Page 50 - Drumul_socialismului_1971_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5084 © VINERI 14 MAI 1971

OZ1ŢIE DE: „Frumuseţea este Atelierul—sală de
I FOTOGRAFII clasă a mîinilor

HUNEDOARA u

IER»11 Şl AZI splendoarea realului M odernizarea procesului In-
striictiv-ciJiicatlv,
legarea
La Casa de cultură din şl mal st ti nsâ de practica
rcprczIntA
productiva
o
municipiul Hunedoara a preocupare «Ic c.lpeicnle In şco­
lile JudenUul. Colectivele «le ca­
fost detclrisă expoziţia de dre didactice, maiştrii Instructori
fotografii* ..Hunedoara ieri Din nou despre valorificarea folclorului coutA cele mal adecvate soluţii
i şi azi". pentru realizarea noilor dezidera­
| Imaginile noii cetăţi a mc* te cArora şcoala este chematA sA
le rAspundâ. In multo
unllAli
! talurgiei româneşti ridicate Pornind de la deviza lan­ devâratul sens al cuvîntulul Nu milităm pentru suprima­ şcolare rezultatele *e conturează
j pc aceste sArâvedhi plaiuri sată de George Câlinescu. — de aici şi titlul dat rîn- rea suitei de dansuri, ci pen­ tot mal d|9tlnct, mal valoroase.
La Liceul din Vulcan so dădea,
| nu mai au Tievoie de eo- ..Frumuseţea este splendoa­ durilor de faţă. „frumuseţea tru studierea unor modali­ dc curlnd, In folosinţă un modern
j menfarii. Ele vorfoesc grăi­ rea realului'', abordăm iarăşi este splendoarea realului" — tăţi de a realiza spectacolul laborntor lingvistic do tip com­
! tor, prin pelicula fotografi­ domeniul folclorului atît de am asistat la transformări a- coregrafic din elemente tra­ plex In care elevilor II so puneau
la dispoziţie ultimele realizări tn
: că. despre ce a fost şi ce greu încercat astăzi de spiri­ 1c creaţiei populare atît în diţionale, aflate din belşug materie, co nfcienu posibilitatea
: este Huncdoara.i Vizitatorul j, tul novator al contempora­ formă cit şi în fond. la dispoziţia instructorului. efectuării unul «ludlu toi mal c-
ficlcnt nl limbilor străine. Liceul
j care n-a cunoscut oraşul : neităţii. Avînd sumare noţiuni în Cine i-a văzut evoluînd pe mal dlspuno do un laborator dc
’i de pe Cerna în anii 1950­ Satele noastre sînt păstră­ acest domeniu, vagi cunoş­ dansatorii din Lâpugiu de chimic şl altul dc fizică foarte
; 1955 râmîne surptrins in fa­ toare ale unei tradiţii cultu­ tinţe de artă populară, pre­ Sus, Muncelu Mare sau Dâ- bine dotate, care permit efectua­
mal
rea celor mal dlveno şl
; ta fotografiilor ce dezvăluie rale cu rădăcini pînâ în pre­ supuşi specialişti au adus pa­ bîca poate a remarcat faptul complicate experienţe Pînâ In
: realităţile aşezării de ieri. istorie. Ţăranii romănî au gube creaţiilor populare, pa­ că instructorul nu a introdus începutul anului viilor şcolar vor
fl amenajate sl clasele cabinet.
\ Pe locurile unde azî se înal- făurit o civilizaţie rurală dc gube uneori irecuperabile. „găselniţe" în dans, ci doar Pe linia legării InvAţAmtnlului
• tâ maiestuos furnalele, oţe- originalitate mai vie decit „Asistăm azi în unele locuri a „organizat* dansul, în sen­ dc practica prodnctlvA rezultate­
; Iăria Martin II, grupul de a altor neamuri, dovedind o ia o Infuzie de fals sau de sul de disciplinare, pentru a le se dovedesc la fel dc lăuda­
1 laminoare Peştiş. uzina coc- putere dc creaţie populară stilizări nejustificate în dan­ putea sâ-1 aducă pe scenă. bile. Hotârlrca conducerii dc par­
tid şl dc stAt a găsit colectivul
Intr-o altă ordine de idei,
care uimeşte pe oricine a-
• sochimică, grupul şcolar jnnge s-o cunoască Literatu­ sul popular" — ne spune ne întrebăm cîte oare din «le elevi al Liceului «lin Vulcan
. siderurgic, şiragul cfc blo- ra şi arta populară, cuprin­ maestrul coregraf Vasile Che- poeziile populare publicate angrenat Intr-o laborioasă acti­
vitate
a cercurilor de Instruire
: curi în geometria ur'banis- zând aproape toate domeniile vereşan. de la Casa Judeţea­ în culegeri sînt originale, au­ practică In cnro dobtndrau deja
î licâ modernă, spitalul. lî- vieţii umane, sînt fermecă­ nă a creaţiei populare. tentice ? Chiar dacă li se in­
In interiorul unei zone bi­
• ceele, şcotilc, privitorul în- toare locmni prin infinita va­ ne delimitată folcloric apar dică sursa de provenienţă, o­
