni, dul şcolarilor. pionierilor. Piesele corale liuc şi nr. 4 şi 8 din Hune­ practice la nivel Judeţean ritorii, cîştigul pe care în­ statului, primind pensie la
„Cintare patriei" a fost te­
tld, precum şi la şcolile din ma acţiunii desfăşurate de „Al partidului drag nume", doara au făcut excursii in — a cunoscut o animaţie trecerea pe meserii l-a dat Simeria, unde locuiesc. Ca
Tir sa şl Prihodişte. S-au în­ prin contribuţia lor deose­ pionierii detaşamentelor cla­ „Drag pămtnt românescm, in­ Valea Jiului, ascultind la Lu- deosebită. Containere cu că­ e mult mai bogat. Aflată la ceferist, am colindat ţara
bită, deputaţii Aron Ticula
ceput şi lucrările de împrej­ selor a IIl-a A, a III-a D şi a terpretate de formaţiile şco­ peni mărturiile participanţi­ rămidă, camioane cu mortar cea de-a Il-a ediţie, „Olim- in lung şi-n lat, pc dru­
muire a şcolii din Bobaia. şi Ioan Tămăşesc şi pre­ murile ei de fier. şi întot­
şedintele comitetului de ce­ lV-a C de la Şcoala generală lilor generale nr. 7 şi 9, dan­ lor la greva din august ’29.
Aş dori s& evidenţiez şl tăţeni, Aron -Rădos. nr. 9 din Hunedoara. Mani­ surile populare prezentate de O impresionantă lecţie de is­ deauna satele pe care le-am
faptul că la contribuţia vo­ festarea a constituit o evoca­ formaţia şcolii generale nr. torie le-a oferit pionierilor văzut mi-au adus aminte
de Romosul meu, care nu
luntară in muncă cu braţele DUMITRU PREDA re In clntece şi versuri a 6, suita de cintece adusă de de la şcolile generale nr. 1, a încetat nici o clipă să
şl atelajele s-a realizat 75 primarul comunei Topliţa luptei duse de poporul român soliştii vocali şi de fanfara 4 şi 7 excursia organizată la fie al meu...**. Bâtrinul Ni-
de-a lungul veacurilor şi o casei pionierilor au dat spec­ Muzeul de istorie a Partidu­ n
relevarea frumuseţilor Romă- tacolului In aer liber o ţinu­ lui Comunist Român, a miş­ colne Stăncioiu Ic-a vorbit
tă artistică meritorie. cării revoluţionare şi demo­ celor prezenţi despre felul
Cei mai buni elevi al cla­ cratice din România şi la 0 întrecere în care cum se „fura" meseria pe
selor a Jll-a A, B, C şi D de Muzeul Doftana, aşezărilor timpuri, la patron, iar tî-
nărui Nicolae Căstăian a
Chipul nou al
la şcoala generală nr. 9 au
P erfecţio n a rea calitativă mlndrla de a se numi „Pio­ hunedorene Intilnlt de elevii a ciştigat măiestria povestit din prbpria sa cx-
perienţă despre calificarea
şcolilor generale nr. 3 şt 6 in
nierii semicentenarului“.
