Page 56 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 56
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 085 • SIMBATA 15 MAI 1971
Intervenţie româneasca în Adunarea Consi C H I L E
liului Mondial
Organizaţia Mondială • MUNCITORII AU OCUPAT UZINA
al Păcii CASA BLANCA, FILIALA A SOCIETĂŢII
a Sănătăţii Dezbateri în cadiul „FORD“ mare a acestei acţiuni, mun
SANTIAGO DE CHILE H
(Agerpres) — Filiala din Chi citorii au ocupat uzina.
GENEVA 14 (Agerpres). — să permită realizarea unei comisiilor speciale le a societăţii nord-america- Intr-o declaraţie dată pu
Adunarea Organizaţiei Mon rezistenţe crescute faţă de nc de automobile „Ford" a blicităţii la Santu.?:o de Chi
diale a Sănătăţii îşi continuă maladiile transmisibile preva decis în mod unilateral să sc le. ministrul economici. Pe-
lucrările la Geneva, în ca lente în anumite zone. BUDAPESTA 14. — Cores retragă dc la convorbirile cu dro Vuscovir. a condamnat
drul comitetelor tehnice In In cadrul dezbaterilor pe pondentul Agerpres, Al. Pin- guvernul chilian privind a- decizia unilaterală a compa
tervenind în problema limi marginea raportului directo lea, transmite : La Budapesta daptarca producţiei şi pretu niei. care a închis astfel ca
tării evoluţiei actualei epide rului general al Organizaţiei au continuat vineri lucrările rilor la cerinţele politicii e- lea spre noi contacte. Decla
mii de holeră, delegatul ro Mondiale a Sănătăţii, privind Adunării Consiliului Mondial conomicc a ţârii, anunţînd raţia precizează că ministe
mân, dr. M. Zamfirescu, a „piogramul O M S. relativ la al Păcii. Dezbaterile s-au des suspendarea activităţii şi rele economici şi muncii vor
subliniat necesitatea unei a mediul înconjurător al omu făşurat în cadrul comisiilor concedierea muncitorilor dc lua toate măsurile legale pen
tente supravegheri a acestei lui", delegatul român, dr. M speciale po următoarele pro tru a proteja interesele legi
afecţiuni, precum şi a comu Raeoveanu, a expus realiză bleme : calea spre pace în la Uzina Casa Blanca din time ale muncitorilor chi
nicării corecte, rapide şi rile ţârii noastre în acest do Indochina; situaţia din Orien provincia Valparaiso. Ca ur lieni.
competente a datelor privind meniu şi a propus dezvolta tul Apropiat; securitatea şi
morbiditatea holerei în ţări rea unui program operativ de cooperarea europeană ; co • INTENŢII DE SABOTAJ ALE
le afectate. O atenţie specia supraveghere a poluării me
lă ar trebui acordată — a a- diului prin intermediul in lonialismul şi rasismul; GRUPURILOR DE EXTREMA DREAPTA
râtat delegatul român — ob vestigării nivelului de poluare neocolonialismu! şi dezvol
ţinerii unor vaccinuri antiho- n solului, precum şi al unui tarea ; problema dezar SANTIAGO DE CHILE 14 propus să întreprindă atacuri
lerice cit mai eficiente şi a program de formare a cadre mării generale. Delegaţii miş (Agerpres). — Ministrul dc şi acţiuni de sabotaj în zona
unor vaccinuri asociate care lor medicale şi auxiliare pen cării pentru pace din Româ interne al Republicii Chile, lacului Rapel din provincia
tru igiena mediului înconju nia participă la lucrările tu Jose Toha, a denunţat exis Santiago.
rător. turor comisiilor. tenţa unor grupuri înarmate Toha a precizat câ, potri
de extremă dreaptă care şi-au vit datelor deţinute dc gu
Anivorsoroo creării R.S.S. vern. aceste grupuri ar fi in
tenţionat să scoată din func
a dezmembra' federaţia. El a ţiune hidrocentrala construi
Gruzine şi a P.C. din arătat că existau planuri ca tă în această zonă, cea mai
M esa ju l adresat n a ţiu n ii re urmăreau sâ-1 împiedice porturile din regiunea ora mare uzină electrică din ţară.
