Page 52 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 52
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 084 • VINERI 14 MAI 1971
Deschiderea lucrărilor Adunării A R G E N T IN A
Consiliului Mondial al Păcii înăbuşirea unei conspiraţii
împotriva actualului guvern
BUDAPESTA 13 — Corcs- dial al Păcii In vederea In- vietic A. Kornelcluk, canoni-
pondcnlu] Agerpres. Alcxnn- târirii şi extinderii acţiunii cul belgian Gorr, reprezen:
rlru Pinlca, transmite : In comune şi unităţii tuturor tanţii Comisiei pentru apart BUENOS A1RES 11 — Co autorităţile îşi concentrează
capitala Ungariei s-au des forţelor angajate In lupta heid şi Comisiei speciale respondentul Agerpres, Vasile atenţia spre întărirea măsu
tins joi lucrările Adunării pentru pace, independenţă, pentru decolonizare din ca Oros, transmite. O conspira rilor de siguranţă, peroniştii
Consiliului Mondial al Pârii, împotriva imperialismului şi drul O.N.U., 'Ralph Aberna- ţie militară contra actualului şi radicalii, principalele for
la rare participă peste 700 războiului ; întărirea organi thy, liderul mişcării popu guvern argentinian a fost ţe politice din Argentina, cer
delegaţi, invitaţi si observa zaţiei Consiliului Mondial al laţiei de culoare din S.U.A , înăbuşită după cc preşedinte insistent preşedintelui Lanus
tori din J25 de ţâri, precum Păcii şi alte personalităţi marcan le Lanussc a ordonai aresta sc fixarea unei date a alege
şi reprezentanţi a 33 dc or In cadrul şedinţei inaugu te ale luptei pentru pace. rea unui grup dc ofiţeri. Sur rilor promise şi a unui pro
ganizaţii internaţionale. Miş rale s-a dat citire mesajelor Reuniunea plenară de du- se militare informează că, în gram concret în vederea rea
carea pentru pare din Româ de salut Mesajul adresat pâ-amiazâ a fost consacrată garnizoana „Campo de Ma- lizării lor. lin document di
nia este reprezentată de o participanţilor la Adunarea luptei popoarelor din Indo- yo" din apropierea capitalei, fuzat în presă de mişcarea
delegaţie condusă de prof. Consiliului Mondial al Păcii china pentru apărare,! liber au fost arestaţi zece ofiţeri şi
univ. Tudor lonescu, pre de către preşedintele Consi tăţii şi independenţei naţio că generalul Eduardo Lnban- justiţîalistă (peronistă) expri
şedintele Comitetului Naţio liului dc Stat al Republicii nale Au rostit euvîntârj de ca. considerat lider al conspi mă „neliniştea faţă de întîr-
nal pentru Apărarea Păcii Socialiste România, Nicolae legaţii din Laos, Cambodgin, raţiei. se află sub urmărire. zierea manifestată de pre
La şedinţa inaugurală a a Ceauşcscu, a fost urmărit cu Republica Vietnamului dc Iniţia), se afirmase că şi fos şedinte în fixarea datei ale
sistat Pal Losonczi, preşedin deosebit interes şi salutai cu Sud şi R D. Vietnam A luat tul preşedinte Juan Carlos FRANfA. - La chemarea organizaţiilor sindicale, muncitorii de la Uzinele Renault ou
tele Consiliului Prezidenţial îndelungi aplauze cuvintul. de ,!senicnca, Si d- Ongania ar fi fost implicat gerilor şi în stabilirea nor intrat în grevă pentru a-şi susţine revendicările de ordin economic.