Ei
au avut bucuria de a rosti excursiile organizate prin la locul de muncă şi prin
primul jurămtnt pionieresc judeţ, ca şi întrecerea „Cin­ şl pămînt, e asistenţă tehnică plada zidarilor" — organi­ şcolitc profesionale. Aproo-
pc 200 dc romnşeni
fiind
a activn aţii economice sub faldurile drapelului de judeţul Hunedoara", organi­ ziţia acelora care aveau să zată de Comitetul judeţean salariaţi ai U.M. Cugir, un
cinalul in cifre şi fapte in
meritorie stăteau la dispo­
purpură şi de a-şi prinde la
delegai din partea sindi­
al U.T.C. în colaborare cu
gtt cravata roşie, tn preajma
zilei etnd întregul popor cin­ zată de pionierii de la şcoa­ ae întreacă în meserie. Cel Consiliul judeţean al sindi­ catului acestei uzine, Ioan
la generală nr. 5, au oferit
stea marea sărbătoare a par­ fiilor de siderurgişti o cu­ care au trecut In dimineaţa catelor şi conducerea Trus­ Mariş — romoşQn şi el —
trie locală şl cele de gospo­ De asemenea, trebuie să e- tidului. Clipa intrării In Or­ noaştere a împlinirilor În­ aceea pe lingă blocul !P7, tului de construcţii Deva a a vorbit in termeni elogioşi
(Urmare dio pag. 1) dărie comunală etc., se Im­ xiate o mal mare stabilitate ganizaţia de pionieri a fost scrise pe aceste locuri In anii aflat în construcţie la fun­ antrenat la faza de masă despre contribuţia adusă
pune întărirea, la unele chiar a acestor cadre pentru a se consemnată tn „Cartea de o­ construcţiei socialiste. daţie, au rămas surprinşi la peste 350 de tineri munci­ dc meseriaşii salului la
crearea acestor compartimen­ putea asigura o continuitate noare" a unităţii, alături de Manifestările pioniereşti de orele prînzulul, dnd l-au tori de pe şantierele nr. 1 realizarea sarcinilor de
te. Deşi stabilirea structurilor a activităţii şi o îmbunătăţi­ cele mai prestigioase mani­ la Hunedoara nu au fost lip­ regăsit cu zidurile roşii înăl­ şi 2 Deva. de la I.C.S. Hu­ producţie afc ini portantei
In prezent, numărul sala­ organizatorice este de com­ re permanentă. Numai' prin- festări, iar purtătorii crava­ site de entuziasmul şi vigu- uzine. Apoi, I. Muntennu,
riaţilor In compartimente petenţa comitetelor de direc­ tr-o întărire a cadrului orga­ telor roşii din clasele mari rozitatea întrecerilor sportive. ţate peste primul nivel. In nedoara, Brad, Vulcan şi Lu-- primarul comunei, ca şi se­
special create pentru proble­ ţie respective, se poate apre­ nizatoric se va putea asigura au prezentat un emoţionant Pionierii de la şcoala gene­ numai şase ore, concurenţii peni. cretarul consiliului pnnular.
me de organizare ştiinţifică cia că în cazul unităţilor a­ ca planurile de studii să nu program artistic. „Mulţumim rală nr. 9, in colaborare cu care aveau de executat mi­ Participanţii Ia această fa­ Eugen Creţii, s au referit
în cadrul unităţilor economi­ mintite e necesar să existe conţină numai măsuri sepa­ din inimă partidului" a fost organizaţia U.T.C au desfă­ nimum 2 metri zidărie, ză a concursului s-au întil- pc larg la contribuţia me­
ce din Judeţ ajunge la circa cel puţin un salariat care să rate, îndeosebi cu caracter titlul montajului literar, rea­ şurat, tim p de două săptă- prin obţinerea unei produc­ nit şi în cadrul unei consfă­ seriaşilor pentru infrum u-ţ
100. Consider că problema urmărească elaborarea şl a­ tehnic, ci un complex de stu­ lizat de pionierii Liceului din mtni, un campionat intercla- tivităţi sporite, respectarea tuiri cu tinerii zidari care seţarea comunei. Annajn-
cheie a bunei desfăşurări a plicarea studiilor şi să coor­ dii care să ducă la obţine­ Ghelar,' iar membrii detaşa­ sc la minifotbal, dotat cu parametrilor de .lucru şl a au dezbătut probleme ale ca­ mrntul celor prezenţi dc a
unei acţiuni eficiente a orga­ doneze întreaga acţiune ca mentelor claselor a Vl-a C „ C u p a semicentenaruluin. prescripţiilor tehnologice de lificării şl perfecţionării pro­ contribui la construirea în
