Page 54 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 085 « SIMBATA 15 MAI 1971
2

M anifestări educative
laureaţi ai întrecerii Generaţia tinără a plaiurilor zărăndene mente ilin piesa Iu* Al. Voitin : „Oameni
dc adîncă sensibilitate patriotică. Frag­
şfie să cinstească şi să ducă mai departe
tradiţiile bogate cu care moţi» s-au în­ care tac" au fost momente emoţionante,
scris în istoria neamului românesc. Pe Io oferile de cercul dramatic al şcolii, iar
ansamblul artistic dc coruri şi dansuri
curilc cu vibrante mărturii de luptă sint
a artistice de agitaţie evocate mereu faptele de vitejie ale îna­ a prezentat pentru localnici şi pentru su­
te dc iubitori ai cîntecului din satele din
intaşilor. pentru ca fiii de azi ai Apuse­
nilor să aibă treaî în minte chipul croi­
tor neamului Primăvara aceasta a prile­ împrejurimile nradului 12 spectacole.
Un moment înălţător a fost plantarea
tate, spuse public — ne co­ de calităţile lor, am alcătuit juit numeroase asemenea manifestări că­ în curtea liceului „Avram Iancu" a unui
munică interlocutorul nos­ şi dat culoare textului Ei se rora Ic-au dat viată profesorii si elevii gorun pc care l-om denumit „stejarul se­
Urmare din pag. 1) tru. In ultimu' text de bri­ numesc i Gheorghe Seres Liceului „Avram Iancu" din Hrad. In şe­ micentenarului". E o mlădiţă din gorunul
gadă, cu care am luat recent (mimică extrem de expre dinţele omagiale din cadrul colectivelor de la Ţebea. suflel din suflelul Zaran-
locul întii pe tară, erau sur­ sivă, comic foarte bun). Ion dc catedră si ale cercurilor pe materii, te­ dului. Din ghinda culeasă de elevi pe
formaţia. Succesele nu au Verica (dicţie perfectă, voce me ca : „Lupta muncitorilor şi ţăranilor Hocul unde au trecut paşii lui Horea şl
întîrziat sâ apară i premii şi prinse şi consemnate fapte â la Tomazian), Porumbiţa din Zarand pentru libertate socială şi na­ Iancu au răsărit puieţi care au fost plan­
ele ta U.lvl.L. Petroşani, din
menţiuni speciale obţinute Pctrila ş.a.", Belguri Stela Badea. Maria­ ţională", „Contribuţia presei din perioada taţi înlr-o pădurice ce va deveni un fal­
în diverse concursuri de na Falusi, Liliana Hisem — interbelică la răspîndirea idealurilor cla­ nic codru de stejar. Din aceiaşi puteti e
mal mare sau mai mică am­ ■— După ce criterii v-aţi ţoale interprete foarte bune. sei muncitoare în mase" au fos( viu dez­ şi „gorunul semicentenarului". E o mtă-
ploare. condus în regizarea spec­ bătute Simpozioane, concursuri, recita­ di(ă dinlr-un trunchi viguros, pe care o
tacolului cu care aţi cuce­ Cu toţi» s-au dovedit extrem
In 1969 a devenit Instruc­ rit titlul de laureat ? de maleabili, fapt din care luri au întregit, prin reuşita lor. şirul vom îngriji să crească spre a purta cu
tor la Casa de cultură din spectacolul în sine a avut de manifestări cu profund fior patriotic fală denumirea ce l-a fost dată.