Gruzia să vorbească la posturile de şului Tokio şi Insula Kyu Pc de altă parte, Daniel
Shu, este considerată drept
radio pentru a se adresa na
ţiunii în eventualitatea in i cea mai mare mişcare re Vergarn, subsecretar la Mi
nisterul de Interne, a confir
Cuvintarea lui de p re şe d in te le A. care Comitetul Central al vendicativă postbelică a fe mat arestarea mai într-un
multor
roviarilor japonezi.
U S A ar fi respins crearea
implicate
persoane
L.l. Brejnev Federaţiei Republicilor Arabe C M complot pentru răpirea am
şi a spus că a fost informat
basadorului cubanez în Chi
WASHINGTON. —
Con
CAIRO 14 (Agerpres). — Federaţiei Republicilor Arabe ministru al apărării, genera că agenţi secreţi au fost pos gresmanul Herman Badilloa le. EI a menţionat câ. dintre
La 14 mai, anunţă agenţia Comitetului Executiv Su lul Mohamed Fawzi. acestuia taţi în clădirea staţiei dc cei arestaţi, Juan Carlos Ca-
MOSCOVA 14. — Cores i s-a fixat domiciliu forţat. radio în acest scop. Anwar introdus Joi în Camera Re bieres Dupra, proprietarul u
pondentul Agerpres, Lauren- MEN, preşedintele Republi prem al Uniunii Socia Sadat a arătat că fostul mi prezentanţilor un proiect de
ţiu Duţâ, transm ite: La 14 cii Arabe Unite. Anwar Sa-v liste Arabe, el a arătat El o adăugat că îl avertiza nistru al informaţiilor. Mo lege menit a interzice Agen nui magazin de mobilă din
mai, la Tbilisi a avut loc a dat, a adresat naţiunii un că a fost „uluit să constate se pe generalul Fawzi, cu hamed Fayek, a încercat să ţiei centrale de informaţii Santiago de Chile, a făcut
dunarea festivă consacrată mesaj radiotelevizat în care conflictul din timpul discu două zile in urmă. atunci pună la cale tulburări inter (CIA) să iniţieze sau să sub mărturisiri cu privire la sco
împlinirii a 50 de ani de la a a ră ta t: „In ultimele 24 ţiilor". Aii Sabri, a relevat cînd vizitaseră împreună li HANOI. — Ziarul „Nhan venţioneze războaie în străi purile şi modul cum urma să
crearea R.S.S. Gruzine şi a de ore aţi simţit, probabil, preşedintele, a Trecut la atac niile frontului, că nu va to ne, anunţînd brusc demisiile Dan", organ al Partidului nătate. „Trebuie să avem
P. C. din Gruzia. cu toţii că se întîmplâ ceva, fără a limita remarcile sale lera „nuclee de forţă" împo a cinci membri- ai cabinetu celor ce muncesc din Viet asigurări câ CIA. a spus se desfăşoare complotul.
Cu acest prilej, a luat cu- dar trebuie să încep cu în la textul proiectului de con triva guvernului R.A.U. lui. Totodată. Anwar Sadat a nam, a publicat un articol Badillo. nu mai poate iniţia
subliniat câ a descoperit
că
vîntul L. I. Brejnev, secretar ceputul, astfel Incit să ajung stituire a federaţiei. După Preşedintele Anwar Sadat in care apreciază noile pro sau purta războaie clandes
general al CC. al P.C.US. Ia ultimele 24 de oiV. Totul, cum precizează agenţia MEN. a propus ţinerea de noi ale activitatea sa era controlată puneri ale Frontului Patrio tine, aşa cum a făcut-o de
a arătat şeful statului egip preşedintele Sadat a arătat geri în cadrul Uniunii Socia prin microfoane
Intr-o perioadă istorică tic din Laos în vederea so mai mulţi ani în Laos".