nizatorilor porneşte de la organ de specialitate. De ase­ rea unor rezultate pe măsu­ şl D, de la Şcoala generală Campionatul a fost ciştigat calitate, şl încadrarea în fesionale, extinderea muncii sat a unei şcoli generale da-
modul în care s-a stabilit ca­ menea, apreciem că în alte ra potenţialului tehnic şi de nr. 2 din Hunedoara, au pre­ de echipa clasei a Vltl-a, iar timp şi în consumul optim In acord global, asigurarea S ani vorbeşte dc la sine
drul organizatoric în care a­ întreprinderi e necesar să se competenţă profesională exis­ zentat, pentru colegii şi pă­ locurile II şi III au revenit de materii prime şl materia­ unor condiţii optime de despre căldura întUnirii
ceştia îşi desfăşoară munca. revadă regulamentele de or­ tent şi !n economia judeţului rinţii lor, montajul muzical echipelor din clasele a VI-a le — au reuşit performanţe muncă pe şantiere, mecani­ Nu numai faptul că cci
Cu toate că există, In spe­ ganizare şl funcţionare a în­ nostru. „Copilărie feric ită E v o c a re a B şi respectiv a VIl-a. deosebite. Zidarul Gavrilâ zarea unor lucrări. In dez­ prezenţi acolo erau in ma­
cial în marile unităţi com­ treprinderilor în sensul de a Ing. ION ZAHA „Clntăm conducătorul patriei Vasian. de la Şantierul batere s-au făcut propuneri joritate părinţi şi copii hm
partimente de organizare elibera pe aceşti salariaţi de directorul Cabinetului noastre", realizata cu multă Prof. Brad, a realizat în numai care merită sâ fie studiate * singur exemplu: pensiona­
ştiinţifică puternice, care de­ alte atrlbuţiuni, obligîndu-1 judeţean pentru probleme do sensibilitate de pionierii cla­ MARIUS CONSTANTINESCU 5,30 ore a cantitate de zi­ rul Mihai Binder, fr» oir.rid
pun o activitate laborioasă, să fie mereu la curent cu organizare ştiinţifică sei a IlI-a A de la aceeaşi Hunedoara dărie da 4,13 mc cu califi­ TRAIAN TRIC de 85 de ani şi fiul său
trebuie să arăt că la nivelul problemele unităţii şi de a cativul calităţii „foarte bine", secretarul Consiliului angajat la T'.M. Cugir), dar
unor întreprinderi ca „Mar­ propune în permanenţă con­ Semnalăm cu latlsfacţle apa­ listo multllatoral dozvoltate, ca­ cu nota 10 la proba practi­ tinerelului muncitoresc al şi culoarea discuţiilor pur­
mura** Simeria, I.P. Bîrcea, ducerii, pe baza analizelor e­ riţia revistei „Plaiuri hunedo­ pacitatea lor do a stâpini mij­ Ohcorghe Antoce, directorul li­ că. Aceeaşi notă şi acelaşi Comitetului judeţean al U.T.C. tate au dat întâlnirii aspec­
ceului amintit, prezintă citeva
„Vidra- Orăştie, întreprinde­ fectuate, noi măsuri de îm­ rene-, editata de cAtre Inspec­ loacele de producţie mereu mal realizări de prestigiu, obţinute tul unei revederi dc fa­
toratul şcolar judeţean şl Casa
rea de transporturi auto De­ bunătăţire a proceselor eco­ corpului didactic, apariţie cc perfecţionate, receptivitatea Ia alei : un laborator lingvistic milie
tot ceea ce este nou şl înain­
va, întreprinderile de indus­ nomice. contlnuA bogata tradiţie publi­ tat. Pentru aceasta, cadrelor complex, un laborator foto, ca- Gestul meseriaşilor din
blneto pe discipline (In curs. do
cistica a cadrelor didactice de pe didactice le revine sarcina de amenajare). Rnmos de a se lntîlni pe­
meleagurile noastre. Revista a Instrui şl educa ItnAra gene­ FArA Îndoiala, numărul revis­ riodic — viitoarea întâl­
„încearcă, aşa după cum sc a­ raţie In spiritul atitudinii co-
firma In Cuvlnt Înainte, sa va­ tei pe care încercăm să-l pre­ nire : 1975 — în satul lor
zentăm se dovedeşte
deosebit
nu mai trebuie comentat
lorifice tot ceea ce este pozitiv,
Lucrările de nou In activitatea de InvflţS- do cuprinzător. De aceea, o În­ Să te întorci — fie şi nu­
făţişare amănunţita a sa nu o
mlnt, constituie un act de o
deosebita necesitate pentru a „Plaiuri hune- posibilă. Amintim totuşi citeva mai pentru o zi — pe uli­
articole de larg Interes şl utili­
da via(a cit mai exact şl ope­ tate semnate do profesori cu ţele satului unde ai învă­
rativ sarcinilor puse In faţn experienţă: „Dificultăţile Intlfn- ţat să păşeşti, să dai bine­
şcolii dc către partid şl stat”.