Petroşani. De atunci, sub — Am căutat să deşablo doar de eîştigat. In momen Un concurs de creaţie pc Ierna dragostei
pana sa s-au născut nouă nizez vechiul program ce se tu] de fată ei posedă o bu­ dc partid, patrie şi popor, organizat în Prof. GEORGINA ROVENJA
texte de brigadă, adevărate dovedea static. monoton, nă experienţă artistică cadrul cenaclului literar, a relevat au­
scenarii de ridicată ţinută cu o aşezare a interpreţilor — Pe eînd următorul spec­ tentice talente în creaţia lirică şi epică Brad
artistică Scenarii create In semicerc ele Şi aceasta tacol de brigadă şi deci un
prin cunoaşterea directă şi se putea face doar prin re­ nou text ?
riguroasă a realităţilor din u darea mişcării fireşti şi sim­
plificarea decorului Nu am — La începutul lunii iunie
nitâţlle economice ale muni
ci piui ui sau ale vieţii social- scăpat însă nici un moment Ne exprimăm convingerea SUDICI MAI ÎNALŢI DE UTILIZARE
din vedere latura artistică. că şi acest nou spectacol va
culturale, ori reieşite din
Pentru aceasta am avut ne­ constitui un succes. Titlul
discuţii cu cetăţenii etc voie de nişte interpreţi Graţie, mişcare exuberontă, mimică de outentici interpreţi — de laureaţi obligă tupat etc. se face iu cadrul de la I.S.C.Î R După reme­
„Dintre acestea unele lucruri foarte buni Şi i-nm găsi'. calităţi artistice indispensabile membrilor brigăzii de agitaţie combinatului, conform co­ dierile făcute, staţia va Intra
se cereau rezolvate, îndrep­ De altfel, în funcţie de ei. a Casei de cultură a sindicatelor din Petroşani. M. BODEA menzilor. iar în exterior pi1 în cîteva zile în exploatare.
bază de contracte cu terme­ Centrala industrială Hune­
ne precise. Pentru funcţiona­ doara va repartiza sorturile
uimind n se concasn integral rea în plin şi la termenul de minereuri penlru Uzina
lot minereul bulgări ce sc în­ stabilit a enuperuhu nr. I, „Victoria" Câlan în propor­
carcă în furnal. Centrala industria1*! Hune­ ţie sâ asigure procentul de
Lq Clubul sindicatelor din trarea faimei Şl tradiţiei Efectuarea reviziei o dală doara a transferai armături­ scoatere planificat La înce­
l.upeni, de oproape două cercului, menţinind ridicată pc schimb la loale utilajele le dc răcire l-i Uzina „Vie- putul lunii aprilie staţia de
decenii îşi desfăşoară acti­ exigenţa căutărilor şi reali­ este obligatorie prin instruc­ lorin" Călări. întruni preve­ prciricălzire a gazului metan
vitatea un cerc de orie zărilor artistice, menţinind ţiuni. iar acolo unde este ca­ derile contractuale prevăd li­ a intrat tn funcţiune şi a a­
plastice al amatorilor. Con­ in acelaşi timp nucleul va­ zul se face eontimiu sau pe­ vrarea acestora împreună cu juns în prezent sâ încălzeas­
dus pină nu demult de ar­ loros de pasiimaţi ai pene­ aparatura în trimestrul III. că gazul metan la 400°C -
tistul grafician losif Tcll- lului. iniărindu-l cu noi e- riodic şi se consemnează in Cauperul nr 1 a intrai in ex­ temperatura de regim
mann (azi instructor la Casa lemenlc condicile de rapoarte. con­ ploatare şi lucrează din plin. Conducerea Ministerului In­
de cultură din Petroşani), Se pare eă. parţial, mo­ form dispoziţiilor conducerii Macaraua portal montată de dustriei Metalurgice conside­
acest colectiv a polarizat dc mentul de .criză" a trecut secţiei Asigurarea cu guri dc către IC S il a fost termi­ ră. pe baza realizărilor pozi­
la început in jurul său zeci Chiar scăderea frecvenţei vînt, rame râcilonrc. forme nală. au început probele teh­ tive obţinute şi a preocupă­
de elemente cu dragoste de la cere e explicabilă şi se de zgură, subnnsamble la ma­ nologice. urmează a s? obţi­ rilor existente la furnalele
artele frumoase. Şi dacă pare că e pe cale de ame­ şinile dc perforat şi dc as­ ne autorizaţia de funcţionare Centralei industriale Hune­
dintre cei ce frecventau liorare Aceasta se poate în­ doara. câ toate colectivele,
cercul nu toţi erau dotaţi să rezolva mai bine prin­ specialiştii şi cadrele de con­
cu talent, fiecare a avut de ţi-1 tn sprijin mai substan­ ducere se vor mobiliza pen­
eîştigat in ceea ce priveşte ţial din partea conducerii Preocupări actuale în domeniu! culturii tru ca încă in acest prim an
însuşirea unei culturi de clubului Şi a sindicatelor din al noului cincinal sâ determi­
artă. in formarea unui ochi oraş. cit şi prin o mai ele­ şi artei în ţara noastră ne noi progrese în creşterea
critic pentru studiul unui vată prnnanandă a p>-nfilu- indicilor de utilizare şi redu­
tablou, friDufîud cum tre­ lui actual al cercului. cerea consumului de cocs.
