Page 53 - Drumul_socialismului_1971_05

w 9 , Convorbiri între delegaţia
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

Partidului Comunist Român

şi delegaţia Partidului

Comunist Finlandez

Vineri, )a sediul C. C. al hai Gere, membru supleant
PC.H, au avut loc convor­ al Comitetului Executiv, se­
biri Intre delegaţia Partidu­ cretar al C.C. al P.C.R, Ghi-
lui Comunist Român, condu­ zela Vass, şef de secţie la
să de tovarăşul Nicolae C.C. al P.C.R., Petre Constan­
Ceauşescu. secretar general al tin, secretar a) Comitetului
Partidului Comunist Român, municipal Bucureşti al P.C.R.
şi delegaţia Partidului Comu­ — din partea Partidului
nist Finlanda, condusă de Comunist Finlandez i tovară­
tovarăşul Arvo Aalto, secre­ şii Ossi Nurmînen, secretar
tar general al Partidului Co­ al Comitetului Central al
munist Finlandez. PC. Finlandez, şi Kertu Vai-
La convorbiri au participat: nio. secretar al Comitetului
— din partea Partidului districtual Helsinki al P. C.
Comunist Român tovarăşii Finlandez.
Cu acest prilej s-a efectuat
Paul Niculeseu Mizil, mem­ o informare reciprocă asupra
bru al Comitetului Executiv, activităţii celor două partide
ANUl XXIII. Nr. 5085 SIMBATA 15 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI al Prezidiului Permanent, se­ şi s a exprimat hotărîrea co­
cretar al C C. al P C.R., Mi- mună de a dezvolta relaţiile
dintre Pailidul Comunist Ro­
mân şî Partidul Comunist
Furnalele de la Hunedoara şi Călan trebuie Finlandez, dintre Republica
Socialistă România şi Finlan­
da. De asemenea, s-a făcut
un schimb de păreri asupra
securităţii europene şi a altor
să realizeze constant aspecte ale situaţiei interna­
ţionale actuale, ale mişcării
comuniste $i mun-itoreşli.
Convorbirile s au desfăşurat
într o atmosferă caldă, tovă­
răşească.
INDICI MAI ÎNALJI DE UTILIZARE, A TELEX 4- TELEX * TELE:x

X •
bl DEZBATEREA H
J
CONSUMURI MAI REDUSE DE COCS h PROIECTULUI « P
ir
■» PLANULUI DE
v
As ŞCOLARIZARE *
u PENTRU ANUL
Actualul cincinal ridică în Hunedoara, unde mai slnt în­ u 197! 1972 H
rt
fata siderurgiei sarcini deo­ Ing. ELEODOR POPESCU că rezerve. In acest sens, or JT
Colegiul Ministerului
sebit de mobilizatoare în ce directorul Direcţiei de îndrumare >i urmărirea producţiei din merita chiar o analiză de * învăţământului a dezbă­ y
priveşte producţia de fontă. Ministerul Industriei Metalurgice fond cu specialiştii din acest C tui, sub conducerea 4
Aceasta impune eforturi spo­ sector, precum şi o eventuală ■>
rite din partea statului pen­ reutilare a fabricii de aglo­ UI ministrului Mircca Ma
h
liţa, proieclul planului
tru investiţii, aprovizionarea merare nr. 1. « de şcolarizare în învă- r
cu materii prime, cercetarea tare, Snccpînd de la treptele circa 6 luni fată de grafic. Pentru anul 1971 a fost în­ ţămîntul dc cultură ge­ y.
