Page 49 - Drumul_socialismului_1971_05

\ i

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ'

S
s
B Argentina. înăbuşirea unei

I
conspiraţii împotriva
actualului guvern

B Deschiderea lucrurilor !

Adunării Consiliului Mondial

$ al Păcii î

f B Cadran, Atlas 1
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN js 5

M E S A J U L
ANUL XXIII. Nr. 5084 VINERI 14 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI
■ ixmw u u i m
preşedintelui Consiliului de Stat
Bospodărlrea lemnului de mină la I.M. Hunedoara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu al Republicii Socialiste România,

a primit pe secretarul de stat NICOLAE CEAUŞESCU, adresat partici­
AFLUXUL BUNEIOR HELIU LII REDUCE pentru afacerile externe panţilor la Adunarea Consiliului Mondial

al Păcii de ia Budapesta
al R.S.F. Iugoslavia cambodgian, pentru retrage­
COLA CONSUMUIUI EXAGERAT Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, du-se dorinţa comună de a cald salut Adunării Consiliu­ rea trapelor S.U.A. din aceas­
Am plăcerea să adresez an
tă zonă a lumii, pentru solu­
lui Mondial al Păcii, care re­
de
secretar general al Partidului
Comunist Român, preşedin­ fi dezvoltate legăturile două uneşte reprezentanţi de sea­ ţionarea conflictolui din O­
prietenie dintre
cele
tele Consiliului de Stat al state, de a se lărgi şi ndîncj mă ai forţelor caic luptă rientul Apropiat pe baza re­
Gospodărirea raţională a aflat eă în acest an s-a des­ Republicii Socialiste Româ­ pe multiple planuri colabo­ pentru pace de pe toate con­ zoluţiei Consiliului de Secu­
lemnului folosit la susţinerea făşurat o adevărată „campa­ nia, împreună cu tovarăşul rarea între România şi Iu­ tinentele. ritate din noiembrie 1967,
lucrărilor miniere oferă po­ nie" de armare suplimenta­ Ion Gheorghe Maurei*, pre­ goslavia. In zilele noastre, lupta îm­ pentru stingerea tuturor f©-
sibilitatea valorificării lui — ră a lucrărilor de abataj ca şedintele Consiliului dc Mi­ S-a făcut, de asemenea, un potriva pericolului nnui nou carelor de încerdare şl c«n-
cu eficienţă sporită — In alte urmare a necazurilor avute niştri, a primit joi, 13 mai, schimb de păreri în legătură război, pentru salvgardarea flicte existente astăzi în lu­
ramuri ale economiei naţio­ în anul trecut pe linie de pe secretarul de stat pentru cu unele aspecte actuale ale păcii şi securităţii a devenit me.
nale, concomitent cu reduce­ protecţia muncii. afacerile externe al Republi­ situaţiei internaţionale. In a­ cauza scumpă a milioane şi In condiţiile actuale, forţe­
rea cheltuielilor de extracţie. — In prezent — ne spunea cii Socialiste Federative Iu­ cest context au fost aborda­ milioane de oameni, a popoa­ le păcii de pretutindeni au
Introducerea pe o scară tot directorul întreprinderii — goslavia. Mirko Tcpavaţ, care te o serie de probleme relor de pe toate meridia­ datoria de a acţiona energic
mai largă a înlocuitorilor fo­ datorită dislocărilor de roci face o vizită de prietenie în privind înfăptuirea securită­ nele globului ; tot mai puter­ pentru reducerea cursei înar­
losiţi cu bune rezultate la produse în diferite abataje ţara noastră. ţii europene, dezvoltarea co­ nic se afirmă în întreaga lu­ mărilor — povară care apasă
susţinerea galeriilor şi abata­ s-au luat măsuri de siguran­ La primire au participat me noi şi noi forţe sociale, greu pe umerii popoarelor —,
jelor a făcut posibil ca în ţă prin schimbarea mono­ Corneliu Mânescu. ministrul laborării şi a relaţiilor de cercuri largi ale opiniei pu­ pentru a se întreprinde mă­