i fîlncşte — prin imaginile fo­ rietate, prin capacitatea de cu prilejul diferitelor mani­ riginalitatea unora râmîne
i fograficc — maidane, nilaş- permanentă creaţie a varia- festări culturale, concursuri discutabilă. Avem deseori o-
: tini, sălcii... ţiunilor pe aceeaşi temă. pe genuri, spectacole ocazio­ cazta de a lectura astfel de
Expoziţia — la a cărei Fără îndoială, în zilele nale etc. cîntece şl dansuri poezii populare, intitulate de
: realizare şi*au ndus o pres- noastre, în ambianţa dezvol­ „vechi", „băştinaşe* şl chiar pildă „Folclor nou în satul Modalităţi
tigioasâ contribuţie mem- tării fără precedent a pro­ dacă nu eşti localnic şi nici x sau y*, zeci de pagini fru­
• brii cincclubului din loca- gresului şi civilizaţiei, a şti­ prea expert poţi sesiza Im­ mos scrise, dar care în mod
r litate — este o autentică inţei şi tehnicii, devine din pietatea. La diferitele faze indiscutabil aparţin unui căr­ eficiente
frescă a împlinirilor Hune­ ce în ce mai dificilă păstra­ intercomunale din cadrul ce­ turar din sat pus pe fapte
; doarci, înscrise in anii plini rea intactă a elementelor o­ lui de-a! X-lea Concurs al mari.
: ai construcţiei vieţii noi. | riginale etnografico-folclorice formaţiilor artistice de ama­ Vorbind despre creaţia ar­
străvechi. Se constată din a- tori am asistat nu o dată la tistică, despre arta populară, de instruire
ceastâ cauză eforturi meri­ denaturarea autenticului i nu înseamnă că solicităm a­
torii ale organismelor şi in­ texte „actualizate* pe vechi ducerea pe scenă a dansului
stituţiilor specializate în sco­ melodii populare ; cîntece brut. Aici trebuie să intervi­ J 8 W
D nioară )>ovestesc bfl- in aceste pitoreşti ţinuturi pul conservării acestor imen­ recent „Inventate", prezenta­ nă mîna Instructorului I „Sin­ practica
espre Certeju de odi­
Dinamica evoluţiei a luat,
t rin ii localnici şi cei montane, chipul mutaţiilor Decorarea vitrinelor magazinelor se bogăţii spirituale, pentru tori, chipurile, populari, pen­ cronizarea şl perfecţionarea
mai puţin vîrstnici, veniţi economice şi sociale rapi­ eterna lor păstrare în tezau­ tru care satira (dubioasă în mişcărilor, armonizarea evo­
aici acum 20, 30 de oui. Vor­ de. Cu 20 de ani in urma, rul culturii naţionale felul ei) devine pretext pen­ luţiei întregii echipe, eviden­ - ■" - — m b
besc documentele ce atestă fn Certeju de Sus funcţiona Folcloriştii, etnografii, în- tru stîlclrea dialectelor şl, ţierea frumuseţii costumelor,
descoperirea, se pare că de doar flotaţia, şi numai cu Anul trecut am gâzdull In Ju­ se combină In Interior elemen­ tr-un euvtnt cadrele speciali­ de aci. efectul de grotesc; interpretarea fără stilizări a
către /. Ormindean, din No- o treime din capacitatea ac­ deţ un concurs po (arA ol vi- te de decor. Se pot cita ca e- zate în domeniul artei popu­ imitarea pînâ la ridicol a u­ Jocului, cîntecelor, aducerea temeinice cunoştinţe (clinice. Ast­
jay, cu 22S de ani fu urma, tuală, cu o singură moară. trlnerllor. Rezultatele — relei cu vemple de bun gust şl care lare. acţionează pe două di­ nor interpreţi consacraţi ; me­ lor pe scenă într-o formă ca­ fel cA trecerea la munca In ate­
efect pe fizionomia vitrinelor —
oferă totodată un maximum dc
lier o fost o continuare firească.
a valoroaselor zăcăminte cu Toată exploatarea minieră le-am admirat la timpul potri­ Informaţie pentru cumpărător recţii principale: păstrarea lodii împrumutate din jude­ re să respecte totodată cerin­ In momentul de faţă, elevele lu­
o mineralizaţie necunoscu­ număra, in total, circa 300 vit. Dar scopul principal unnâ- interioarele magazinelor de ar­ obiceiurilor, a tradiţiilor în ţe îndepărtate; folosirea la ţele spectacolului folcloric crează in cadrul atelierului cen­
dc
tralizat de croitorie condus
tă pfnfi alunei fn lume — de angajaţi. Azi la Cerlej rlt atunci era unul dc durai A , ticole electrice din Petroşani şl primul rlnd şl apoi valori­ întîmplare a costumelor popu­ înseamnă Justa şl reala valo­ prof. Maria Vltan. Cel mal activ
alimentara nr. 1 din
bunului
Deva.