ştiinţifică, precum şi îmbu­ cele mai de jos şi pînâ la con­ O problemă care necesită tocmit un plan de măsuri nerală, liceal, profesio­
nătăţirea continuă a tehnolo­ ducătorii proceselor tehnolo­ o nlentie mult mai marc de- care cuprinde 51 de probleme X nal şi tehnic şi (n învă-
giilor. Aceste eforturi este gice. Aceasta şi datorilâ fap­ cît i se acordă în prezent, este defalcate in 4 capitole a că­ H
necesar să se îmbine cu o tului că dotarea tehnică a a­ problema calităţii calcarului ror rezolvare va asigura o J tămîntul superior pen- rr.
r
Iru anul 1971-1972 — p
intensă preocupare a furna- gregatelor, mecanizarea şi au­ încărcat In furnale, în spe­ sporire a indicilor de utiliza­ »&■ p în consens cu prevede y.
liştilor şi specialiştilor pentru tomatizarea unor procese pre­ cial la Uzina „Victoria" Câ- re şi va pune în valoare în­
punerea în valoare a tuturor cum şi asigurarea cu apara­ lan şi ce! utilizat la fabrici­ că o parte din resursele exis­ y. rile programului gene­ 4t
rezervelor Interne în scopul tură de măsură şi control ne­ le de aglomerare de la Hu­ tente la aceste agregate. O UI ral dc pregătire a ca­
creşterii Indicilor de utiliza­ cesită o supraveghere conti­ nedoara. Se cunoaşte foarte analiză amănunţită a proble­ Dotata cu aparatura moderna de mâsurâ >i control, staţia telegrizumetricâ de la mina Lu- j u drelor pentru perioada ir.
re şi reducerii consumului nuă şi o întreţinere riguroa­ bine influenţa negativă a melor scoate la iveală că li­ peni asigura verificarea centralizata a conţinutului de metan in diferite locuri de munca din h 1971-1989 — precum şi ir.
X
_ măsurile de îmbunătă­
de cocs. să, care Ia unele furnale de conţinutului de bioxid de si­ nele din propunerile făcute subteran. 4
In acest domeniu, atît la la Hunedoara mai trebuie liciu în calcar, privind con­ de către îurnaliştî — prin in­ X ţire a reţelei şcolare şî
furnalele de la Hunedoara cit îmbunătăţită. sumul dc cocs, scoaterea de termediul ziarului „Drumul u dc întărire a instituţi­ **
J
ilor dc învăţămînt su­ R
şi la cele de la Călan există Ministerul Industriei Meta­ fontă din încărcătură şi indi­ socialismului'’ — sînt bine
substanţiale posibilităţi. Indi­ lurgice, împreună cu specia­ cii de utilizare. Folosirea u­ conturate în acest plan, cu H perior din centrele uni P
X
cii medii de utilizare — cu liştii din uzine, a elaborat an nui calcar de aglomeratoare termene şi responsabili. jar Laureaţi ai întrecerii republicane a bri­ » vcrsitarc tinere
toate progresele realizate — de an planuri speciale de cu 4 la sută bioxid de siliciu despre rclelallc propuneri se La noua minfi Bfirbâteni Colegiul şi-a însuşit «
pot fi mult sporiţi. Astfel, măsuri, privind reducerea impune sporirea cantităţii de poate afirma că sini bine­ din Valea Jiului au fost y propunerile referitoare H
dacă analizăm mai în amă­ consumului specific de cocs calcar de două ori. Această venite şi cu sprijinul condu­ găzilor artistice de agitajie introduse în ultima vreme U) la creşterea cifrei de
nunt, indicele realizat la fur­ şi. respectiv, creşterea indi­ situaţie obligă la o preocu­ cerii ministerului, centra­ u şcolarizare la loafe ni­ K
u
X
nalul nr. 5 de la Hunedoara, cilor de utilizare la furnale pare mai mare în privinţa lei şi al conducerii uzinelor noi utilaje menite să asi­ velurile dc învătămînt.