al R. P. Ungare. Au luat cuvintul pe mar ncy Pcck. din partea mişcă şi că -Srcir fi emis ordinul de melor de desfăşurare a aces IN FOTO : După Uzinele Renault din Mans au intrat in grevă muncitorii de la Re
După cuvintul de deschi gine»! problemelor înscrise pe rilor americane pentru pace, arestare a lui. dar ulterior a- tora. nault Billancouri pe Insula Soguin, Miting la Billoncourt,
dere rostit de Gyulo Kallni, ordinea de zi Nguven Thi împolriva războiului din ceastâ informare a fost dez
preşedinte ni Prezidiului Con Binh. reprezentanta Guvernu Vietnam. minţită. Detectarea mişcării
siliului Naţional al Frontu lui Revoluţionar Provizoriu Ultima parte a reuniunii a conspirative a început prin
lui Populai Patriotic din Un al Republicii Vietnamului de fost consacrată raportului se arestarea a trei ofiţeri acu
garia, adunarea h adoptat or Sud. Dramnne Quattara. re cretarului general al Consi zaţi dc intenţia de a provoc»!
dinea de zi : sarcinile ime prezentantul Organizaţiei U- liului Mondial al Păcii, Ro- rebeliune în garnizoana din „Lunohod-1“ îşi continuă lui a fost Instalat un para-
diate ale Consiliului Mon- nitâţii Africane, scriilorul so mesli Chandra. Tucumnn. Tentative identice trăznet.
ar fi fost înăbuşite în unităţi cercetările pe suprafaţa lunară
militare din Salta, Jujuy,
Mendoza. Sau Luis şi Tan- panta colinei, plasîndu-se FALSIFICATORI
MOSCOVA 13 (Agerpres).
Vizita unor delegaţii economice şamente de pază în jurul — In zilele dc 11. 12 şi 11 pe culmea ei aplatizată, la A T L A S DE BANI
dil. Poliţia a instalat deta
posturilor de radio şi tele mai. automatul selenar so n înălţime de aproximativ Poliţia vest-germană a a
viziune. vietic „Lunohod-1" a conti 15 metri deasupra zonei în- restat, la Frankfurt pe
române în Italia si Chile Participanţii la complot — nuat cercetarea zonei dintre con jurătoarc. Main, 19 membri ai anei
apreciază observatorii — se cratere al cărei studiu a în De pe culme. aparatura MAŞINA DE CALCULAT bande despre care se cre
opun actualei orientări a ge ceput după încheierea celei outomalulu’ a realizat foto „PREISTORICA" de cu face parte dtntr-un
ROMA 13. — Coresponden La discuţii au participat a dezvolta relaţiile reciproce. de-a şasea nopţi lunare pe adevărat ,,sindicat interna
grafierea
stereoscopică
a
tul Agerpres. Nicolae Puicea. lacob lonaşcu, ambasadorul Au fost examinate, cu acest neralului Alcjnndro Lanussc trecute de aparat pe saleli- craterelor din apropiere şi După ce a studiat secre ţional" al lumii interlope.
spre ..Normalizare
constitu
transmite i Delegaţia româ RomAniel la Roma. şi Glieor- prilej, posibilităţile concrete 1 uI Tcrrei. „Lunohod 1" a tele indienilor cuprinse in Răufăcătorii capturaţi, in
nă. condusă de Ioan A ghe Prodcscu. şeful Agenţi de intensificare a raporturi ţională". considcrînd că in fost dirijat pe o colină a- a zonelor învecinate Toto scrierea cu ideograme pre tre care ciţiva şefi ai
dată. în timpul
deplasării
vram. ministrul industri ei economice române din Ita lor comerciale, a colaborării tenţia de a transfera peste diacentâ pantelor unui nu automatului spre platforma istorice, inginerul mexican ,, sindicatului", practicau
ei construcţiilor de maşini, lia economice şi tchnico-ştiinţifi- trei ani pu'erea unui guvern măr de trei mari cratere în Da vid K s par za Hidalgo a falsificarea bancnotelor di
s-a întî-lnit joi cu conduce ce in domenii ca industria civil rezultat din alegeri im vecinate. studiate în zilele din vîrfid colinei, a fost e- construit o maşină de cal feritelor state, jafuri şi
rea societăţii mixte româno- SANTIAGO DE CHILE 11. materialelor de construcţii, plică recunoaşterea eşecului selenare precedente. Apara fertuată an Miza chimică a culul extrem dc rapidă, pe spargeri de amploare, con
Ualiene „Vitama”, speciali — Corespondentul Agerpres. minerit, industria chimică, tul a escaladat cu succes unor mostre dc roci lunare. care a denumit-o ,.Nepa- trabanda de arme şi stu
zată In exportul de maşini-u Eugen Pop, transmite : Dele petrochimie şi altele forţelor armate în conduce hualtzinzin" (vocabula na- pefiante, furtul de automo
nelte româneşti Cu «acest gaţia economică română, Cu ocazia vizitei delegaţi rea nşa-numilei ,, Revoluţii huatl). Intr-un interviu, in bile şi asasinatele cu plată.