$1 anume. Instalarea
sâcărlmbitul şi silvanit\d, lucrează peste 800 de mun­ gu9t In vitrinele şl Interioarele r.e-am citat pe acestea pentru ficarea acestora. lare — pentru obţinerea de rificare a creaţiei populare" se dovedeşte Insă atelierul dc c-
scoase la lumină din gale­ citori. In fiecare casă, cel magazinelor noastre. Se pare că slnt printre ultimele care au Despre necesitatea imperi­ „efect* cu orice p r e ţ: fabri­ — ne spune Gheorghe Armâ- locirotcbnicA In care elevii «lin
riile Săcărimbului, ori ur­ puţin un membru al fami­ câ am ajuns la stadiul clnd Ieşit «le sub mina decoratorilor oasă a conservării creaţiei carea unor „ponturi* de dans, şescu, directorul Casei jude­ clasele « IX-a şl a x-a. sub con­
dar se mal poate vorbi la a-
putem vorbi de concretizarea
mele vechilor galerii des­ liei e salariat Vechea di­ acc9tul scop. Vitrinele magazi­ colaşl mod dc nyiltc magazine populare, lucrurile sînt clare desigur, cît mal spectaculoa­ ţene o creaţiei populare. ducerea (clinicianului Ioan Drâ-
ghici, execută reparaţii la apa­
chise încă de pe vremea ro­ viziune a satului fn partea nelor de pe centrul Devei, Pe- din centrele oraşelor noastre. şî nu mai este necesar să de­ se ş.a. Valorificare mai înseamnă ratura electronică, dc uz casnic
troşanlulitl şl Hunedoarei dove­
r-:ic marchează uit Început bun,
manilor. de sus — minerească şi cea desc cA meşteşugul de a prezenta împlinirea unei promisiuni fă­ monstrăm de ce trebuie să Una din cauze rezidă, cre­ şi necontenita căutare a ceea pentru cclAţcnll oraşului. Şl re­
Azi, strdbdtfnd Ccrleiu de jos — agrară a dispărut. ochilor ceea re adăpostesc ma­ cute cu 1 luni In urmă de fAr- păşirăm neapărat ceea ce am dem, în obişnuita practică ce posedă satul sau zona res­ paraţiile lor se dovedesc do foar­
gazinele încearcă să se trans­ lori «le răspundere din forul moştenit de la strămoşi. Cum din mediul rural ca de in­ pectivă. etalarea în faţa lu­ te bună calitate. O grupa fel. a
forme fn artă. F. foarte bine. Judeţean al comerţului. Nu e struirea formaţiilor de gen mii a acestor nebânuite bo­ XI-a) execută dmplArJc artisti­
Clnd vitrina nu mal arată ca totul ce aşteptăm noi de la râmîne însă cu valorificarea
ca sub îndrumarea prof. Andrei
o sorcovă In caro se linblnA comerţ, mal cu seamă In ma­ folclorului ? folcloric ale căminului cultu­ găţii. Nimeni, nici un artist lVass, Iar cel din clasele VI—VIII
Ia în­
ral să fie desemnat
Oamenii schimbă înseamnă că exemplul bun al terie de informaţie, dar la a­ a fost nu de puţine ori gre­ tîmplare un cadru didactic. tate, nu va reuşi să creeze lucrează llmpiarlc şl lâcAtuşcr'c
plastic, Indiferent de celebri­
fAră gust culori distonante şl
Se pare că termenul acesta
mărfuri „aranjate* la grămadă
cest aspect vom mal reveni. Şi
oblşnulia. Jn curlnd se va da In
altora a prins şi pe la noi. credem că va fl cu folos, pentru şit Interpretat. Alteori, inter­ De cele mal multe ori, aces­ imaginea naivă a picturii î- cArţi. Fondurile obţinute 9int To-
foloslnţA atelierul de legătorle de
consemnăm
a avea ocazia să
ta. cu toată buna sa Intenţie,
coanelor pe sticlă: nici un
Decoraţia Interioară a unor
locurile zate ne dovedeşte de atemenea ulterior alte schimbări In bine. pretat într-un mod cît se încă distrus, ori. din obliga­ sculptor nu va reuşi să cio­ losltc pentru autodotarc şl pro­
ori distruge ceea ce nu a fost
magazine de curlnd moderni­
poate de simplist. Adică. în
curarea de matcrlate dc
lucru.