ultimii ani, la unităţile mi­ grafiilor de armare care ne­ afacerilor externe, Nicolae bună vecinătate în Balcani blice mondiale care, indife­ suri practice, concrete, pe
niere din judeţul nostru, con­ cesită o cantitate mai mare Ecobescu, adjunct al minis­ şi în alte zone, subliniindu-se rent de convingerile lor po­ calea dezarmării generale, şi
sumul specific la lemnul de de lemn. Noile condiţii dc trului afacerilor externe, Va- hotărîrea celor două ţâri de în primul rînd a dezarmării
mină pe I 000 tone substanţă lucru din abataje au pus în sile Şandru, ambasadorul ţâ­ a-şi aduce contribuţia la îm­ litice, filozofice sau religioa­ nucleare, pentru normaliza­
minerală utilă extrasă să fie faţa noastră o serie de pro­ rii noastre în R.S.F. Iugo­ bunătăţirea climatului politic se, se ridică cu hotârîre la
diminuat cu aproape 40 la bleme dificile pentru înce­ slavia. din Europa şi din lume. lnptâ împotriva imperialis­ rea relaţiilor şi înfăptuirea
sută. put, dar rezolvabile, sperăm, Convorbirea s-a desfăşurat mului. pentru apărarea înal­ securităţii pe continentul eu­
O situaţie cu totul deosebi­ Intr-un timp cit mai scurt Au luat, de asemenea, par­ într-o atmosferă cordială, tei cauze a păcii. ropean şi în întreaga lume,
tă se semnalează In acest an posibil. te Iakşa Petrici, adjunct al prietenească! Republica Socialistă Româ­ pentru lichidarea oricăror
la unităţile aparţinînd între­ Din analizele făcute de di­ secretarului de stat pentru a­ După întrevedere, preşedin­ nia militează activ pe arena forme de asuprire colonială şi
prinderii miniere Hunedoa­ feriţi specialişti din cadrul facerile externe al R.S.F. Iu­ tele Consiliului de Stat a re­ internaţională pentru realiza­ de discriminare rasială, pen­
ra. Aici s-au consumat supli­ ministerului şi de la Centrala goslavia, Iso Njegovan, am­ ţinut Ia dejun pe secretarul rea unui climat de pace şi tru întărirea păcii şi colabo­
mentar faţă de normele pla­ minelor de fier şi nemetali­ basadorul R.S.F. Iugoslavia de stat pentru afacerile ex­ securitate, sprijină consec­ rării mondiale.
nificate peste 900 mc de fere Cluj rezultă clar că o la Bucureşti. terne al Republicii Socialiste vent lupta forţelor păcii şi Poporul român este hotă-
lemn, cantitate provenită din bună parte a acestor anoma­ In cursul convorbirii, care Federative Iugoslavia şi ce­ progresului de pretutindeni, rît sâ-şî aducă şi în viitor
depăşirea consumurilor speci­ lii survenite în ultimul timp a avut loc cu prilejul între­ lelalte persoane oficiale ro­ considerînd că nu există as­ întreaga sa contribuţie la lup­
fice cu 3,3 mc pe 1 000 tone la susţinerea lucrărilor de a­ vederii, a fost relevată cu mâne şi iugoslave. In timpul tăzi imperativ mai înalt de- ta forţelor păcii şi progresu­
minereu de fier extras şi eu bataj provin tocmai din satisfacţie evoluţia pozitivă, dejunului tovarăşii Nicolae cît de a acţiona cu energie lui, la înfăptuirea unai cli­
4,8 mc la 1 000 tone substan­ cauza coordonării activitâ- ascendentă, a relaţiilor din­ Ceauşescu şi Mirko Tcpavaţ pentru făurirea unei lumi fă­ mat de securitate şi colabo­
ţă nemetaliferâ extrasă. Lua­ tâţii de exploatare. Se fac tre cele două ţări, exprimîn- au rostit toasturi. ră războaie, dîn care să fîc rare paşnică între popoare.
tă In contextul activităţii in­ tot mai mult vizibile urmă­ abolită definitiv folosirea for­ Dorind succes deplin lucră­
tense de reducere a consu­ rile nerespectării profilurilor ţei sau ameninţarea cu forţa, rilor adunării dumneavoastră,