prilej, a fost analizată acti condusă de Mircea BAbicâ, ei economice române, la Mi nrgentiniene". adică a proce ventatorul precizează că
vitatea desfăşurată pînâ în secretar general la Ministe nisterul de Externe chilian a sului iniţiat în iunie 1966 Noua rundă de negocieri dintre Marea aparatul său se bazează pe
prezent de către această fir rul Comerţului Exterior, ca fost oferit un cocteil. De a- prin răsturnarea guvernului sistemul utilizat dc marii O CĂSĂTORIE
mă. re se află in vizită în Chile, semcnca, ambasadorul român Britanie şi „cei şase1' s-a încheiat preoţi azteci şi mayas pen NEOBIŞNUITA
Delegaţia română a vizitat a avut întrevederi cu Orlnn- a oferit un cocteil la care au constituţional al lui Arturo tru calculele lor astrono
apoi sediul de la Ivrea (To- do Cantuarlas, ministrul mi luat parte Orlando Cantua- IUia. Judecind după numele cu rezultate minime mice. Maşina, asigură el, O căsătorie neobişnuită
rino) «1 societăţii Olivetti, nelor. Pascual Barraza, mi rias, Jacques Chonchol. re ofiţerilor arestaţi sau aflaţi efectuează toate operaţiile s-a celebrat in localitatea
precum şi fabrica de automo nistrul lucrărilor publice şi prezentanţi ai conducerii di sub urmărire, pare să fie aritmetice, inclusiv extra venezueleanâ Puerto Ordaz.
geri dc rădăcină pătrată şi
bile Fiat. In discuţiile avu al transporturilor, Jacquos vorba, totuşi, de foiţe etero BRUXELLES 11 (Ager să de Geofrry Rippon) au că cubică precum şi calculele Mirele, Pedro Pablo Bonal-
înaintea
te cu reprezentanţi at con Chonchol. ministrul agricul feritelor ministere, ai unor gene, inclusiv de simpatizanţi pres). — Apreciată un dialog zut de acord, pc de o parte, cosmografice, cu o rapidi de are nu mai puţin de...
deschiderii drept
ducerii acestor mari între turii întrevederile au relie organisme economice şi co „crucial şi decisiv", noua run asupra perioadei de tranziţie tate care depăşeşte pe cea 120 de ani, iar mireasa.
în m ntrnr agricolă şi. pc de
prinderi italiene au fost tre fat dorinţa ambelor părţi de merciale. ai pcronisnuilui In timp ce a dispozitivelor moderne. Marfa Hernandez,... 105 ani.
dă de negocieri dintre Ma altă parte, asupra regimului Noii căsătoriţi, care tocu-
cute în revistă relaţiile rea Britanie şi „cei şase", dc rezervat z.n! ţârului din ţările icsc împreună de aproape
României cu firmele respec la Bruxelles, a avut, se pare, Commonweal Ihulu i. 80 de ani, au declarat re
sfîrşitul unui episod oareca In cc priveşte perioada de „TRANSPLANT DE porterilor că s-au hotărit,
tive şi ao fost discutate po re în eursn-maralon dc ade INIMA* LA STEJAR in sfirşit, srt reglementeze
Iranziţîe în domeniul agricol,
sibilităţile de dezvoltare a Efectele necative ale prezenţei trupelor rare a Angliei la Piaţa co „cei şase" şi Marea Britanic situaţia civilă a copiilor
cooperării economice şi teh mună, încheindu se cu rezul au convenit ca Londra să se O „grefă de inimău a fost lor.