buie privită şi înţeleasă o In vechea formulă. Clu­ Zilele acestea, tovarăşul dr. Ion Dodu nălan. vicepre­
expoziţie, şlefuindu-şi gus­ bul sindicalelor din l.upeni şedinte al Comitetului de Stat pcnlru Cultură şi Artă, a
tul pentru frumos, dezvol- a obţinut realizări deosebi­ susţinui în fata activului de parlid din judeţ şi a prima­
lindu-şi unele însuşiri dc re- te, mai ales in domeniul rilor expunerea „Preocupări actuale iu domeniul culturii şi A început
artei în (ara noastră". S-a relevat faptul că in ultimii ani
acţiunea cultural-cducativă pentru adulţi s-a adincit şi di­
versificat continuu, a căpătat un ţel şi o nouă semnificaţie,
0 tmâitie ce se cete devenind o componentă esenţială a vieţii spirituale a omu­ amenajarea
lui societăţii noastre, un factor dc progres social. Totodalâ,
au fost subliniate preocupările privind modernizarea şi dez­
voltarea in continuare a educaţiei, studierea concretă a zonei de
proceselor educative prin sistemul activităţilor cullural-edu-
a fi demodată colive, penlru valorificarea pe un plan superior a experien­
ţelor acumulate pină în prezent in arta şi cultura noastră.
Tot cu acest prilej, Ion Dodu llătan a vizitat Muzeul agrement
arheologic din Deva, Muzeul dc artă populară din Orâştie
Printre cei care osigură o revizie şi întreţinere exemplară o agregatelor energetice de la ceptivitate estetică; fiindcă graficii, folosind o gamă şi complexul de monumente dc la Ţebea. Au fosl discutate
Termocentrala Mintia se numără şi mecanicul Adam Jurca, prezent in imaginea de faţă. la Lupeni n-a funcţionat foarte largă de modalităţi unele probleme ale activităţii dc perspectivă privind dez­ Chizid
doar un simplu atelier dc de exprimare — de la ci­ voltarea bazei materiale şi a activităţii cullural-artislicc din
grafică, pictură, sculptură cluri de expoziţii (circa judc( .