plească o poartă ţărănească
I. c.
locul unei valorificări în a-
că se glndeşto mal mult etnd
ţia de a face „ceva*, pur şl după ştiinţa nativă a sătea­ Cum s-a ajuns Ia ncc9tc rezulta­
te deosebite 7
simplu inventează Şl asta nului
„A fost o perioadă de tatonare
de Sus, cu cele 0 sate apar­ Vorbind despre comuna din motivul apartenenţei sa­ In valorificarea folclorului Ia începui, ne declar* Interlocu­
ţinătoare, aşezate pe ver- lor, cei din Certej se fntorc le f get-beget orâşean. ori a este nevoie de mai mult dis- torul nostru, prof. Clicorglu- ,\n-
sanţii uneori abrupţi, alte­ adesea la trecut, simt con­ venit cu repartizare dlntr-o cernâmînt şi logică. Exemplul Ioi-o. directorii: liceului, cînd ;>m
ori domoli ai Apusenilor, creteţea comparaţiei. De la Gospodărirea lemnului zonă folclorică diferită Cum, concludent nt-î oferă recen­ crezut cA putem forma elevilor
deprinderi dc muncA productivă
cauţi cu privirea tradiţio­ 7-8 cadre didactice ctt avea îndeobşte, artiştii amatori tele festivaluri ale duhasilor prin Intermediul şl cu sprijinul
nala aşezare a satului de întreaga comună mai de­ sînt tineri, aceştia preiau „în­ sau căluşarilor himedoroni. unităţilor economico «lin oraş,
munte, cu căsuţe mici, aco­ mult, am ajuns la 52, dintre văţătura" şi astfel vechiul cînd autenticul a constituit dec! prin patronnre. De aceea,
perite cu şindrilă ori paie. care 44 calificate — ne re­ introducerii susţîh'efii metali­ fiind confecţionate în atelie­ dans sau cîntec. tipice locu­ pentru un mare număr de am apelat la conducerea fabricii
«le stilpi hidraulici. Am inclmiat
Inutil. Peste tot noul domi­ lata profesorul Silviu Go- ce în abataje declara rele proprii din profile me­ lui. sînt date uitării. oameni care au asistat în a­ şl o convenţie care plnA Ia urlu*
nă. Mai bine de ISO de ca­ ţiu. Au fost construite 42 (Urmare An pog. 1) tovarăşul Vaier Almâşan, in­ talice care pot fi foarte uşor In obişnuitele „suite" — cestea adevărate recitaluri De n-a fost respectata de călro fa­
se noi şi-au ridicat cei 5 300 de săli de clasă fn 9 loca­ ginerul şef al întreprinderii. procurate. S-a renunţat însă forme de spectacol pur re­ ce ? Deoarece oamenii au re­ brică. F. adevărat, acolo efectuau
de locuitori ai comunei. luri noi, un liceu modern, Este propusă spre experimen­ la extinderea lui din motive gizorale — autenticul este a­ descoperit folclorul autentic ? practica şl elevii şcolii profesio­
Peisajul l-au transformat pentru care nu fost investiţi ghe Roman, şeful serviciului tare în cadrul E.M. Teliuc pe care nimeni nu le cunoaş­ mestecat cu paşi Inventat! nale, Jar not nm fl putut inrurca
lucrurile. Am renunţat sl am tre­
acum, de clnd slnt ei stă- aproape 2 milioane lei. Mii­ tehnic de la E.M. Teliuc. o nouă tehnologie dc susţine­ te, în situaţia în care rezulta­ sau preluaţi din altă parte. C. DROZD cut la folosirea posibilităţilor
pini pe munca lor, adău­ le de volume in bibliotecile Oare nu tocmai în această re cu slîlpi metalici Faţă de tele obţinute practic au fost proprii. S-a început cu diversi­
gi ndu-i case noi, drumuri comunală şi a şcolii, tripla­ direcţie specialiştii minei pu­ vechile metode propuse de din cele mal bune. ficarea cercurilor dc instruire
mal
largi, tăiate prin locuri un­ rea numărului de elevi, a­ teau să facă mai mult ? Sla­ noi şi care la timpul respec­ Cercul vicios In care se gă­ practică care răspundeau aceluia
bine opţiunilor elevilor,
de doar măgarul urca ’nain- ceştia ajunglnd azi aproa­ ba preocupare pentru contro­ tiv s-au dovedit bune. noua seşte acţiunea de reducere a dove<llndu-9c un d«d>ut ferti. in
te-vreme, imbogăţindu-l cu pe la 800 — cam tot atf- lul modului de execuţie a lu­ metodă are avantajul că per­ consumului de material lem­ 0 noua marcă de oţe! inoxidabil formarea deprlnderllot practico-
constructive, gindiril lor tehnice.