de 1,259 tone pe mc de vo­ şi aglomeratoare. Din măsu­ dcscoperloi şi a eliminării ste­ vor fi în totalitate rezolvate. Premiul întîi si titlul de gure creşterea gradului de « perfecţionarea reţelei
lum util. este mult sub posi­ rile prevăzute a se finaliza rilului din calcar atît la Crâ- In momentul de faţă orga­ * mecanizare şi îmbunătăţi­ x şcolare, crearea a încă
bilităţile acestuia. Dovadă ră în anul 1970 nu au fost rea­ ciuncşti cit şi la Baniţa, nizarea pregătirii reparaţiei rea condiţiilor dc lucru in u J 30 lirec dc specialitate. 2
la CS. Reşiţa acelaşi lip dc lizate în totalitate la Hune­ mai ales că pentru elimina­ capitale a furnalului nr. 7. laureat-decernate brigăzii subteran In abataje s-au Ui X
H
furnal realizează 1,368 tone doara : funcţionarea continuă rea bioxidului de siliciu se împreună cu graficele de a- montat încă 5 transportoa­ INAUGURAREA
pc mc de volum util. Acest a statici de concasarc-sortare consumă suplimentar cocs provizionarc cu materialele re cu radete care asigură ★ HOTELULUI »
lucru trebuie să stea mereu a minereurilor, funcţionarea din import necesare permit oprirea aces­ Casei de cultură y. .INTERCONTINENTAL- H
w
în atenţia colectivului de fur­ experimentală cu păcură la Dc asemenea, o altă rezer­ tui agregat la data stabilită. u BUCUREŞTI" r
j
nal işti de la această secţie, F 5. insuflaren oxigenului la vă la furnale este aceea a In ce. priveşte graficele lu­ u n *
maî ales că tot la arest fur­ acest furnâlV trecerea furna­ creşterii procentului de aglo­ crărilor care se execută, con­ a sindicatelor din Petroşani Vineri ?a amiază a
nal se produc cele mai mul­ lului nr. *6 pe lucru cu pre­ merat în încărcătură şi redu­ ducerile C.I.H. şî IC.S.n. vor Utilaje noi • avut loc în Capitală *
te deranjamente tehnologice. siune ridicată la gura de în­ cerea consumului de minereu analiza aceasta şi vor stabili y festivitatea inaugurării H
Un fapt pozitiv, la agregatul cărcare, funcţionarea eaupe- bulgări. Aspectul economic al măsurile necesare. Tn privinţa La întrecerea republicană doios, cel mai reuşit. oficiale a hotelului „In m
p
Gheorghe pentru mina
respectiv, este reluarea meto­ relor cu bigaz şi efectuarea acestei probleme este dublu rrcşlciii bnzîcîlăţii aglomera­ a brigăzilor artistice de agi­ ...Acum 15 ani poposea la u Icrcontinental - Bucu­ m
dei de conducere a furnalu­ de reparaţii mijlocii la came­ şi pentru aceasta merită o tului produs la fabricile de taţie, dedicată măreţului eve­ Aninoasa tînârul h reşti", realizare dc X
lui pe baza repartiţiei curen­ rele de ardere. De asemenea, atenţie deosebită. Astfel, prin aglomerare. încă din anul niment al semicentenarului Negraru. proaspăt absolvent * prestigiu a arhitecţilor, *
tului de gaze în încărcătură. la Uzina „Victoria" Călan. înlocuirea unui minereu bul­ 1979 s-a aplicat această teh­ partidului, unităţile culturale al Liceului „Aurel Vlaîcu" y. inginerilor şi construc­ H
De nsemenen. ar fi indicat să staţia de concasore-sortare a gări cu aglomerat nutofon- nologic. îar din aprilie se ale Văii Jiului s-au prezen din Bucureşti. Gheorghe Ne- Bărbăteni u torilor români. Carac­ 2
j
fie utilizate şi instalaţiile dc minereurilor a avut o întîi- dant nvînd acelaşi conţinut lucrează cu indicele de 1.35 tal aproape fiecare cu cîte o graru n-a mai plecat de pe u constructive n
h teristicile
acest gen Ia furnalele mari ziorc şi mai mare şi nici in dc fier se obţine o sporire a bazici laie. La staţia de conra- formaţie, dovadă a unei aten meleagurile noastre. A conti­ şi funcţionale ale hote­ X