scurtă, a arătat vorbitorul, tean, a început cu întrunirea că cinci din cei opt membri liste Arabe, de la bază la FORMAREA NOULUI luţionării paşnice a proble
Gruzia, fostă periferie semi de luna trecută de la Ben- ai Comitetului Executiv Su vîrf. în legătură cu această GUVERN EGIPTEAN mei laoţiene drept o impor
feudală a imperiului rus. s-a ghazi, în cursul căreia R.A.U., prem — Aii Sabri, Abdel propunere, urmează să aibă tantă iniţiativă de pace. Po SAN FRANCISCO. —
transformat înlr-un stat so Libia şi Siria au hotărît să Mohsen Aboul Nour, Dia-Ed- loc un plebiscit. Dacă naţiu CAIRO 14 (Agerpres). — porul vietnamez, care luptă Procurorul statului Califor
cialist cu o industrie moder creeze Federaţia Republicilor Din Daud, Shanrawy Gomaa nea va aproba noile alegeri, Preşedintele Republicii Ara umăr la umăr alături de ce nia a numit pe Judecătorul
nă şi cu o agricultură dez Arabe. Convorbirile au fost şi Labib Shukeir — s-au o va fi format un comitet care be Unite, Anwar Sadat, a c- lelalte popoare ale Indochi- Richard Arnason în calitate
voltată, într-o republică cu o purtate între Moamer Gedafi, pus proiectului de constitu să redacteze o constituţie mis la 14 mai un decret pre nei împotriva agresiunii de preşedinte al completu
cultură înaintată, cu o ştiin preşedintele Consiliului Co ire a federaţiei. permanentă a ţârii. zidenţial prin care - Mahmud lui de Judecată în procesul TRIEST — VENEŢIA
ţă 'dezvoltată. Este meritul mandamentului Revoluţiei din In stadiul actual al istori Agenţia MEN arată că An Fawzi a fost numit prim-mi- S.U.A., subliniază „ ziarul, intentat de autorităţile calî- ÎNOT
muncitoriloi-, ţăranilor, inte Libia, Hafez Assad, preşedin ei naţiunii, a subliniat An- u ar Sadat şi-a acuzat adver nistru al noului guvern al susţine fără rezerve iniţia forniene militantei america
lectualităţii, este meritul ab- tele Siriei, şi Anwar Sadat, wor Sadat, nu sînt permise sarii că au prezentat membri R.A.U., constituit după demi tiva Frontului Patriotic din ne de culoare Angela Davis. Veneţianul Fulvio Berga- I
hazilor, adjardţilor, osetinilor, preşedintele R.A.U. manevre politice şi lupte pen lor Comitetului Central al siile celor şase membri ai ca Laos, a cărui poziţie justă Arnason, care a declarat a mini, în uîrsfd de 37 ani, a l!
este meritul oamenilor mun 'Potrivit acordului tripartit tru putere. Preşedintele Sa US.A. o imagine falsă pentru binetului precedent, anunţă de apărare a intereselor po hotărît să traverseze înot
cii dc toate naţionalităţile ca de la Benghazi, fiecare stat dat a anunţat că, după ac agenţia MEN. Fawzi a deţi porului laoţian, ale păcii în genţiei UPI câ numirea sa Marea Adriatică. Startul a
re trăiesc şi muncesc în re n-l pune pe preşedinte într-o nut această funcţie în guver Asia de sud-est se bucură constituie o surpriză şi nu lost dat la Triest; inotă-
membru al federaţiei trebuie ceptarea demisiei fostului (situaţie neplăcută şi pentru nul anterior. de un sprijin tot mai pu cunoaşte motivele ei, este al
publica dumneavoastră pentru să-şi menţină statutul indivi şaselea judecător desemnat torul avea de parcurs pinii
faptul că Gruzia s-a transfor dual. guvernul, parlamentul ternic în Laos şi în întreaga să prezideze dezbaterile în la Veneţia 115■ km. Cursa
mat într-o republică prospe şi forţele armate. Activitatea lume. acest proces, întrucît prede s-a terminat cu bine şi
ră. Este, de asemenea, meri acestor organisme urmează să cesorii săi şi-au declinat Bergamini a sosit, in entu
tul P.C. din Gruzia şi al Co fie coordonată de un consiliu TOKIO. — La apelul lan competenţa, fiind recuzaţi ziasmul concetăţenilor săi,
după 33 ore şi 27 minute.
mitetului său Central. prezidenţial, alcătuit din şe de apărare. Cu această ocazie, ,Re.rga-
fii celor trei state, consiliu sat de Federaţia lucrători
In încheiere, L. I. Brejnev care trebuie, de asemenea, sâ lor de la căile ferate negu mini a stabilit şi un re
a făcut cunoscut că Gruzia aleagă şeful federaţiei. Re vernamentale, în întreaga PEKIN. — Agenţia China cord al lumii la înot ‘pe
sovietică a fost decorată cu întors la Cairo, preşedin Nouă anunţă câ la Pekin au mare distanţă.