pină la ti­
sau metaloplastic, ci şi o
18—20 anual),
Combaterea poluării apelor — u problemă veritabilă şcoală, membrilor chiar albume de artă, sem­ fUmtcrrt d ttp o g . 1)
părirea unor pliante
sau
săi oferindu-li-sc
concomi­
tent şi diferite lecţii, prele­ nate de membrii cercului. kilâmctru udtcir.cula un tren
pentru copii. Micii pasageri
geri şi conferinţe, potrivit Noua conducere a cercului vor străbate liziera pădurii
mereu actuală, de maximă însemnătate virstei şi pregătirii cultura­ trebuie să acorde deci aten­ tn vagoane, pc măsura lor,
le, pe grupe de studii teo­
ţie in special acestui sector
trase de o locomotivă Die­
(începă­
retice şi practice
tori şi avansaţif, in cadrul al muncii de creaţie activă, sel. Fură îndoială, un punct
valorificind lucrările execu­
secţiilor ct le frecventau. tate în atelier, ca pe un
Dezvoltarea impetuoasă a nitâţilor dotate cu staţii şi mintim că şi la preparaţiile Astfel, la im moment dat, de atracţie aparte 11 va con­
centrelor populate, a indus­ instalaţii de epurare Printre Petrila şi Lupeni instalaţiile stimulent principal pentru stitui, atit pentru cel mici
triei şi agriculturii nu poate întreprinderile şi unităţile la de epurare construite trelmie numărul celor înscrişi s-a artiştii amatori. cit şi pentru cei maturi,
ridicat la peste 130. din ca­
fi concepută fără creşterea care s-au construit in această completate în scopul măririi re 68 copii. Numărul total începutul s-a făcut prin- grădina zooloqicu. Amenaja­
continuă şi rapidă a consu­ perioadă sluţii dc epurare a- eficienţei de reţinere a sus­ al celor ce au trecut prin tr-o expoziţie destul de in­ tă pe o suprafaţă de aproa­
murilor de apă. De aceea, minlim : prepnratiile cărbu­ pensiilor evacuate în rîul Jiu. cerc este de peste 600. teresantă a elevilor de 10— pe doi kilometri, aceasta va
gospodărirea raţională şi efi­ nelui Petrila. Lupeni. Coro- Aceste cîteva aspecte nega­ Această masivă orientare 14 ani din cerc, intitulată avea animale din rindul că­
cientă a resurselor naturale eşti, uzinele rle preparare a tive, la care se mai pol a­ spre artele plastice a celor „Copiii intimpină primăva­ rora nu vor lipsi, teii, urşii,
de apă constituie o problemă minereurilor feroase şi nefe­ dăuga şi altele, sînt binecu­ ra". Cele 60 de exponate, căprioarele. mistreţii, pre­
mereu actuală, de maximă în­ roase Teliuc, Deva şi Gura- noscute de conducerile între­ ce frecventau Clubul din variate ca tehnică de exe­ cum şi diferite păsări
Lupeni a dus la o reală se-
semnătate bnrza, Combinatul siderurgic prinderilor şi ele trebuie leeţie a valorilor, eviden- cuţie (mai puţin tematic), Din convorbirea pc care
prefigurează o continuare a
Cu deosebită pregnanţă a Hunedoara. Uzina „Victoria1* grabnic analizate pentru re­ ţimdu-se dintre aceştia, in am avut-o eu tovarăşul l'/o-
fost subliniată necesitatea Câlan. Termocentrala Mintia, zolvarea lor în perioada ime­ decursul anilor, un grup unei orientări sănătoase. Se rel Răceanu, prim- vicepre­
menţine nivelul graficii, c-
gospodăririi apelor de către autobazele Brad şi Petroşani diat următoare. compact dc circa 40 de ti­ videnţiindu-se in special lu­ şedinte al Consiliul ui popu­
secretarul genera] al partidu­ cir l)e asemenea, unele oraşe Nou] cincinal în care am neri dotaţi realmente; 12 crurile în monotip. Mai pu­ lar al municipiului Hune­
lui nostru, tovarăşul Nicolac ca Deva. Hunedoara. Câlan şi păşit prevede, pentru obiecti­ dintre ei au absolvit insti­ ţin spun tablourile fa ulei doara. am mai aflat cu /»,
Cenuşeseu. In cuvîntarcn In Haţeg au fost dotate cu statii vele ce se vor realiza, consu­ tutul de arte plastice şi alţi şi acuarelă Viitoarele ex­ erorile se vor finaliza in
plenara CC al P.C.R. din de epurare corespunzătoare muri sporite dc ape. care tre­ aproape 30 şcoli medii poziţii, preconizate cu parti­ cursul acestui an. baza teh-