pentru eorertarea sistemelor prezent nu funcţionează con­ sarc-sortaro a rhinereurilor ţii deosebite ce ii se acordă, nuat să lucreze în cadrul ex­ 0
dc încărcare şi conducerea tinuu, din cauza macaralei de indicilor dc utilizare cu peste sînt pregâlile condiţiile de a izvoiilâ din eficienţa de care ploatării miniere din locali­ o încadrare optimă a ope­ y. lului plasează acest c- N
marile
10 procente, iar preţul mine­
proceselor. reurilor mărunte este mult hece la funcţionarea conti­ dau dovadă Pentru finala pe tate. In 1961 era numit direc­ raţiei de evacuare a căr­ u dificiu printre K
j
r
construcţii hoteliere in­
Obţinerea unor indicatori deservire şi a unor dcfcclc nuă, adică în 3 schimburi. u ir
de mare productivitate, apli­ de proiectare şi execuţie. A- moi ieftin pe piaţa mondia­ ţară. juriul a hotârîl să se torul clubului sindicatului, bunelui în graficul ciclic. | h ternaţionale, realizarea X
carea imediată a cercetărilor oecaşi situaţie a fost şi la in­ lă decît cel al bulgărilor. A­ califice brigada Casei de cul­ răsplată a activităţii artistice De asemenea, au fosl mon­ « lui înscriindu-sc în ca­ *
si n noilor procedee tehnolo­ stalaţia dc prcîncâlzirc a ga­ cest fapt necesită utilizare^ tură din Petroşani, al cărei pe care o desfâşurase pînâ a- tate 7 ventilatoare acţiona- j drul eforturilor pe care H
gice impun o continuă pre­ zului metan, caic a intrat în la maximum a capacităţilor spectacol s-a dovedit, nein- lunci. Din această perioadă te electric în diferite pune- | u y. statul român lc face W
pentru dezvoltarea ba
gătire a cadrelor de cxploa- funcţiune cu o înlîr/iere de la aglomeralonrcle de la C.S. putem vorbi despre Gheorghe te ale căilor de acces la ! w zei materiale a turis­ r rs
Negraru. creatorul de texte locurile dc muncă. j mului în România. Ri­ X
de brigadă, interpretul, in­ Intrucit la susţinerea a- ! «
structorul. L-a atras mai mult batajclor se preconizează j dicarea hotelului „In- H
!n zilele de vară, mii de brigada. Era o modalitate de să fie folosită susţinerea ■ y. tcrcontincnf al-Bucureşti" n
siderurgici şi constructori spectacol mai combativă, cu o metalică, in lunile urmă- | i> este în acelaşi timp şi r pi
j
hunedoreni f;i petrec tim­ doză sporită de eficienţă. A- toare Fabrica dc stilpi hi-J u al colaborării X
(h un rod
pul liber în pădurea de pe dintre Oficiul naţional »
dealul Chizidului. Mai ales lâturi de un .cerc de acti­ draulici din Vulcan va li­ ir dc turism, corporaţia
pentru cei care lucrează pe vişti culturali şi artişti ama­ vra minei 700 stilpi hi­ X dc hoteluri „Interconti­ r»)
schimburi, străvechea pădu­ tori inimoşi, au înjghebat draulici cu pompă centrală tu nental" şl societatea r p
j
M
re constituie un loc ideal şi individuală şi 609 grinzi H „Tower internaţional''. X
de recrecre, pentru cu de la Folosirea cu maximă chib­ metalice tuhulare. 0
blocurile in care locuiesc şi zuinţă a pâmtntului — avu­ (ţjofliinuore in pogi o X*o) }
pină la aleile răcoroase este ţia naţională cea maz de preţ * TELEX 4- TELEX * TELEX
o distanţă mică. şi principalul mijloc de pro­
ducţie agricolă — constituie
o sarcină de prim ordin pen­
tru conducerile unităţilor a­
gricole şi cadrele tehnice,
A început pentru toţi lucrătorii ogoare­ 0 recoltă bună se obţine numai atunci cind
lor. Cunoscînd că posibilită­
ţile de extindere a suprafeţe­
amenajarea lor de teren sînt practic li­
mitate, este imperios necesar
să se acţioneze energic şi cu întreţinerea culturilor
zonei de agre­ hotărîre, in spiritul prevede­ y
rilor Legii nr. 12J1068 privind
apărarea, conservarea şi folo­
ment din pă­ sirea raţională a pămîntului, se face la timp şi de calitate!