îmbunătăţiri funciare Constituie !n acelaşi timp o tri­ dorene“ - o utilă plnate de elevi din cauza lexi­ ţe, reprezintă cea mai
cului şl stilului unor lecţii* —
cSrcla
buna prin intermediul
înaltă răsplată pe care şi-o
personalul didactic din judeţ prof. Gheorghe Şt. Nlcolae (Li­ doreşte bucata aceea de
ceul „Aurel Vlalcu*
Orăştie) i
poate contribui la perfecţiona­ revistă a cadre­
lor de ape şi plantări pe te­ rea procesului de InvaiAmlnt, la „Vorbirea locală şl dificultăţi­ pămînt înflorită cu case,
In
le predării limbii literare
renurile alunecate şi erodate, modernizarea conţinutului şi A şcoală* — prof. Sabin Selagea pe care o numim natală,
(Utmore <fin pag. .1} tehnicii de lucru.
ne-a relatat tovarăşul ing. • DupA un preambul al profe­ lor didactice <Vaţa de Jos); „Consideraţii aşa cum foarte bine i-am.
Pavel Bora, directorul Oficiu­ sorului Comei Stoica, Inspector privind modernizarea predării putea snune mamă sau ta­
fizicii la clasa a Xfl-a* — prof.
general al Inspectoratului şcolar tă. Dacă la petrecerea ce a
lui de gospodărire a apelor Judeţean, intitulat : „Dinamism Vasile luşan (Liceul din Sime­
de la Roşcanl, Ohaba, Fln- Deva, sînt prevăzute 44 de şi perspectiva şcolară*4, in cnrc ria) ; „Valoarea problematizării urmat întrunirii, pe buze
miir.iste faţa de muncA, de a o
toag, Orăştioara de Sus nu lucrări mai importante, afec- este trAtota dezvoltarea amptA. pregăti pentru activitatea pro­ In predarea geografiei* — prof. au revenit tot mai des a-
Bujor Vulcu (Deva) : „Evolu­
In anii noştri, a reţelei şcolilor
s-a putut încă acţiona din tînd circa 20 km de îndiguiri, generale, profesionale, liceelor ductiva. pentru viata. Iii acest ţia unul motiv literar — Zbu­ mintirilc despre .copacii
cauza stării terenului şi a 25 km de decolmatâri de al­ dc cultura generala şi specia­ sens, la noi in Judeţ, In majo­ rătorul" — prof. Radu Clobanu din dumbrava Romosului,
introdus
ritatea şcolilor, s-a
lipsei de utilaje corespunză­ bii, 4,4 km apărări de maluri, litate, crearea unor condiţii di- pregătirea tchnlco-productivA, (Hunedoara). cu scorburi şi păsări ră­
Mal sini Inserate studii asu­
toare (tractor cu lamă), in plantaţii pe 50 ha şi pe 20 dactlco-matcrlalo tot mal bune, obţinlndu-se rezultate deosebite. pra revistei „Abecedar", ce a- guşite de cîntec, acesta a
Inspector
prof. Ioan Damşa,
comuna Mărtineşti — respec­ km maluri erodate Acţiunile şcolar, prezintă citeva „Proble­ Aceleaşi rezultate Lăudabile s-nu pArea la Drad In 1932, unei Pentru operativitatea şi calitatea lucrărilor pe care le execută, fost — cum ziceam — cel
obţinut şl pc linia modcmlzAri!