9 şcoli noi, cu complexe co­ ţia elfi angajaţi la mină — crărilor de excavare a mine­ mite crearea unei susţineri nos în cadrul I.M. Hunedoa­ S-a trecut apoi la gruparoa elevi­
merciale moderne, cu 8 că­ sfnt noi primeniri ale anf- reului, dirijarea incorectă a elastice, gradul de recupera­ ra trebuie să dea mai mult lor pe ani dc studii, clase. Re­
mine culturale, cu 320 a- lor plini străbătuţi de lo­ presiunii rocilor vin să com­ re a armăturilor fiind mult de gîndit factorilor de răs­ Strădaniile specialiştilor zultatul ? Elevii au contribui' la
pnrate de radio, 250 televi­ cuitorii Certejului. pleteze această recunoaştere. mai mare pundere din cadrul comite­ de la Combinatul siderur­ prima dată de către oţela- finalizarea literarilor fu laborato­
zoare (de la 3 in 1964) şi F.ste adevărat că unele în­ După cite am aflat însă a­ tului de direcţie. Este prea gic Hunedoara de a im­ rii hunedoreni un clement rul lingvistic, repară radiouri. <o-
Icvizo.iir, aparate electrice casni­
900 difuzoare, cu mobilier In toate, caracterul dtrz cercări timide de a soluţiona cest nou tip de susţinere nu uşor să afirmăm că lucrurile prima producţiei de me­ rar de aliere: Niobiu, ca­ ce, execută lucrări dc traforaj,
fin, elegant, cu covoare, fri­ şi holărit al minerului Îşi oarecum problema au existat va puica fi experimentat în se vor rezolva fără a între­ tal noi valenţe se dove­ re conferă metalului rezis­ cusături etc.‘\
gidere, aragazuri, toate apa­ iasă amprenta distinctă a dar ele sînt undeva în faza acest an deoarece se întîm- prinde măsuri concrete de desc rodnice şi eficiente. tentă mare ta temperaturi Toate aceste realizări oferă ccr-
naj obligatoriu al fiecărei muncii prin realizări — 8 de experimentare sau de pinâ greutăţi în procurarea soluţionare a unor probleme La oţelăria electrică s-a ridicate. tlludi că abaoJv«'nţii li'.vului
vor pleca cil temeinice cunnsiinţc
locuinţe noi, al fiecărei fa­ sate electrificate, şcoli, că­ simplă intenţie. Documenta­ stil pi lor hidraulici Ar rAmî- care în fond reprezintă cheia realizat o nouă marcă de Primele şarje din alte «le muncă productivă, avinrl po­
milii noi. mine, străzi, spaţii verzi, ţiile şi proiectele existente ne deci valabile tot vecinie redresării situaţiei. Căutările oţet aliat inoxidabil cu două mărci noi dc oţel cu sibilitatea să se încadreze rapid
Şl cu bune rezultate in sfero pro­
Mineritul 11 ştiu localnicii şosea asfaltată, in fiecare cuprind o serie de măsuri tehnologii, dar pentru care de pînâ acum nu sînt conclu­ caracteristici superioare, caracteristici superioare, ducerii bunurilor materiale. i*vi-
din bălrtni şi l-au transmis stau înscrise ore de muncă in elaborarea cărora s-au nu există avizul favorabil din dente şi de aceea se aşteaptă destinat fabricării ţevilor una pentru bare trase şi «IcntiazA, In acelaşi timp, pveo- n-
din fată-n fiu, ca pe o moş­ dăruite cu entuziasmul mer­ cheltuit multe ore de muncă, partea centralei. La F. M. ca măsurile preconizate să pentru cazane de mare ca­ alta pentru construcţii dc paren susţinută şi eonii mă a
tenire. Ultima generaţie din sului. ascendent, al emanci­ dar spre surprinderea gene­ Ghclnr s-a experimentat in fie traduse practic cu ma­ maşini, au fost expediate conducerii şcolii pentru găsirea
Certei, absolvenţi ai liceu­ pării. rală se lucrează tot ca mai anul trecut un sistem dc sus­ ximum dc eficienţă şi în cel pacitate. La elaborarea a- recent Uzinei „Industria celor mai eficiente modalii;'.ti do
edueatie
Instruire practică, de
lui de atei, termină Institu­ înainte. ţinere ricîd, conceput de un mai scurt timp posibil. cestula se foloseşte pentru sîrmci" din Cimpia Turzii. prin muncA şi pentru muncă.