murilor specifice de masă de săpare, corelarea necores­ a unei lumi întemeiate pe folosesc acest prilej pentru a
lemnoasă, desfăşurată în ca­ punzătoare între exploatare asigurarea dreptului naţiuni­ adresa Consiliului Mondial al
la minele Văii Jiului drul tuturor unităţilor minie­ şi rambleerea golurilor rema­ Pentru îmbunătăţirea lor de a-şi decide ele însele Păcii urarea de a obţine noi
re, situaţia de la I.M. Hu­
nedoara nu poate fi conside­ nente semnalate încă din a ­ destinele, dc a coopera ne- progrese pe calea întăririi şi
nul trecut la E.M. Ghelar,
rată ea bună. Mai mult. pro­ precum şi. slaba gospodărire traficu ui rutier stînjenite pe baza principiilor lărgirii colaborării foitelor
Generalizarea susţinerii cesul de redresare a situaţiei a lemnului în cadrul E.M. Te- respectării independenţei — şi păcii din lumea întreagă, an­
nu se caracterizează prin ac- liuc. Toate aceste „probleme suveranităţii naţionale, egali­ trenării lor tot mai active în
In vederea Jraliunatatirli traficului rutier. In diferite zone
moderne î abataje iuni concrete ci continuă să dificile" au surprins specia­ ale (Avii sc aflâ In co n strucţie 15 poduri şi pasaje denive­ tăţii în drepturi, neamestecu­ lupta împotriva planurilor a­
gresive ale cercurilor Impe­
lui în treburile interne, a­
amină in sfera bunelor in­
ferata.
late
cale
peste trecerile dc
AslPcK se execută
tenţii. liştii întreprinderii şî ai ex­ poduri peste rlul Tcleajcn (şoseaua Ploieşti — Bucureşti), vantajului reciproc rialiste şi colonialiste, pentru
ploatărilor complet descope­
Primul an al actualului cincinal sc caracterizea­ In esenţă, majoritatea fac­ riţi. peste Ialomiţa, In ap ro p iere dc oraşul Slobozia, precum şl România se pronunţă cu înfăptuirea aspiraţiilor legiti­
ză în Valea Jiului printr-o ofensivă generală a teh­ torilor de răspundere din ca­ In zonele Stolcneşti — Caracal şi Cralova — Calafat. toată hotărîrea pentru înceta­ me de libertate, progres, inde­
Pe alte
dru m u ri naţîon
nicii moderne spre locurile de muncă din subteran. drul întreprinderii susţin că — Se susţin în prezent Vilcea, Craiova — Tr. Seve rin ale, printre care Tg. Jiu — Hm. rea războiului împotriva po­ pendenţă naţională şi pace
(în zona
dealului
Tîm na),
O elocventă expresie în acest sens o constituie ex­ actualele norme de consum locuri de muncă în mod inu­ Braşov — F ăgăraş (la in tra re a în com una Vlădeni), pre­ poarelor vietnamez, laoţian şi ale omenirii.
tinderea procedeului de susţinere modernă a abata­ nu corespund necesităţilor til — recunoştea ing. Gheor- cum şl In apropiere dc b o rn ele kilom etrice ll dc pe şose­
jelor. impuse de natura lucrărilor lele care pornesc din C apitală spre localităţile Urr.lrcnl şl NICOLAE CEAUŞESCU
Alexandria, a început co nstrucţia
un o r pasaje denivelate.
Concomitent cu generalizarea susţinerii cu stîlpi din subteran. Din discuţia Toate aceste investiţii u rm ează a fi term inate în decurs
hidraulici, grinzi articulate şi plasă dc sirmă, se avută cu ing. loan Pozinărea, (Continuate in pag. a Z*aj dc un an. preşedintele Consiliului de Stat
desfăşoară introducerea în abatajele frontale a me­ directorul întreprinderii, am al Republicii Socialiste România
canizării complexe a operaţiunilor dc tăiere şi sus­
ţinere. Un asemenea complex a fost recent introdus
la mina Paroşcni, urmind ca pînă la finele anului
la această exploatare să fie pus în funcţiune cel In pagina a H-a