tiv la C.A.P. Dîncu Mare, au demarat bine, în unele lo­ me ale orientftrll profesionale predării. In cadrul cArela reve­ vechi şl valoroase colecţii de colectivul de munca de Ia Atelierele centrale Crîşcior este mai frumos dar făcut sa­
şl Integrării sociale a tineretu­
Dineu Mic şi Mărtineşti — fl-a calităţi fiind chiar terminate lui din Judeţul Hunedoara*, dc lator se Înscrie in primul ritul folclor alcAtultA dc Blzanţlu solicitat de un mare număr de beneficiari. tului, la a cărui chemare
Materialul
liceul din Vulcan.
făcut combaterea eroziunii — cum este cazul la Ilia. S-a InfAptuirca cArora depinde ca­ „Contribuţii la modernizarea Densuşlanu, lnsemnArl, reco­ In foto : O echipă de lăcătuşi confecţionează un pod bascu­ devenim allt de duioşi.
.solului pe circa 500 hectare lucrat intens, de asemenea, la litatea şi competenţa viitorilor prcdArll*4, semnat de prof. mandări, date şcolare, Ilustraţii lant pentru I.M. Bălan. Foto : V. ONOIU
constructori al societăţii socia­
şl grafice etc.
.prin realizarea de benzi în- Brîznic, Dobra, Rapoltu Ma­ MARIN NEGOITA
ierbate. Râu este însă că din re, Baru şl în alte localităţi.
partea conducerii C.A.P. J®_ •Există însă şl localităţi c a :
ledinţi nu s-a manifestat re­ Sâlaşu de Sus, Rîu Alb, Rîu
ceptivitate la finalizarea lu­ de Mori, Deva — să amintim
crărilor, râmînînd o suprafa­ nu a-a pornit cu suficientă O rientare şc o la ră şi p ro fesio n ală Iară şl profesională, bine con­ resc să le însuşească, precum
doar cîteva exemple — unde
ţă de peste 150 hectare pe turat, cu obiective Imediate şî locul pe care meseriile res­
care nu s-au întreprins incâ hotârîre şi convingere la rea­ şi de .perspectivă. De un real pective îl ocupă In economia
acţiunile prevăzute. De ase­ lizarea lucrărilor stabilite. folos a^ar dovedi, aici, înfi­ naţională şi locală. Importan­
menea, Sn «prlvHn'ţa desecă­ Din prezentarea acestor as­ Condiţionată de dinamica al transformării aspiraţiilor şl şcolile profesionale din Ju­ îa o mal buni cunoaştere a inţarea, la nlvelui municipi­ ţa pe care © are latura infor­
rilor situaţia nu e6te de loc pecte se desprinde concluzia dezvoltării sociale, de ritmu­ şi intereselor în factori moti- deţ, în Combinatul siderurgic meseriilor. Şl nu numai la ilor şi oraşelor, a cluburilor mativă a orientării şcolare şl
îmbucurătoare. Din planul de că se Impun In continuare rile accelerate ale ştiinţei şi vaţionali activi ai orientării, Hunedoara, Exploatarea mi­ cunoaşterea acestora, dar şl a de orientare şcolară şi profe­ profesionale. Ia nivelul Jude­
1000 hectare, pînâ la începu­ măsuri eficace şi eforturi sus­ tehnicii contemporane, orien­ să reliefeze posibilităţile ele­ nieră Lupeni, I.M. Barza, U- avantajelor pe care o meserie sională, care sâ coordoneze, s! ţului, impune desfăşurarea în
tul lunii mal na «-au atacat ţinute pentru ca toate sarci­ tarea şcolară şi profesională vului, sâ-i stimuleze dorinţa zlna „Victoria" Câlan, com­ sau alta le oferă. Creşterea urmărească şi să desfăşoare bune condîţiunî a acestui
lucrările la nici o unitate. fi­ nile reieşite din programul se Impune ca un proces de de a alege profesiunea care pletate cu discuţii în cadrul numărului de candidaţi la efectiv acţiunile preconizate concurs, punîndu-se un accent