nice. americane în Europa apuseană asupra balanţei tate minime. alinieze în şase etape, desfă executată de curind pe cel
Annajînd discuţiile pe fon
mai bătrin stejar din Esto
şurate pe o perioadă dc cinci
dul actualelor convulsii ale ani. In preţurile comunitare nia sovietică (copacul arc 16 MACARALE
de plăţi a S. U. A. sistemului monetar occiden* Celălalt acord, „fruct al n- virst a dc 700 de ani) Par PENTRU 78 DF. GRADE
A început concursul tal. negociatorii nu dovedit nui compromis". după cum tea interioară a acestui ve
al pădurilor
multă prudenţă şi au abor
relevă agenţia France Pres-
nerabil rege
a
Recent, la Varşovia.
o cauză
WASHINGTON 13
(Ager
internaţional pres) — Propunerea de redu dochina constituie dolarului vest-europene privind parita dat. în reuniunea dc douâ zi sc, prevede ca Piaţa comună este alit de largă incit fost încheiată cu succes o
tea monedelor lor
nu afec
majoră a slăbirii
cere la jumătate n efectivu pe pieţele externe. Acelaşi tează problema majoră a cri le, numai acele aspecte ale lărgită să trateze celelalte poate adăposti şapte oa operaţie foarte grea şi com
.Primăvara lui trupelor americane din lucru este adevărat şi în pri zei, care este, în opinia sa, aderării asupra cărora exis ţări în curs de dezvoltare, a meni .,Transplantul" a plicată : vechiul castel Eiu-
i r dispariţia completă a eialo- ta un oarecare consens şi căror economic depind^ „în- constat in instalarea unei hornir, greu de aproape
Europa este apreciată de a vinţa miliardelor necesare permiteau realizarea unor a tr-o măsură considerabilă" carcase de oţel in interio
laPraga“ genţia Associated Press drept pentru întreţinerea trupelor nului-aur şi întemeierea în corduri. Dezbaterile asupra de exportul unui produs dc rul arborelui şi. in constru 10 000 tone. a fost deplasat
„un atac de anvergură în Se americane staţionate în Eu tregului sistem monetar pe de pe locul său cu 78 de
PRAG A 13. — Cores nat contra politicii militare ropa apuseană, a adăugat elalonul-dolar. El a afirmat cifrei contribuţiei britanice bază (zahăr) într-un mod a- irea unui. zid de cărămidă. grade. Operaţia a fost c-
pondentul Agerpres, Con a Administraţiei în F.uropn McGovern. In opinia sa, de că „angajamentul solemn al la bugetul comunitar, proble semănâtor regimului acordat Restul cavităţii, a fost u m feetuată cu ajutorul a 18
din
mei produselor lactate
plut eu beton armat
in
ţărilor producătoare din zona
stantin iPrisâcaru. transmi occidentală". Argumentarea ficitul balanţei dc plăţi a S.U.A. de a schimba dolarii Noua Zeelandă şi rolului li Commonwcalthului fine, pentru a nu fi dis macarale hidraulice. Clădi
te: In capitala RS. Ceho principală a adepţilor acestei S.U.A. poate fi lichidat prin prezentaţi de băncile străine rei sterline ca monedă inter trus de t.răznele. printre rea n {ost mutată la locul
slovace a început tradiţio propuneri evidenţiază efecte încetarea războiului din A în aur este învechit". Javits naţională dc rezervă — con Următoarea reuniune dintre stabilit cu o viteză de 1
nalul festiva) şi concurs le negative ale prezenţei în sia dc sud-est şi reducerea c- a propus o rezoluţie care cere siderate problcme-rhoie în în „cei şase" şi Marea Britanic crengile din virful copacu- cm/min.
internaţional „Primăvara la Europa apuseană a 100 000 de feclivului trupelor americane preşedintelui Nixon să ia în cercarea de aderare a An va avea loc la 7 iunie la Lu _____ (
Braga". Trei sâplămini, în militari americani asupra ba din Europa occidentală. considerare convocarea unei gliei Ia organismul economic xemburg.