de-al treilea complex, iar la mina Lupeni va intra Miile de tineri uteciştî
in producţie primul utilaj de acest gen. Alimentaţia_publică din din oraşul Lupeni s-au an­
Efectul preocupărilor pentru generalizarea sus­ gajat de a consemna în
ţinerii moderne, in paralel cu gospodărirea judi­ Pe traseele Euristice hunedorene cronica muncii voluntar-
cioasă a materialelor de susţinere, este reducerea mm ' 1 - v — i ii i u m 3 H Z patriotice fapte meritorii,
consumului de lemn dc mină. Pe primele 4 luni, judeţ se află în concurs care să Ic ateste entuzias­
producţia Centralei cărbunelui Petroşani s-a reali­ Monumente şi acte de cultură ce solicită mul şi potenţelc vîrstei,
zat cu un consum specific mai redus dr.cît preve­ Pentru a îndeplini hotărî-
derile cu 0,2 mc pe mia de tone dc cărbune extras, o mai bună prezentare şi valorificare rca de a trimite în acest
fapt ce a influenţat favorabil reducerea cheltuieli­ AM VREA SĂ HM an Hunedoarei siderurgice
lor materiale dc producţie. 200 tone de fier vechi, ei
au initiat concursul „Cea
CULEGĂTORII ROADELOR mai bună organizaţie In
în
colectarea metalului0.
La ferma legumicolă a C.A.P. Rapoltu Mare întrecere s-au antrenat 30
U.T.C.
dc organizaţii ale
Grijă sporită întreţinerii COMPETIŢIEI din oraş. care în primele
au
patru luni ale anului
fiecare zi de muncă-folosită din culturilor de alimentaţie publică cu un adică tocmai ceea ce aştep­
Avem în judeţ trei trusturi
Se
tăm noi, cumpărătorii.
număr însemnat de mai mari
punctează deosebit prepara­
sau mai mici unităţi. La ele tele şi semifabricatele noi, Tinerii, antre­
Ferma legumicolă a coope­ de cea mai bună calitate au Anul acesta — aşa cum s-a Pentru a obţine recolte crat intens la administra­ se adaugă unităţile de ali­ tip „Gospodina", noutăţile naşi în munca
rativei agricole de producţie fost asigurate. S-a lucrat şi prevăzut în planul de pro­ sporite Ia hectar, coopera­ rea azotatului la cultura mentaţie publică ale O.C.b. în materie de sandvişuri, gus­
din RnpoMu Mare se află se lucrează „aşa cum scrie la ducţie — ferma legumicolă torii din Cristur pun un porumbului pc terenurile comerţ mixt Brad şi. desigur, tări reci şi calde, salate şi
situată în lunca mănoasă a carie*'. Aceeaşi atenţie o a- va livra cantitatea dc 940 accent deosebit pe execu­ unde nu s-a putut face fer­ cele ale cooperaţiei de con­ crudităţi de sezon introduse voluntar-
Mureşului Aici, ca şi în ce­ cordâm semănatului şi plan­ Tone de legume şi zarzava­ tarea lucrărilor dc întreţi­ tilizarea mecanizat. Este sum. Din iniţiativa Ministe­ permanent în desfacere.
lelalte sectoare de activitate tatului, executării lucrărilor turi şi va realiza 1 181 000 Ici nere a culturilor. Ca do­ demn dc evidenţiat apor­ rului Comerţului Interior şi a Iată, deci, un concurs care patriotică
ale cooperaiivei, se lucrează dc întreţinere. Faptul că în- venituri la producţia globală. vadă, nc-a relatat inginerul tul cooperatorilor Susana Uniunii sindicatelor din co­ pune condiţia ca produsele în
ni multă pasiune şi dăruire. cepînd din acest an s-a re- La spanac şi ceapă verde şef ai C ' . : \ I n o c c n t i u Popa, Furca Valeri, Caşlcr merţ Şi cooperaţie, alimenta­ competiţie să concureze de pe
In legumicultura munca este strîns numărul plantelor şi prevederile de plan la li­ Tefea, pe toate cele 10 Veronica, Eroşi Elisabeta ţiei publice i s-a dat încă un lista de bucate a restauran­