circuitul
pentru a aduce in
arabil toate terenurile care se
pretează la cultivarea cu ce­
durea Chizid— sau alte culturi. Este un lucru arhicunoscut vind stadiul lucrărilor de în­ cooperatorilor din Boz. Pe în­
reale, plante tehnice, legume
Un exemplu demn de ur­ că soarta recoltei, depinde în treţinere a culturilor. Intre treaga suprafaţă cultivată cu
Hunedoara mat tn această . privinţă este cum este organizată munca altele, ca pozitiv amintim — 170 hectare — s-a efectuat,
mâsurâ hotârîtoare de modul
păioase. unde a fost necesar
faptul că la culturile de pâ-
oferit de către cooperativa a­
Buldozerul îşi face cu greu drum prin tufărişuri. gricolă din Căstău, unde s-a şi cum se desfăşoară lucră­ ioase s-a terminat plivîtu) — plivilul manual ol buruieni­
trecut la punerea in valoare rile de întreţinere a culturi­ efectuîndu-se chimic pe 110 lor. Totodată, pînâ ieri, pri­
— trecind in categorii supe­ lor. Deoarece timpul este hectare şi manual pe 389 hec­ ma praşîlă manuală la sfe­
rioare, respectiv la arabil — deosebit de favorabil, sînt tare. Acum forţele sînt con­ cla furajeră s-a aplicat pe 5
Pentru ca aceste momen­ a unei suprafeţe dc 15 hec­ creole condiţii ca toate cul- centrate (a aplicarea primei hectare, iar la cartofi pe 3
te, petrecute in mijlocul tare. Inginerul şef al C.A.P., 1 uri Ic să se dezvolte rapid şi prăşi Ie mecanice şi manuale hectare La porumb s-a făcut
naturii, să ţie cit mai plă­ loan lurinn, nc-a furnizat cî- viguros. O dată cu aceasta la sfeclă şi cartofi. După pră­ lucrarea eu sapa rotativă pe
cute, mai utile, edilii ora­ teva detalii în legătură cu însă, într-un ritm la fel dc şi la întîi mecanică pe cele 59 30 de hectare. Preşedintele
şului Hunedoara au luat acţiunile organizate şi cu e­ rapid cresc şi buruienile, ca­ de hectare cultivate cu sfeclă C.A.P. Roz. Tovlcâ Manea,
iniţiativa lăudabilă de a fectul lor economic. Am re­ re prezintă un real pericol de zahăr, s-a făcut întreţine­ ne-a informat că o bună par­
construi şi amenaja aici o ţinut că suprafaţa respectivă pentru producţie, consumînd rea manuală pe: 45 de hecta­ te d>n forţele cooperativei
amplă bază de agrement. era un teren neproductiv, o mare parte din rezervele de re, în cel mult două zile lu­ sînt mobilizate la lucrările de
Aşa se face că, de citeva ocupat de mlaştini şi tufări- hrană ale plantelor. De ase­ crarea respectivă putindu-se îmbunătăţiri fundare. îm­
zile, pădurea de la margi­ şuri, dc pe care nu se reali­ menea, neintervenţia la timp încheia pe toată, suprafaţa. La preună cu cooperatorii din
nea oraşului are aspectul zau nici un fel de venituri. cu lucrări de mobilizare a sfecla furajeră au mai rămas Bretea Mureşanâ se face
unui vast şantier. Ceea ce Analizind cu răspundere po­ solului creează condiţii ca dc prăşit manual 10 hectare, desfundarea unui cana) pen­
văzusem pe schiţa de an­ sibilităţile de punere în cir­ pierderea apei din sol prin iar la cartofi întreţinerea ma­ tru scurgerea apei pe o lun­
samblu a noii zone de agre­ cuitul productiv a celor 15 evaporare să ia proporţii în­ nuală este realizată pe 10 gime de 890 m, ereîndu-se