conferinţe economice interna
cele mai cunoscute săli de lanţei de plăţi a S.U.A. „Scurgerea de dolari provo ţionale similare celei de la vest-european — au fost a-
concerte, catedrale şi gră De altfel, dezbaterea asu cată de războiul din Indochi- Breton Woods din 1944, care
dini publice pragheze, mu pra proiectului de amenda na ■— a arătat senatorul de minate pentru o viitoare re
mocrat — este cel puţin ega
zica lui Dvorak. Smetana, ment prezentat de Mansfield lă cu totalul deficitului ba a pus bazele actualului sis uniune
Beelhoven, Mozart şi a a prilejuit exprimarea unor lanţei noastre de plăţi". Vor tem monetar occidental ; con In urma unor dezbateri BRATISLAVA. — Joi au început Ia Bratislava lu
altor compozitori celebri păreri interesante referitoa bind despre relaţia dintre ferinţa ar urma să elaboreze prelungite, „cei şase" (la ni crările Congresului Partidului Comunist din Slovacia
va aduna din nou un nu re In actualul episod al cri criza monetară şi evoluţia un nou sistem monetar occi velul miniştrilor de externe) La lucrări participă o delegaţie a C C. al P.C. din Ce
meros public meloman zei monetare occidentale. Se comerţului exterior al S.U.A., dental. şi delegaţia britanică (condu hoslovacia, condusă dc Gustav Husak, prim-secretar
In afara filarmonicilor natorul George’ McGovern. li McGovern .a exprimat păre al C.C al P.C.C.
de stat ale ţării gazdă, la nul din principalii preten rea că Washingtonul „trebuie Pe agenda de lucru a primei zile a congresului fi
Praga sînt prezente nume denţi la învestitura Partidu să ia iniţiativa unei noi li gurează Raportul cu privire la activitatea P C. din
lui democrat în alegerile pre
roase formaţii orchestrale zidenţiale dc anul viitor, a beralizări a comerţului, în loc Slovacia, dezvoltarea societăţii în perioad»! de după
din străinătate. declarat t „consideraţiunile să urmărească ridicarea unor Se va mai construi avionul cel de-al XlII-Iea Congres al P.C. din Cehoslovacia şi
Şcoala dirijorală româ monetare trebuie adăugate a noi bariere comerciale care ta sarcinile principale ale partidului în Slovacia în
nească este reprezentată la cum tuturor celorlalte moti pot determina în str.âinâtale supersonic de pasageri „SST"? perioada următoare, prezentat de Jozef Lenart, prim-
această manifestare muzi ve şi raţiuni imperative pen măsuri identice împotriva ex secretar al C.C. al P.C. din Slovacia. Al doilea punct
cală de prestigiu de diri tru care implicarea militară porturilor americane". WASHINGTON 13 (Ager- Vestea votului din Came de pe ordinea de zi este Raportai de activitate şi noi
jorul clujean. Emil Smion, a S.U.A. în Indochîna tre In cursul aceleiaşi dezba preş). — Camera Reprezen ra Reprezentanţilor n-a en le sarcini ale Comisiei de Control şi Revizie a P.C. din
sub a cărui baghelă va buie să ia sfîişit'\ El a rele teri. senatorul republican Jn- tanţilor a Parlamentului tuziasmat pe reprezentanţii Slovacia, expus de Vilem Salgovic, preşedintele co tură, proiectul dc modifica
rinta, la 27 mai, orchestra j vat c.â miliardele de dolari cob Javits a apreciat că mă S.U.A. a aprobat miercuri societăţii „Boeing", care tre misiei. re a Constituţiei, care va
Filarmonicii de stat din cheltuite în războiul din In- seara, ea 201 voturi contra buiau să construiască apa permite naţionalizarea mi
Brno, surile luate de diferite ţări 195. acordarea unui credit ratul. Ei au afirmat că, I nelor dc cupru.
de 85 milioane dolari pen „dacă Congresul va aproba Proiectul respectiv urmea
tru continuarea construirii credite pentru reînvierea PEKIN. — Ciu F.n-lai, gina Juliana, să numească ză să fie ratificat de Con
avionului supersonic de pa SST. mijlocul cel mai efica premierul Consiliului de un politician care să încea gres în şedinţă pienarâ.