mai migăloasă şi mai ginga­ s-au mărit suprafeţele culti­ vrări şi venituri au fost rea­ hectare cultivate cu sfeclă — să amintim doar citeva prilej de a-şi etala calităţile tului. Desigur, această condi­ colectat 148 000 kg fier
şă. Cooperatorii din acest vate permite aplicarea şi c- lizate. Aşa cum se desfăşoa­ furajeră s-a efectuat pri­ nume din zecile dc parti­ de bună gazdă : organizarea ţie antrenează în competiţie vechi, valoarea economii­
sector — marea majoritate xecutaren mecanizată a unui ră munca şi cum se prezintă ma praşilă manuală Dc cipanţi la lucrările de în­ concursului profesional repu­ vrînd-nevrînd. indirect, şi pc lor finanţate ridicîndu-sc
femei — au devenii, învăţînd întreg complex de lucrări, în- culturile se poate aprecia — asemenea, din suprafaţa treţinere a culturilor — ca­ blican al alimentaţiei publi­ cel care prezintă sau serveşte la 20 340 Ici. La fiecare
şi muncind, grădinari price­ cepînd de la pregătirea tere­ ne spunea mg. I. Frăţilă — destinată păioasclor au ce. produsul la masă. Ne apro­ sfirşit de săptămină, tine­
puţi şi. în lol rcca cc fac, pun nului, semănat, plantat. în­ că în acest an vom obţine re muncesc cu multă Ira- Scopul concursului c ceva piem, prin acest criteriu, de rii Zaltaria Ciutre. Ale­
mult suflet, multă dragoste. treţinut şi recoltat. Ferma mai rămas dc plivit doar gerc de inimă şi însufleţi­ un aspect nevralgic al muncii xandru Ru.su, loan Mon-
A i i fel nici nu se poale ca cultivă 20 ha cu castraveţi. producţii şi venituri net su­ 10 hectare. re pc ogoarele cooperativei mai larg şi este formulat mai în alimentaţia publică : bu­ doacă, Victor Corpadca,
munca să den roade. Aici fie­ 10 ha roşii, 13 ha ceapă, 20 ha perioare celor planificate. In ultimele zile s-a lu­ agricole. în folosul nostru, al consuma­ na servire. Se ştie eă se du­ Constantin Andreicş, loan
care zi îşi arc înscrise pc ră­ cartofi, 3 ha morcovi, 3 ha torilor. El urmăreşte diversi­ ce de la toate nivelurile o Polgar de la Exploatarea
bojul ci icv.ullnlclc muncii varză, gulii, sfeclă roşie şa. N. BADIU ficarea sortimentelor de pre­ minieră Lupeni şi de la
celor enrc se străduiesc şi Atît semănatul, cît şi plan­ parate culinare prin reactua­ luptă continuă împotriva in­ preparatic puteau fi întîl-
depun eforturi pentru a pro­ tatul s-au făcut şi se fac în lizarea şi valorificarea tradi­ diferenţei, lipsei de operati­ niţi nu numai Ia mobiti-
duce şi (limite pc pieţele o­ perioadele optime. într una ţiilor artei culinare româneşti, vitate, de amabilitate şi soli­ zarca colegilor lor la mun­
raşelor şi centrelor muncito­ dm zilele trecute, şeful fer­ prin folosirea iniţiativei crea­ citudine faţă de cel pe care cile voluntar-patriotice, ci
reşti cantităţi lot mai mari mei şi mecanicul mutau as­ toare a lucrătorilor din sec­ lucrătorul din alimentaţia pu­ şi în fruntea acţiunilor or­
dc legume si zarzavaturi. persorul pentru a uda o nouă toarele de producţie ale ali­ blică e pus să-l servească. E ganizate.
Anul acesta — ne spunea porţiune de teren înainte de mentaţiei publice Mai urmă­ o luptă încununată de oare­
jng. Ionel Frăţilă, şeful fer­ a fi plantată cu varză de reşte îmbunătăţirea calităţii care rezultate dar nu cele In fiecare duminică din
mei — am aplicat măsuri ca­ toamnă. Acest exemplu evi­ şi ridicarea nivelului de pre­ dorite de noi. Dacă trusturile această primăvară, parcu­
re să asigure o bază trai­ denţiază preocuparea pen­ zentare a produselor, ridica­ de alimentaţie publică. Di­ rile. zonele verzi deveneau
nică producţiei de legume şi tru a se asigura condiţii cît rea măiestriei profesionale a recţia comercială vor găsi po­ adevărate şantiere ale ti­