17-19 mnrlie 1970 între nllelc Este demn de reţinut faptul buie asigurate din cursurile de specialitate, in prezent ciparea întregului colectiv, nicu-mat erială fiind asictu-
se arată că : ....asigurarea a că in perioada In care ne re­ naturale Iată de ce se preco­ majoritatea desfăşurindu-şi promit insă realizări şi in rată in întregime. La reali­
pci. îndeosebi a celei notabi­ ferim n crescut substanţial şi nizează să se rezolve aproape activitatea în invu/umint ca aceste direcţii. Lucrurile de zarea tuturor obiect ir.rlor
le, devine o problemă (le randamentul de exploatare a total problemele care privesc profesori dc desen, acliiînd pe şevalete, din atelier, par prevăzute işi vor aduce
prim ordin pentru existenţa acestor lucrări, respectiv efi­ epurarea apelor în Valea Jiu­ ca profesionişti fn cenacluri să o confirme. Ar fi de contribuţia cetăţenii oraşu­
societăţii moderne. In acest cienţa lor datorită preocupă­ lui şi la C. S. Hunedoara de arte plastice ale V.A.P. dorit insă ca această confir­ lui. prin participarea la ac­
sens avem o înatlă răspun­ rilor mai susţinute din par­ (ceea ce va crea posibilităţi sau ra instructori ai unor mare sâ fie susţinută cit ţiunile de muncă patriotică
dere fntă de viitorul naţiunii tea conducerilor unităţilor de folosire a apei rîului Cer- cluburi sau case de cultură. mai curind fn confruntare ce sc vor organiza. cit şi tn-
noastre ; tocmai această dato­ pentru asigurarea epurării ca­ nn în scopul irigaţiilor), pre­ Cercul Clubului din I.u- cu publicul şi la întrecerile f re prinderile şi instituţiile
rie -ne impune să luăm din pelor. cum şi la E M Barza. Fina­ peni este condus in prezent Pe plan republican, printr-o din municipiu.
timp măsurile necesare bunei Efectul practic al acţiuni­ lizarea în condiţii optime a dc un elev al lui Tellmann. prezenţă cit mai bine apre­ Cnnoschid hărnicia locui­
conservări şi gospodăriri a a­ lor întreprinse se concreti­ obiectivelor prevăzute impu­ Preluind experienţa fostului ciată torilor hunedoreni, rit şi
pelor". zează în îmbunătăţirea sim­ ne însă ca atenlia conduce­ său profesor şi a unui co­ Tradiţia. încununată de dragostea lor faţă de oraşul,
Pentru realizarea acestor ţitoare a calităţii apei unor rilor de unităţi care au dc o lectiv cu o activitate încu­ cele 18 premii obţinute pi­ rare a crescut şi se dezvol­
deziderate statul nostru a a- rîuri. Cursuri de apă ca : rîul executat asemenea lucrări să nunată de un banat palma­ nă fu prezent, obligă. Ba tă prin munca lor. există
sigurnt si asigură condiţiile Cerna. riul Crişul Alb, valea fie permanent îndreptată spre res (18 premii naţionale şi chiar mai mult — această certitudinea eu nona zonă
materiale si financiare cores­ Ccrtej, valea Caninului, rîu- îndeplinirea tuturor obligaţi­ internaţionale), noului con­ tradiţie nu trebuie doar dc agrement, din pădurea
punzătoare. creind în acelaşi rile Jiul de Est şi Vest, rîul uni- ce le revin în privinţa ducător al grupului de ar­ perpetuată, ci. dacă e posi­ loan Cocreanu, un nume binecunoscut la Fabrica chimică Chizid va fi realizată la
limp şi cadru) legislativ ne­ Strei, care pînâ nu demult pui i licării apelor. tişti plastici amatori din bil. şi dezvoltată, prin noi Orâştie. El lucrează cu multă conştiinciozitate şi răspundere termenul prevăzut ea con
cesar erau adevărate „canale" ce Lupeni nu i-a fost de loc u­ valenţe de valoare. in secţia a lll-o a (obricii, la o modernă maşină de frezat, rea- slituind un nou şi plăcut
Astfel, prin H CM 311/1963 transportau imense cantităţi leg. PAVEL BORA şor. Principala preocupare lizindu-şi exemplar sarcinile de producţie. punct de atracţie al oraşu­
s-an stabilit măsuri concrete, dc impurităţi ca : gudroane, directorul Oficiului judeţean a lui s-a îndreptat spre păs- IRIMIE STRAUŢ Foto : V. ONOIU lui de pe r\ul Cerna
pe ministere si celelalte orga­ slamun, steril ele., sînl acum al apelor MARIN NfcALbU
ne centrale de stat. de exe­ ape limpezi, curate, folosibile
cuţie n unui volum impor- în alte scopuri.