sageri „SST“. Această sumă
Presa pariziană despre actualele ar permite reluarea proiec ce este de a considera ve Stat al R.P. Chineze, a pri pă consultări cu reprezen nistrul minelor, care a asis
mi
Orlando Cantuurias,
chiul contract ca anulat şi
delegaţiei
tului abandonat în luna de a stabili un contract cu mit pe membrii cubaneze, tanţi ai grupurilor parln- tent la şedinţa Senatului, a
guvernamentale
mentare, în vederea formă
martie, ca urmare a respin totul nou”. condusă de Herminio Gar- rii guvernului. declarat că acest proiect co
convulsii din lumea monetară occidentală gerii creditelor cerute de La Casa Albă. preşedin cia La/.o, adjunct al minis respunde, în ansamblu,
Camera Reprezentanţilor şi tele Nîxon şi-a manifestat, trului comerţului exterior. punctului de vedere al gu
de Senat Dar votul din Ca
PARIS 13 (Agerpres) — tat în faţa Consiliului de Mi Germaniei — acceptată de mera inferioară a Congre într-o declaraţie publicată După cum $-a mai anunţat, vernului, care şi-a propus
„Ne aflăm angrenaţi într-o niştri o expunere asupra ul membrii CEE numai c.i un sului american va trebui la numai două ore după a delegaţia cubaneză a purtat MOSCOVA. — La 12 să folosească bogăţiile ţării
criză a cărei seriozitate poa timelor evenimente privind mijloc imedi«!t de intervenţie confirmat de parlamentari probarea creditelor, satisfac tratative şi a semnat acor mai. ministrul comerţu in conformitate cu intere
te fi comparată cu cca din situaţia monetară de pe piaţa — creează dificultăţi în ce în momentul cînd aceştia se ţia în legătură cu reveni dul comercial pe perio«!da lui exterior at Republi- j sele poporttlui chilian.
anii MO", apreciază ziarul „La interoccidentalâ şi a reuniu priveşte realizarea preconiza vor pronunţa asupra ansam rea asupra hotărîrii prece 1971-1975 şi protocolul cu cji Socialiste România, |
Nation" într-un articol con nii de la Bruxelles a miniş tei uniuni economice şi mo blului proiectului de corec dente, recomandînd Senatu privire la schimbul de măr Cornel Burtică, a avut j NEW YORK — Ambasa
sacrat actualelor convulsii trilor de finanţe ai ţărilor tive bugetare şi apoi apro lui să procedeze în acelaşi furi dintre R.P. Chineză şi o întrevedere cu Ni- : dorul Gunnar .larring a fost
din lumea monetară occidenta Pieţei comune. La încheierea netare a „celor şase", precum bat de Senat. mod. Cuba pe anul în curs. kolai Patolieev, minis- j primii, joî. de secretarul ge
lă. „Stabilirea cursului fluc şedinţei Preşedinţia Consiliu şi în edificarea Pieţei comu trul comerţului exterior \ neral al O.N U„ U Thant,
tuant al unor valute, adaugă lui de Miniştri a dat publici ne în genera). MOSCOVA. — La Mosco al Uniunii Sovietice. ! I cu care a examinat posibili
ziarul, nu va împiedica aflu tăţii un comunicat în care se va a încetat din viaţă cu Au fost discutate pro- j tăţile reluării misiunii sale
xul de dolari generatori de subliniază că atitudinea Ita noscuta sculptoriţă Ekateri- bteme privind schimbul in Orientul Apropiat.