Ordinul Revoluţiei dJn Oc tele Anwar Sadat a prezen Japonie a fost declanşată vi sosit profesorii americani STELELE NASC
neri o grevă de 24 de ore
tombrie. tat proiectul de constituire a Arthur Galslon, ftziolog, şi QUASARI
a muncitorilor aparţinlnd Etham Signer, microbiolog,
celor zece mari companii fe care, la invitaţia organelor A s t r o n o m u l american
informat
încheierea celei de-a doua roviare particulare nipone. de resort chineze, vor face S c h w a r t z s h i l d a ________
de curînd cu pe unele fo
Greva, care a afectat trans o vizită in R P. Chineză.
tografii realizate de el cu
‘ntîlnirl preliminare cehoslovaco— ajutorul unui telescop in
stalat pe
im aerostat
la
înălţimea de peste 25 km
vest-germane DELHI. — Printr-o ordonanţă semnată de şeful au fost observate ,,mici*'
statului, Varahagiri Venkata Giri, toate companiile galaxii necunoscute pină a
BONN 14 (Agerpres). — secretar de stat la Ministerul de asigurări din India — 64 locale şi 42 străine, cu un cum. Diametrul nucleului
După cum anunţă agenţia de Externe. capital total dc 320 de milioane de dolari — au fost lor este de circa 12 ani-lu-
CTK, la Bonn a luat sfîrşit Potrivit unui scurt comu trecute sub controlul guvernului. Comentînd această m ină; aglomerarea de ste
le in aceste galaxii este în
cea de-a dona întîlnire pre- nicat, convorbirile s-au des hotârîre, ministrul indian al finanţelor, Yeshwantrao să atil de mare incit se
ii/minarâ cehosîovaco-vest- făşurat într-o atmosferă sin Chavan, a arătat că naţionalizarea companiilor de n- presupune că ele s-ar cioc- ,
germanâ. Scopul acestei întîl- ceră, de lucru, şi au prilejuit sigurâri reprezintă „încă un pas pe drumul îndeplini ni o dată la patru luni sau '
niri a fost pregătirea tratati o clarificare reciprocă a punc rii mandatului încredinţat guvernului condus de In- chiar mai des. Daca sc arc \
velor dintre delegaţiile R.S. telor de vedere într-o serie dira Gandhi". in vedere cu viteza lor es
Cehoslovace şi R.F. a Germa de probleme. Ambele dele Naţionalizarea companiilor de asigurări este a te de ordinul miilor de km I
nici. gaţii şi-au exprimat convin doua măsură de acest gen adoptată de guvernul Indi- pe secundă, înseamnă cu
Delegaţia cehoslovacă a gerea că va fi utilă continua rei Gandhj. In iulie 1969, erau naţionalizate 14 din exploziile rezultate din a-
fost condusă de Milan KIu- rea convorbirilor. Următoa cele mai mari bănci autohtone de comerţ. ceste ciocniri sînt grandi
sak, adjunct al ministrului a rea întîlnire urmează să aibă oase. Profesorul american .
facerilor externe, iar cea loc la Praga, la o dată ce nu CEHOSLOVACIA. — In fotografie : Un nou cartier de locuinţe în oraşul Bratislava, consideră că aceste explo- 1
vest-germanâ de Paul Frank, a fost încă stabilită. zii au o intensitate atit de 1
mare incit răspindesc qua- 1
sari. Această observaţie n \
stirnit marc interes in rin-
dul astronomilor, întrucît
revalorizării sau devaloriză
IMPLICAŢIILE „FURTUNII" MONETARE INTEROCCIDENTALE rii" au fost aruncate pe spi imposibile ciocniri dc stele
se considerau
pînă acum
narea sa.
atit de dese.