zarzavaturi şi să ne permită mai bune dc prindere şi dez­ participanţilor la concurs şî sibilitatea de a introduce cu nereţii. Peste 2 000 de c-
nu numai realizarea, ci şi voltare a plantelor. In aceas­ prin ei a tuturor lucrătorilor. această ocazie în concurs şi levî din şcolile generale,
depăşirea substanţială a pla­ tă fermă loate operaţiunile Cele trei T.A.P.L.-uri din colective de ospătari — deşi- liceu şi şcoala profesiona­
nului de producţie şi dc ve­ de muncă, toate lucrările Deva, Hunedoara şi Petroşani gur, pe plan local — măsura lă erau prezenţi cu hărni­
nituri. O mare atenţie am a- sînt pregătite minuţios şi e- au răspuns acestei iniţiative ar fi de bun augur. Faza ju­ cia şi entuziasmul lor pen­
cordal pregătirii terenului, xcentaic cu toată grija şi a- deţeană a concursului durea­ tru a da un plus de pros­
alegerii şî stabilirii — în tenţm. Intre cei care prin şi iatâ-ne antrenaţi, cu ma­ ză pînă la 30 octombrie, adi­ peţime şi frumuseţe ora­
funcţie de planta premergă­ munca lor de zi eu zi fac să joritatea sectorului alimenta­ că tot sezonul estival şi au­ şului In cele 00 000 dc
toare şi gradul de fertilitate sporească rodnicia pămîntu- ţie publică din judeţ, în con­ tumnal. şi permite iniţiative ore dăruite muncii volun-
al pămîntului — cu ce anu­ Iui se află. alături de cadrele curs in plus. cu cîştig pentru noi. tar-patriotîcc ci au ame­
me sc va îngrăşa. în cc doze de specialişti. mecanizatorii Concursuri şi expoziţii au najat peste 1 500 mp par­
şi cu ce sc va cultiva fiecare Feri Acs, Alexandru Socotan mai fost organizate în acest consumatorii. curi. 3 000 mp zone verzi,
parcelă. Arăturile au fost ur­ şi losif Duda. cooperatoarele sector atît de solicitat fie pe Aşadar, sîntem în concurs. au taluzat 2 km din malul
mate de diseuiri în agregat Maria Jurj. Măriţi Munteanu, plan local fie pe plan jude­ Să nu mire pe nimeni că am pîrîului Brăiţa, au plantat
cu grapa, s-au făcut lucrări Silvia David, Maria lancu, ţean. Ce) de acum, prin con­ spus „sîntem", cu toate că... circa 200 de pomi orna­
de nivelare şi s-au aplicat pe Pauli na Crişnn, Maria Trif, diţiile pe care le pune. prin nu sîntem salariaţi în alimen­ mentali Orele lor libere
întreaga suprafaţă îngrăşă­ Silvia Mariş şi multe altele. scopul pc care şi-l propune, taţia publică. Dat fiind scopul şi-au lăsat o viguroasă
minte chimice şl organice. In In aceste zile sc lucrează ni se pare a avea un caracter declarat a) concursului. cri­ amprentă în chipul primă-
acelaşi timp s-au luat măsuri de zoi şi cu mult spor la mai puţin platonic decît alte teriile de apreciere, noi. cei văratic al oraşului nostru.
şi s-a asigurat întreaga can­ plivit şi rcpical în răsadniţe, dâţi. Nu exclude fantezia, dar care apelăm la serviciile a­
titate de seminţe din soiurile la plantat şi prăşit. S-a apli­ recomandă riguros ca în toa­ limentaţiei publice, ne consi­ VALERIU COANDRAŞ
cele mai productive. cat deja prima piaşilă la gu- te fazele să se prezinte în derăm ajutoare permanente
Aşa eâ — sublinia interlo­ Iioarc, varza dc vară. cartofi concurs, cu precădere, produ­ ale juriului şi... aşteptăm să secretar al Comitetului
cutorul nostru — principale­ timpurii, iar cele 3 ha culti­ culegem roadele competiţiei. orăşenesc a) U.T.C. Lupeni
le condiţii : un bun pat ger­ vate cu morcovi au fost ier- se şî preparate de cerere cu­
minativ, seminţe şi răsaduri bicidate. rentă, la preţuri accesibile — . ION ClOCLEI