tul de mine din Petroşani. I LASCU — Atenţia noastră este în­ colectiv din cadrul întreprin­
dreptată în prezent pe linia derii, elementele componente Ing. C. DUMITRU M. BUOEA
- -- - * - • . ni
1933 sub îngrijirea
P e tra se e le turistice hunedorene explicative de Ia poalele ce­ Boldea, Giurgiuca şl poeţilor Iui Francisc Gesztey „Gestl şi tot de aîci se trage şi fa­
Emil
George
prezinte
tăţii ar trebui să
Frenţi, ales hotnogiul Ardea­
milia Densusuinu, Din bogă­
profesori ai liceului
mai detailat momentele
din
lului şi ţârii ungureşti, lâeui-
istoricul cetăţii şl împreju­ din localitate. Revista „Abe­ toriu în Deva". ţia folclorică a Densujuiui
şi-a alcătuit prima
culegere
rimi. Astfel, ar putea fi in­ cedar", care îşi va continua Presa din Orăştie, cu o bo­ de folclor Bizanţlu Densusia-
In evocarea de faţă ne pro­ arhivele din Viena şi Carlo- sător pe lîngâ obiectivele de­ ţâmînt rare. alături de cele dicat locul unde au fost în- existenţa la Turda, s^a impus gată tradiţie, numără de-a nu. descoperită nu demult
punem să urmărim prezenta­ vitz în 1910, apoi în cele din clarate monumente istorice din Haţeg şi Orăştie. a jucat mormîntaţi cei 86 de iobagi prin seriozitate şi rtvnâ, în- lungul timpurilor mai multe în biblioteca lui G. I. Bibi-
rea celor mai semnificative Moscova (1910-1911) şi mai Ar fi necesară mai multă n- un i-ol important în înfăptu­ care In răscoala din 1784 au mânunchind In coloanele ei periodice, dintre care amin­ cescu de la Tr. Severin, lu­
momente de cultură din viaţa tîrziu în cele din Budapesta tenlic pentru conservarea u­ irea programului cultural al căzut prizonieri şi au fost de­ condeie de mare prestigiu din tim „Bunul econom", revistă
spirituală a judeţului nostru şi din ţară, adunînd un bogat nor monumente cum este cas­ Astrei. organizînd râspîndirea capitaţi de nobili, că în cas­ lumea literelor româneşti, pentru agricultură, industrie crare ee poartă titlul „Colec­
Fără a avea pretenţia de n material documentar. In pe­ telul feudal de la Ilia, zidit culturii în păturile largi ale telul Bethlen. numit şi „Mag- şi comerţ, organ al „Reuniunii ţie dc cîntece a preabunului
trata exhaustiv problema, ne rioada 1912-1916 a publicat de Ştefan Bnlhory, ajuns re­ populaţiei, prin înfiinţarea na Curia", a poposit în dru­ dintre care cităm i M. Be- economice din Orăştie", apă­ şi neuitatului meu părinte
propunem să amintim parte numeroase lucrări privind o­ ge al Poloniei, locul natal a! cercurilor culturale în sate­ mul său spre Austria domni­ niuc. Emil Giurgiuca, Lucian rut în 1 900. „Foaie intere­ Bizanţiu Densusianu de Mă-
din activitatea unor persona­ riginea mişcării naţionale din lui Gabrieî Bethlcn. principe le şi oraşele de pe teritoriul torul Alexandru Ioan Cuza. Blaga. Eugen Jebeleanu. Pa- santă", apărută în 1 905. „Co- ceu, scrisă încă de pe eînd
lităţi care s-au născut în di­ Transilvania, lucrări care s-au al Transilvaniei între anii dcspârţâmîntului. vel Dan. G. Boldea, V. Papi- sînzeana", revistă Ilustrată în­ se afla ca teologu la Blaşîu"
ferite localităţi ale Judeţului bucurat de o largă aprecie­ 1613-1629. Alături de măreţul Dcspârţâmintul din Deva. O lian, T. Murâşanu, Emil Isac, temeiată în 1911 sub redac­ şi este semnală de N. Densu­
sau să aruncăm o privire re­ re. Intre anii 1920-1930 a pu­ obiectiv industrial, construit prin comitetul său de condu­ Cu aceeaşi unilateralitate Aron Cotruş, Ion Th. llea, ţia dr. S. Bornemisa. Dintre sianu, cu data Blaj-1825. Pa­
trospectivă asupra unor oa­ blicat, la Sibiu cele două vo­ în anii cincinalului, la Mintia cere. a înfiinţat cercuri cul­ sînt valorificate şi monumente­ St. Baciu şl alţii. acestea ne oprim la „Cosîn- re a fi prima colecţie de fol­
meni dc cultură ce au trecut lume ale vastei sale lucrări zeana" deoarece ea a po­ clor din literatura noastră,
prin judeţul nostru, contri­ „Istoria dezvoltării religioase larizat interesul unor mari mai veche decît cea a lui N.
buind la ridicarea prestigiu­ a românilor din Ardeal în personalităţi ale culturii noas­ Pauletti. Pietrele funerare ale
lui său. Urmărind această secolul al XVII-lea". Perioa­ tre şi s-a bucurat de contri­ Densusîenilor din cimitirul
problemă pe itinerarul Zam- da respectivă se caracterizea­ Monumente şi acte de cultură ce solicită buţia unor valoroase condeie. bisericii nu sînt îngrijite în
Deva, atenţia turistului tre­ ză prin publicarea mai mul­ In perioada cît a apărut Ia suficientă măsură.