inflaţie” liei faţă de hotârîrea guver na Belaşova, preşedinte si de mărfuri româno-so- I^a Nnţisnile Unite s-a
Majoritatea ziarelor parizi nului de la Bonn de a insti Uniunii artiştilor plastici vietic pe anul 1071 şi în anunţat, de asemenea, că
ene atrag atenţia asupra ca tui un curs fluctuant al măr din U.R.S.S. Necrologul es perspectivă. luni secretarul de stat al
racterului temporar al măsu cii vest-germane este identi te semnat de Leonid Brej- S.U.A., Willîam Rogers, va
rilor adoptate în vederea sto că cu cea a Franţei şi a Bel nev. Alexei Kosîghin. Niko- conferi cu U Thant şi Jar-
pării crizei. Astfel. ziarol giei. lai Podgornîi şi alţi condu
„Paris Jour" este de părere cători sovietici, de reprezen SANTIAGO DE CHILE. ring în legătură cu turneul
ră actualul sistem valutar in- CEA MAI LUNGA tanţi marcanţi ai vieţii cul — Senatul chilian a apro pe care l-a întreprins în
loroceirienta). în cazul menţi REUNIUNE SAPTAMINALA turale din U.R.S.S. bat miercuri noaptea, la cea unele capitale arabe şl la
nerii sale. „nu va face decît A CABINETULUI FRANCEZ de-a cincea şi ultima lec- Tel Aviv.
să meargă din criză în HAGA. -- Cei 150 <1 c
criză şi să culmineze cu PARIS 13 (Agerpres). — membri ai Camerei Deputa
o catastrofă". La rîndul său, Preşedintele Georges Pompl- ţilor a Statelor generale
„Combat" prezice noî specu dou a prezidat miercuri la (parlamentul) din Olanda, GENEVA. — Delegaţiile Bulgariei. Cehoslovaciei,
laţii valutare şi consideră că Palatul Elysee cea mai lungă desemnaţi eu ocazia alege Cubei, Mongolici, Poloniei, Romănieî. Ungariei şi
problemele financiare n!c lu reuniune săptămînalâ a ca rilor de la 28 aprilie, au U.R.S.S., prezente la Iutrările celei de-a 24-a sesiuni a
mii occidentale nu pot fi so- binetului francez, de la prelu fost convocaţi miercuri în Organizalici Mondiale a Sunălâţii. au adresat celorlal
lulionţUe fără modificarea area funcţiei sale de şef al vederea alegerii unei perso te ţări participările un apel de a vota în favoarea pri-
sistemului, care conferă dola statului — relatează Agenţia nalităţi politice care să al ineă Ia această sesiune, ? Republicii Democrate
rului situaţia dominantă. A- France Presse Reuniunea a cătuiască noul guvern. După Germane ca membru cu drepturi depline în O.M.S
ceşt sistem este caracterizat fost consacrată ex.iminârîi fl ore de dezbateri, nu a pu .Nu există nici o îndoială, se arulă în apel. că, fiind
de acelaşi ziar drept o „ab consecinţelor actualei crize tut fi realizată o majorita membră n O.M.S., R.DG ar pu»ey să aducă o contri
surditate evidentă". monetare occidentale. te a partidelor reprezen buţie substanţială în soluţionare.! sarcinilor de mare
Atfft preşedintele Pompi-
UN COMUNICAT PRIVIND dou, cît Şi ministrul economi tate în parlament, care să importanţă care revin organizaţiei De aceea, o ase
menea hotărîre nr corespunde nu numai
întereselor
ATITUDINEA ITALIEI ei şi finanţelor, Valery C.is recomande unnl politician R.D.G., rî şi intereselor luturor ţărilor membre alt'
f a ţ a de i i o t Ar ir e a cârd d’Estaing, nu criticat să exploreze şansele aleâtoî-
cauza
O.M.S. Eli ar constitui o contribuţie reală I»!
GUVERNULUI DE LA hotârîrea guvernului vest- riî anui guvern de coaliţie. destinderii în Europa şi la stabilirea de relaţii fructu
BONN fyerman de a institui un curs oase între ţările cu sisteme social politice diferite".
fluctuant al mărcii pe pie In aceste condiţii, se aş
ROMA 11 (Agerpres). —
Ministrul trezoreriei al Itali ţele de schimb. Ei au apreciat PANAMA. - In loto : Intrarea spre zona Canalului Ponamc teaptă ca şeful statului, re-
ei, Ferrai i-Aggradi, a prezen- că măsura adoptată de R.F. a
.Redacţia si âdminislratio ziarului i 14ova. «Ir. Rr. Petru firo?» nr rraiAfno.»» n»> i ?*» it i icos •..<---.-t- j ----