ment era trasat aici la hectare, s-au luat măsuri de grijorătoare. diminuîndu-se hectare din cele 30 cultivate. astfel condiţii ca recolta de
scara reală, putindu-se ob­ defrişare şi nivelare a tere­ astfel posibilităţile de a ob­ Cu intensitate sporită se pc circa 200 hectare să nu
serva viitoarele dimensiuni nului, el puţind fi cultivat ţine rccolle sporite la heclar munceşte şî la grădina de mai fie afectată de excesul
ale obiectivelor prevăzute. încă în acest an Calculele In perioada actuală, prin­ legume, unde pe cele 19 hec­ de umiditate. Pînâ acum lu­
Conform schiţelor, zona estimative arată că cheltuieli­ cipalele lucrări a căror rea­ tare ocupate cu ceapă s-a a­ crarea este realizată în pro­
de agrement din pădurea le cu amenajarea se ridică lizare necesită o mobilizare plicat prima prnşilâ mecanică porţie de 50 la sută. O con­
Chizid va cuprinde un tea­ la circa 6 000 lei, iar prin susţinută a cooperatorilor Şi şi manuală. Un aport deo­ tribuţie de seamă la realiză­
tru dc vară cu o capacita­ cultivarea cu plante furajere mecanizatorilor la muncă lc sebit la înlreţinerea culturi­ rii e menţionate şî-au adus-o
te de 600 de locuri, o pistă se pot obţine, încă din pri­ reprezintă executarea manua­ lor de cîmp ş« legumelor este cooperatorii Sabin Lucaci.
de carting, un grup com­ mul an. venituri de cel puţin lă şi cu mijloace mecanice n adus de mecanizatorii Patri- Georghe Şuşca, Gheorghe
plex cu jocuri pentru copii 25 000 lei. La aducerea in praşilelor — la sfeclă, cartofi, che Drâghiţă şi Petru Ota. Bîc. Carolina Filip. Tosif
precum şi moi multe circuitul arabil a terenului porumb şl legume — precum precum şi de cooperatorii Su- Lucaeî. Cătălina Vîşan şi al­
chioşcuri ale unităţilor co­ au participat cu multă dărui­ şi plivitul buruienilor din la­ sana Şerban. Victoria Albu. ţii. Do menţionat este faptul
merciale, rare vor fi reali­ nurile de cereale păîoase. Vom Rota. Corneli Tgna. că toate culturile prâşitoare
zate în forme diverse, a- re şi tragere de inimă meca­ Printre unilâţile cooperatiste Hompot Ghizc'a şi Tuliano sînt repartizate pe formalii
traclive — buturugă, ciu­ nizatorul Clheorghe Giurgiu, unde s-nu depus şi se depun Vinţan — să amintim doar de muncă şi pe oameni în
percă, grotă şi potcoavă. Pe cooperatorii llie Samoilă. Va- în continuare eforturi susţi­ eîleva nume dintre zecile dc vederea aplicării retribuţiei
o distanţă de aproape un leria Hotar. Marin Dota, bri­ nute In finalizarea acţiunilor cooperatori care muncesc cu în acord global, ceea ce spo­
amintite se numără şi C AP. multă răspundere pentru o reşte interesul şi răspunderea
gadierul Gheorghe Oprişan Deva. Tovarăşul Costică Tgna. asigura o temelie trainică cooperatorilor pentru execu­
O porţiune din terenul redat agriculturii. şi alţii. recoltei. tarea ]a timp şî de calitate
{CofiHnuore In pog. a vicepreşedintele unităţii, ne-a Zi de zi se întîlneşle o acti­ a lucrărilor do întreţinere a
furnizat citeva amănunte pri­ vitate rodnică şi pe ogoarele culturilor.