buie să fie reţinută de patru tor lucrări referitoare la re­ Orăştie, revista a adunat în Desigcr că enumerarea ce­
localităţi : Zam, Curasada, voluţia din 1848 in Transil­ paginile ei scriitori ca Liviu lor care prin operele create
IIia. Mintia. vania. lucrări care prezintă o Rebreanu, Ioan Agîrbiceanw, ocupă un loc însemnat în cul­
Micul dar vechiul tîrguşor deosebită valoare documen­ I. V. Soricu, V. Eftimiu, Al. tura Judeţului nostru nu se
Zam. care In trecut a fost tară. o mai bună prezentare şi valorificare Ciura, Z. Bîrsan, Al. Cazaban, opreşte aici. Am sugera ca­
cel mal mare centru de na­ Ca urmare a acestei rodni­ I. A. Bassarabescu, O. C. Vis- bana scriitorului Al. Brâlescu-
vigaţie cu plutele pe Mureş. ce activităţi ştiinţifice, în sarion, D. Anghel, E. Farago. Voineşti de la Gura Zlata,
ar Putea fi marcat în atenţia 1928 Silviu Dragomir a fost St. O. Iosif. M. Sadoveanu şi care nu are nici un semn de
Turiştilor prinfr-o placă în ca­ ales membru al Academiei alţii. Răsfoind colecţia revis­ unde ar putea reieşi că a fost)
T e s3 se menţioneze ra ţ,T-‘ Române. Pînă în octombrie se află un castel şi un castru turale în toată zona. de Ia le culturale din zona Bradu­ Alături de Muzeul aurului, tei desprindem ca o notă ge­ locul zămislirii unor opere a-
nmTil loaii Lm,li IU, denumii 1947. clnd a fost pensionat, a roman, monumente a căror Dobra la Simeria şi pînâ în lui. Exceptind cimitirul de la cunoscut şi peste hotare pen­ nerală preocuparea de a fa­ tît de gustate de cititori. Ar
\,ai 3oTÎ?5 n u n ă " "Ti fost n ‘ desfăşurat o largă activitate îngrijire lasă de dorit. zona Bradului şi Certejului Ţebca, o adevărată carte vie tru eşantioanele rare. atenţia miliariza publicul cititor cu fi. de asemenea, de amintit
rifcirtflr flirt părţile ZâmuTui. ra profesor şi publicist. Nu­ O de Sus, a organizat cursuri, de istorie, sînt insuficient a­ turistului trebuie reţinută şi operele scriitorilor de valoa­
Acesta porneşte în anul TnTT mărul studiilor, al volumelor Despre monumentele de conferinţe, a organizat propa­ duse în atenţia vizitatorului de aceste fapte de cultură din re, cultivarea limbii şi valo­ dezvelirea unor plăci din şco­
cu o ceată de ţărani răscu­ de documente publicate, cu­ cultură din Deva s-a scris pe ganda pentru înfiinţarea de faptele de cultură care au e- viaţa oraşului Brad, care, rificarea literaturii ardelene lile ţinutului Haţeg, unde a
laţi, aprinzînd conacele pe lese din arhive şi colecţiile larg. trecutul istoric al loca­ societăţi eultural-artistice, e­ xîstat în zona respectivă. Es­ printr-un mic efort, îşi pot de la începutul secolului al slujit Ion Pop Reteganul
Mureş pînă la Sâvîrşin. academiei, ale Astrei, ale Mu­ lităţii fiind foarte bine pre­ conomice, de meseriaşi. de te surprinzător că în Brad nu găsi expresie într-un muzeu XX-Jea. La Orăştie a tipărit (Bani. localitate situată la
zeului Ardelean trec de 40; zentat în ghidurile turistice. femei, ale tinerimii. Că pro­ există decît o singură placă şosea) S-ar putea marca lo­
O organizat la liceu, sau prin din volumele sale L. Rebrea­
Localilatea Gurasada pre­ ele sînt rezultatul unor înde­ Profilul cultural al oraşului gramul Astrei a fost îmbră­ comemorativă, cea care con­ marcarea caselor unde s-au nu care întreţinea o bună a­ cul unde se tntîlneau Aurel
zintă interes nu numai prin lungate şî riguroase cercetări s-ar întregi, fără îndoială, da­ ţişat de cetăţenii judeţului semnează împlinirea a 100 de zămislit aceste fapte. miciţie cu profesoral de edu­ Vlaicu. Octavian Goga. L.