înnt de lucrări, menite sâ Progresele realizate în com­
conducă la înlăturarea stării baterea efectelor poluării a­
de jmpurificare a apelor, c- pelor sint departe totuşi de
şnlonale pe ani. pînâ în 1970. o rezolvare completă şi Jn ni­ Şl fDUCUŢIf - LATURI COMPLEMIAiTARL II FORMAREA MUAICA
Acum se poale face. deci. bi­ velul actualelor cerinţe. Exis-
lanţul realizărilor obţinute în lă unităţi şi întreprinderi ca­
domeniul realizării lucrărilor re. deşi au avut sarcini pen­ Judeţul Hunedoara se nu­
de protecţia calităţii apelor şî tru rezolvarea problemei e­ mără printre judeţele cu un liîico-educatîve în rîndul ele schimburi de producţie in sco­ schimb nu cunosc cui sînt re­ care nu e suficient să dai cu scama muncilorîlor fără «â
analiza modului în care bene­ purării apelor pînâ în anul vilor O constantă a preocu­ pul efectuării unei practici e­ partizaţi în sâptămîna respec­ lopata, chiar dacă şi asia se fie controlaţi de (onduieica
ficiarii nominalizaţi în holă- 1970. fiind nominalizate în pronunţat specific industrial, părilor organelor şi organiza­ fective pe maşină (U. U. M. tivă elevii-ucenici Ia locul cerc — remarca oţelarul C. şcolii, de diriginte, de profe­
j îre s-nu achitat de sarcini, H. C.M. mai isus-amintilă, nu ceea ce face ca în ansam­ ţiilor U.T.C. din şcoli şi în­ Petroşani, C.S. Hunedoara) — de muncă. Din discuţiile cu Borâscu. S-a făcut prea pu­ sori şi aici de multe ori <vc-
în scopul de a cunoaşte m ă­ s-au străduit in suficientă blul preocLipâi îlor organiza­ treprinderi o reprezintă dez­ măsuri apreciate de elevi. Cu unii muncitori cărora li s-au ţin pentru stimularea creati­ ţia de personal şi învâţânunt
surile ce trelmie întreprinse măsură să-şi realizeze insta­ ţiilor de partid şi de tineret voltarea dragostei faţă de me­ aceeaşi destinaţie au fost ini­ încredinţat elevi spre forma­ vităţii. inventivităţii tinerilor. a întreprinderilor se ocupă in
în viitor pentru diminuarea laţiile de epurare corespunză­ din şcoli şi întreprinderi pro­ seria aleasă. In acest scop, ţiate şi concursuri de tipul re s a constatat câ aceştia pentrLi trezirea, prin rezulta prea mică măsură de so<u ta
la minimum a fenomenelor toare. nu s-au preocupat de blemele legate de pregătirea întîlnirile cu foşti elevi ai „Cel mai frumos caiet de nu sînt cîtuşî de puţin preo­ Lele muncii lor, a pasiunii şî lor. Dc asemenea, cei cuprinşi
de poluare a apelor. elaborarea din timp a docu­ şi integrarea profesională a şcolii, CLi muncitori fruntaşi, practică", concursul pe margi­ cupaţi de problemele de via­ îndeminârii în meserie.