xist! însă posibilitatea ca naţional de îmbunătăţiri fun­ importanţă majoră ,în rezol­ îl atrage cel mai mult. orelor de dirigenţie şi în a­ meseriile oţelar, laminator, in programul comun stabilit. deosebit pe realizarea etapei
prevederile să (fie depăşite ciare să fie materializate varea de .perspectivă a pro­ Pornind de la acesta dezi­ fara lor, cu muncitori de înal­ miner se datoreşte, tn bună Colţurile de orientare şco­ premergătoare şi a fazei de
datorită primirii unul utilaj punct cu punct, astfel îneît blemelor complexe pe care le derate, Comitetul judeţean tă calificare, conducători de măsură, îmbogăţirii conţinu­ lară şi profesională, unde sâ masă. Vizitele efectuate fn
de mare randament. acţiunile întreprinse să se ridică economia noastră naţio­ al U.T.C., în funcţie de as­ procese tehnologice, au reu­ tului şi formelor de desfăşu­ fie expuse aspecte din in­ întreprinderi, discuţiile co
In programul adoptat^ do concretizeze realmente într-un nală. E un proces îndelungat, piraţiile elevilor şl necesită­ şit, In bună măsură, sâ eluci­ rare a activităţilor organizate struirea practică de atelier şi conducători de unităţi, mun­
Comitetul executiv al Consi­ timp cît mai scurt în sporuri ce Implică o îndrumare fer­ ţile locale de forţă de muncă, deze condiţiile pe care mese- de şcoală şi organizaţia U.T.C. producţie, au un rol \Şne> de- citori fruntaşi, absolvenţi aî
liului popular judeţean pri­ substanţiale de recoltă. mă şi consecventă în cadrul şcolilor profesionale, simpozi­
vind apărarea împotriva Inun­ activităţilor şcolare şi extra- oanele vor înlesni îmbogăţi­
daţiilor, regularizarea curuurir N. TIRCOB şcolane, ce are ca scop final rea cunoştinţelor teoretice şl
pregătirea individului în ve­
derea alegerii libere şi con­ practice legate de meseriile
specifice judeţului la an nu­
ştiente a profesiunii. Intrucit măr mai mare de elevi din
vîrsta cînd se desfăşoară a­ şcolile generale.
cest proces este cea Sn care A pregăti tînărul -pentru a­
elevul devine tot mal capabil legerea conştientă a profesiu­
sâ se autodefinească, el poa­ nii, a-î împleti armonios a«-
te fi antrenat activ în alege­ a indicat şl sprijinit organi­ riîle respective le solicită ce­ în sprijinul orientării profe­ terminat în cunoaşterea unor piraţiile profesionale cu ne-^
zarea şi desfăşurarea în şcoli­
rea profesiunii viitoare. Şcoa­ le generale a unui complex lor care le practică, modifică­ sionale. Caracterul fastidios al meserii cu specific local. A­ cesitâţile economiei naţionale,
la şi organizaţia U.T.C. au rile survenite datorit! meca- unor acţiuni, lipsa de consec­ ceasta presupune, însă, o mai înseamnă a milita pentru pu­
la îndemînâ multiple moda­ de activităţi care să conducă nizârli şi automatizării, per­ venţă in Urmărirea finalită­ strînsâ corelare a activităţii nerea adolescentului în situa­
la cunoaşterea meseriilor şi
lităţi în procesul orientării spectivele deschise de revolu­ ţii fac ca rezultatele obţinu­ organizaţiilor U.T.C. din în­ ţia de a participa intens la
profesionale, realizînd, în ca­ profesiunilor specifice judeţu­ ţia tehnico-ştiinţificâ contem­ te sâ fie, însă, sub nivelul treprinderi* şi şcoli generale.