biserica ortodoxă, construită ştiinţifice. Dintre lucrările că lîngă statuia dr. Petru Groza Hunedoara o confirmă rapoar­ ani de existenţă a liceului, O caţie fizică de la liceu, poe­ Rebreanu. Am abordat pro­
în prima jumătate a secolu­ publicate, un deosebit Interes s-ar consemna printr-o placă tele asociaţiei care consideră deşi acest oraş a fost un pu­ Aceeaşi remarcă se poate tul I. Borlea. Toate aceste blema sub acest unghi, clin
lui al XîV-lca, şi prin planta­ prezintă monografia „Avram faptul că acolo se află locul printre adunările generale ca­ ternic centru cultural. face şi asupra localităţii O- fapte de cultură trăiesc nu­ dorinţa de a scoate în evi­
ţia de bnmbuşi, ci şi prin Tnncu“, creaţie vnToroasă a unde în anul 1933 s-a consti­ re s-au bucurat de un deose­ In incinta liceului s-au plă­ răştie. centru unde au avut mai în amintirea locuitorilor denţă o parte din numeroase­
faptul că acolo s-a năs'-ut la istoriografiei româneşti, me­ tuit organizaţia democratică bit prestigiu pe cele de la mădit din mina măiastră a loc numeroase acte de cultu­ din Orăştie. fiind reprezenta­ le monumente de cultură ale
13 martie 1R85 istoricul Sil­ nită sâ stabilească adevărul ţărănească Frontul Plugari­ Haţeg din 1863 şi 1891, Deva modestului profesor sculptoi ră de o deosebită semnificaţie. te în bibliotecile unor ca­ judeţului nostru ce trec ne­
viu Dragomir. profesorul dc ştiinţific într-una din proble­ lor ; dacă s-ar consemna că din 1874, Orăştie din 1884 Radu Mînzat Moga monumen­ Enumerăm dintre momentele dre didactice din oraş. La observate de turiştii dînafara
istorie sud-esl-europeanâ dc mele cele mai zguduitoare din la Liceul pedagogic din Deva Nu ne-am propuus să tratăm tul lui Decebal (care străju­ semnificative ale localităţii toate aceste observaţii s-ar şi uneori chiar dc ce» din
la Universitatea din Cluj. trecutul patriei noastre. scriitorul Mihail Sadoveanu a pe larg activitatea Astrei în ieşte în parcul de la Deva), Orăştie existenţa lui Mînzilă. mai putea adăuga şi cele ce
Participant încă clin tinere­ Din aceste motive conside­ ţinut într-o vară cursuri pen­ Deva (ca ar putea face obiec­ sau Monumentul Unirii, sta­ primar şi jude de Orăştie. ţin dc valorificarea turistică interiorul judeţutui. Trecutul
ţe la lupta de eliberare a răm că la Gurasada s-ar pu­ tru învăţători. Pentru vizita­ tul unei lucrări), dar ea tre­ tuia lui Emînescu din Sibiu, tatăl remarcabilului umanist a altor monumente de cul­ cultural al Judeţului nostru
românilor transilvăneni de tea descinde o casă memoria- torul străin nu ar fi lipsit de buie menţionată în istoricul a lui I Vidu şi Tr. Grozâves- Nicolae Olahus (1493-1568). La tură. este bogat în fapte care, ală­
sub asuprirea străină, el şi-a lâ Silviu Dragomir. Intere­ interes sâ afle că în casa din acestui oraş. alături de apli­ cu din Lugoj, Goga şi Avram Orăştie,. în anul 1582, fiul O turi de peisajul natural şi cel
consacrat o bună parte din sul turistic pentru această lo­ dreapta intrării în parc a carea plăcii comemorative ca­ Iancu. diaconului Coresi, Şerban, şi Din localitatr-n Dcnsuş. cu­
activitatea sa studiului isto­ calitate ar spori, cele trei locuit eminentul om de stat re sâ evoce adunarea din De­ Un alt fapt din activitatea tovarăşul acestuia, Marian noscută pentru biserica exis­ industrial, pot face din Hu­
riei acestei lupte, cu scopul obiective rcprezentînd unitar dr. Petru Groza. cA. la Deva. va din zilele de 4-5 octombrie culturală a orăşelului de pe diacul, au publicat cunoscuta tentă. incontestabil monument nedoara un ţinut de mare n-
de a contribui, prin lucrările viaţa în timp a localităţii. Astra (Asociaţia transilvănea­ 1870, unde s-a hotârît înfiin­ Crişul Alb este apariţia în Palie de la Orăştie în tradu­ istoric, e originară familia tracţie turistică, după cum dc
publicate, la triumful cauzei O nă pentru literatura română ţarea Societăţii pentru crea­ 1933 a revistei „Abecedar". cerea episcopului Mihai Tor- Mârgineanu din care s-a iilife! şi eslc
unilă(ii naţionale a poporului In localităţile Ilia şl Mintia şi cultura poporului român rea unui fond de tealru ro­ Revista cu caracter literar daş şi, după cum se spune născut Elisabeta. mama celui
român. A făcut cercetări în turistul trece adeseori nepă­ 1861-1949) a avut un despâr- mân in Transilvania. Plăcile a apărut la Brad în 11 mai in prefaţă, cu cheltuiala ce a fost Ioan dc Hunedoara Prof. MINODORA DAMŞA