Judeţul Hunedoara, datori­ mentaţiilor tehnice, de asi­ tineretului, de formarea pen­ vizitele Ia întreprinderile de nea noutăţilor lehnico-ştiinţi- ţă ale acestor tineri, nu cli- Sc mai întîlneşte, pe alocuri, in internate sînt lăsaţi adese­
tă gradului ridicat de Indus­ gurarea fondurilor necesare tru muncă, de familiarizarea ramură şi cu înalt grad de fice legate de profesiunea a- nosc şi nu ii interesează greu­ la muncitorii care califică ti­ ori sub supravegherea unor
trializare şi dezvoltării pu­ si de execuţia hierârilor. Prin­ cu activitatea productivă, sâ mecanizare şi automatizarea leasâ. expoziţii permanente tăţile şi micile lor necazuri. pedagogi cît uşi de puţin for­
ternice a centrelor urbane, se tre acestea se numără Cen­ constituie preocupări perma­ operaţiilor reprezintă modali­ cu obiecte executate în ca­ Şi chiar atunci cînd îi îndru­ neri la locul de muncă, ideea maţi, uneori co o conduită
câ în această perioadă c su­
situează printre Judeţele în trala cărbunelui Petroşani, nente şi de primă importanţă tăţi concrete de muncă desti­ drul orelor de practică în a­ mă dîn pLinct de vedere pro­ ficient ca tinerii sâ înveţe pre­ discutabilă care. în loc sâ con­
care se ridică importante pro­ I. M. Barza, I.A.S. Orâştie, Faptul că cele 10 şcoli pro­ nate cunoaşterii de către ti­ telier şi producţie. fesional. neglijează complet vederile N.TS.. câ meseria o tribuie. alături de conducerea
bleme în domeniul gospodă­ I.G. L. Petroşani (pentru ca­ fesionale ale judeţului şi sec­ latura educativă a acestui pro­ şcolii, de întreprindere, dc or­
ririi apelor. La finele anului nalizarea oraşelor din Valea ţiile de ucenicie Ia locul de neri a drepturilor şi îndato­ Alături dc aceste rezultate ces complex de formare a ti­ învaţă după ce intră in pro ganizaţia U.T.C., la educarea
1979, din statisticile existente, Jiului). De asemenea, la Com­ muncă din importante obiec­ ririlor ce le revin ca viitori se întîlncsc Insă şi unele mi­ nerilor pentru rmincă. pentru dueţie Neurmâriren atentă a tinerilor, nu constituie cele
muncitori calificaţi, a condi­
rezultă că unităţile şi între­ binatul siderurgic Hunedoa­ tive industriale antrenează un nusuri atît în ceea ce priveş­ viaţă. caietelor de practică, a acti­ mai bune exemple, creind
prinderile captează dîn rîuri ra studiile recent efectuate la ţiilor pe care meseriile în te procesul instryctiv, de în­ vităţii efective a ucenicilor astfel cadrul prielnic desfă­
sau pînza freatică circa nivel de S.T.E. arată că mai număr de peste 11000 de ti­ care sc pregătesc le solicită suşire a meseriei, cît şi în ac­ Se pune problema de ce se generează aceeaşi îndepărta­ şurării unor manifestări ne­
34 000 1/sec, respectiv un vo­ sînt necesare lucrări de cpvi- neri a determinat iniţierea celor ce le practică. tivitatea politieo-educativă întîlnesc cazuri în care tine­ re de muncă, de meserie Or gative
lum anual dc aproximativ rare a apelor în valoare de la nivelul organizaţiilor UT C Colaborarea organizaţiilor desfăşurată de organizaţiile rii muncitori nu se ridică la e tocmai vîrsla şi locul cel Avînd tn vedere nevoile şi
1 079 900 mii mc apă. Conco­ peste 30 000 000 lei La MS. a unui întreg complex de ac­ U.T.C cu condvicerile şcolilor U.T.C. Apar cazuri, ca la Şan­ nivelul celorlalţi, de ce nu mai potrivit dc cultivare la exigenţele economiei naţionale
mitent se evacuează circa „Vidra" Orâştie, lucrările ţiuni menite sâ ducă la sti­ şi ale întreprinderilor s-n tierul de construcţii Deva. la reuşesc sâ-şi realizeze planul, viitorul muncitor a pasiunii determinate de dezvoltarea
31 000 1/sec. respectiv un vo­ pentru noua staţie de epura­ mularea interesului şi pasiu­ concretizat în măsuri de înv U.UM. Petroşani. F S H Vul de ce părăsesc locurile do pentru meseria aleasă, prin intensivă a industriei in cin­
lum de 1 Oin 000 mii mc apă. re începute în anul 1963 nu nii pentrLi studiu, pentru dez­ bunătăţire a procesului de in can, CS Hunedoara. unde muncă ? Tocmai pentru câ cunoaşterea ei cît mai apro­ cinalul următor, de introdu­
din care numai 930 000 mii sînt încă puse in funcţiune. voltarea sentimentului dato struire ca : alcătuirea unor unii muncitori folosesc uce­ muncitorii care i-au calificat, fundată. prin îndcmînarea pz cerea masivă a tehnicii noi.