lui, sâ ofere elevilor posibi­
drul larg al întregului s^lem lităţile unei alegeri conştien­ porană. cerinţelor întreprinse de me­ Venit în sprijinul activită­ viaţa economică şi socială. So­
de metode, atît latura forma­ Popularizarea meseriilor ce canismul vieţii economice (ca­ ţii de orientare profesional*, cietatea socialistă, cîmp larg
te, în deplină concordanţă cu pot fi însuşite în cadrul zul meseriilor de mecaniza­ concursul „Cunoaşteţi mese­ de afirmare şi dezvoltare a
tivă (dezvăluirea şi antrena­ aptitudinile şi înclinaţiile * ce şcolilor profesionale din ju­ tor miner şi agricol), duc la riile", iniţiat de C.C. al U.T.C. personalităţii, de înfăptuire a
rea aptitudinilor, interesele le posedă Nu vom stărui a­ deţ (prin editarea de către irosirea unor imense fonduri pentru elevii şcolilor generale
năzuinţe,
celor mai scumpe
profesionale) cît şî latura in­ supra influenţei pozitive pe Comitetul judeţean al U.T.C., pe care statul le cheltuieşte din clasele a VlII-a, a IX-a conferă orientării şcolare şi
formativă (iniţierea în cunoa­ care o are atelierul şcoală în colaborare cu Inspectoratul pentru pregătirea unor cadre şi a X-a, se înscrie în con­
profesionale un sens special,
şterea profesiunilor,- a cerin­ (formă de educaţie pentru şcolar, a monografici şcolilor în tprofesiuni pentru care textul preocupărilor actuale şi nici un efort nu trebuia
ţelor acestora). Prin conţinu­ muncă, inclus! în programul de profil, organizarea expo­ practicanţii nu au manifestat ale şcolii şi organizaţiilor re­ precupeţit pent*u găsirea so­
tul şi forma de organizare, de învălămînt). ci asupra ai­ ziţiei judeţene de orientare aptitudini şi interes. Această voluţionare de tineret. EI e luţionării optime.
procesul de învâţâmînt, com­ lor metode de îndrumare spre şcolară şi profesională şi a ce­ stare de lucruri impune şco­ menit să cultive, la elevi, in­
Proiectantul Kosilin Ştefan, din cadrul Uzinei de utilaj mi­ pletat cu activităţile organi­
nier Petroşani, lucrează la proiectul de execuţie o grinzilor ar­ zaţiei U.T.C., poale şi trebuie alegerea meseriei. specifice lor permanente din fiecare lii, organizaţiei U.T.C., facto­ teresul şi dragostea pentru Ing. IONEL STER
organizai iilor U.T.C.
ticulare de abataj. Foto : AUREL DULA şcoală, cuprinzînd lucrări e­ rilor răspunzători, sA colabo­ muncă. cunoaştei>ea meserii­ şei sector şcoli profesionale şi
să constituie elementul fun­ Vizitele efectuate de elevii xecutate de elevi în cadrul reze în realizata unui pro­ lor şî aptitudinilor pe care n- de specializare postlicealâ ia
damental, punctul de plecare şcolilor generale în grupurile orelor de atelier), a contribuit gram comun de orientare şco- ceştîa le solicită celor ce do- Comitetul judeţean al U.T.C.