mc se pot considera epuraţi Totodată jn I. M. Barza e- riei patriotice de continuatori brigăzi de elevi practicanţi nicii la munci auxiliare, spu- indrumîndu-i zi de zi. au ui care trebuie sâ o dobîndeascâ. se impune o cit mai atentă
corespunzător. purnrea apelor s-a rezolvat ai tradiţiilor de muncă şi conduse de muncitori cu înal­ nînd câ meseria „se fură", tat de îndatorirea lor cetă­ prin cultivarea iniţiativei, au­ corelare şi coordonare n tu­
In cincinalul care n trecut doar parţial. S-au construit luptă ale clasei muncitoare, tă calificare In I M' M Petro­ fapt ce face ca în loc să dez­ ţenească. de edLicatori. de pă­ tonomiei lor turor factorilor meniţi sâ con­
s-au alocat din fondurile sln- decnntoare verticale pentru de îmbogăţire a lor prin noi şani. Atelierele centrale Gu- volte interesul şî pasiunea fa rinţi. într-iin lei. şi. pentru Instrucţia şi educaţia — la­ tribuie la formarea viitoare­
lului pentru lucrări de emi- epurarea apelor de mină. ne faplc dc muncă şi creaţie. Au ţă de meserie, sâ ducă la in câ în perioada de calificare turi complementare în forma­ lor cadre calificate ale indus­
rarc a apelor peste 143 mi­ puse încă în funcţiune, fără fost asigurate, astfel, condi­ raburza. Termocentrala Min­ i-au dat viitorului muncitor rea pentru muncă «-au des­ triei, li pregătirea unui de-
lioane lei Din nreslc funduri, a se rezolva şi transportul a­ tia. C.S Hunedoara. Uzina depărtarea de ea. de nuincâ prea puţin posibilitatea mun părţit undeva pe la mijlocul Inşamen' dc înc-cdere a vii­
la n 39 obiective s-au rea­ cestor ape uzate în circuitul ţii mai bune dc studiu şi ..Victoria Câlan. înfiinţarea, La CS Hunedoara la secţia cii efective, a participării di­ drumului in cazul elevilor toarelor generaţii dc munci­
liza! ins! aiul ii şi statii de c- uzinei dc preparare, aşa cum practică, a fosl întărită tapa în cadrul u/.inci. a unei sor­ mecanică I şi la laminorul rect c la procesul tehnologic
iviv:'!C a anelor nzale. rres- prevăd avizele legale elabo­ cîtalca organizaţiilor UT.ti. ţii pentru elevii practicanţi, 900 s-a stabilii. Ia un sondaj cînd e vorba dc o meserie ca şcolilor profesionale şi mai a­ tori.
les al uceniciei la locul de
cînd nsifel la 93 numărul u- rate pentru acest obiectiv. A- de conducere a activităţii po- repartizarea lor pe două Inopinat, eâ maiştrii din cea dc oţrlar. de exemplu. în muncă Elevii sînt lăsaţi pc I. LASCU