NICOLAP ° ’.OPEANU
DESENE RUPESTRE
Nouo criză a sistemului valutar occidental, cauzele şi efecte ultimele zile pe piaţa valuta Ie de la Bruxelles — scrie tala economică a. Italiei, este îl constituie la Roma planu
le sale constituie obiectul numeroaselor comentarii ale agenţii ră vest-germanâ continuă să „Neue Ruhr Zeitung" — au salvată numai în vorbe, în- rile de creare. In cadrul Pie Tokio :
lor şi presei internaţionale. râmînâ însă critică, cu toate venit sâ arate eâ o reacţie trucit chiar şi pentru un pro ţei comune agricole. unde O expediţie franceză a
Care sint implicaţiile acestei crize core depăşeşte cadrul măsurile luate pentru insti comună de apărare vest-euro- fan este evident câ hotârîrile preţurile sînt stabilite pe ba YENUL, SUB descoperit de curînd în Ni
strict monetar, manifestindu-se in planul general-economic şi tuirea cursului flotant ai măr peanâ împotriva exportului de la Bruxelles sînt în con za dolarului, a trei zone de ger 5 000 desene rupestre
politic al diferitelor ţări occidentale ? Lo această întrebare răs cii vest-germane. american de inflaţie nu este tradicţie netă cu spiritul şi preţuri — vest-germană, o- PRESIUNE realizate cu 500 ani î.c.n
pund corespondenţii Agerpres din Washington, Bonn, Paris, Ro Subliniind câ măsurile lua posibilă. S.U.A. — continuă litera Pieţei comune". landezâ şi franco-italianâ — Şi considerate a fi cele mai ,
ma, Londra şi Tokio. te de R.FG. afectează unii ziarul — nu. au făcut nici De altfel, guvernul italian punîndu-se sub semnul între Şi la Tokio problema zilei l valoroase descoperite pină i
dintre partenerii săi din ca cel mai mic gest pentru a o este profund interesat de e bării funcţionarea practică a este „criza dolarului'1. Ofici- ( % acum din acea epocă, lma- l
--- ~ ^w ^
I I r l CI-
|
* * V U U ’
ie
Washington : drul Comunităţii Economice pri afluxul de dolari în Eu fectele hotârîrilor de la Bru „Europei agricole" occidenta al, atît ministrul de finanţe ( tftnue de pe pereţii peşte- ?
şi preşe- '
111 rcPrezinlă cel mai ade- i
Europene, o serie de cercuri ropa occidentală, punînd pe xelles asupra volumului schim le, în care Italia este intere Takeo Fukuda cît T. ,__ _ rr, i sea ni m i o --------- - - ’
REFUZUL DE A DEVALORIZA DOLARUL politice şi ziare afirmă câ „în prim plan interesele lor ego burilor sale comerciale în sată pentru multe din produ dintele băncii Japoniei,' T. ) sea 9*ro/e, rinoceri, ele- ,
cadrul CEE interesele naţio iste”. sele sale. Sasaki, reafirmă poziţia fer- 1 11 De un interes deo- 1
PERSISTA nale au prioritate". „Diseuţii- MIRCEA MOARCAŞ cadrul şi în afara Pieţei co Consemnînd punctul de ve mă a Japoniei în sensul că . *c ° ucura imaginile
mune. de consecinţele posibi
îif ciuda şocului provocat In cercurile financiare a- le asupra dezvoltării agricul dere predominant în Italia, aceasta nu va reevalua ye- î [ajatişmd care de luptă.
nul, întrucît. în ciuda gravi- \
'"l'ţnite pentru prima dată
în inndurile cercurilor finan meiicane se recunoaşte câ Paris : turii Italiene, de perspective ziarul „Corriere della Sera” taţii crizei dolarului, Japonia ţ 1,1 desenele rupestre din a
ciare americane de refuzul prin deficitul cronic al ba le utilizării forţei de muncă scrie ! „Ne aflăm cu toţii în continuă sâ fie încă la adâ- 1 cea perioadă.
ţărilor vest-europene de a lanţei de plăti a S.U.A. şi SISTEMUL MONETAR OCCIDENTAL italiene în Germania occiden aceeaşi barcă a Pieţei comu post de efectele negative ale )
sprijini dolarul, S.U.A. apar prin tactica urmată de com SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII tală şi Elveţia, precum şi de ne. dar se pare câ fiecare ţa- crizei. ţ EFECTUL „PERNEI DE
holârîte, potrivit declaraţiilor paniile americane din Euro soarta cererii Angliei de a fa ră-membrâ intenţionează să Cu toate acestea, presiunile i AER- IN GRĂDINĂRIT
oficiale, să refuze în continu pa de vest, aceea de a face Declanşarea crizei moneta Ocupindu-se de consecinţe ce parte din Piaţa comună. vîsleascâ pe cont propriu". dinafară, mai ales de ordin :
are devalorizarea monedei continuu împrumuturi pe ter re a constituit aici un prilej le interne ale „furtunii mo Un motiv de vie preocupare NICOLAE PUICEA Vehiculul cu pernă de
politic, exercitate asupra ye- (
lor Oficialităţile financiare mene scurte cu care să-şi de reafirmare a cererii de netare" ziarul ..L’Humanite'1 nului şi intensificate în mod J aer începe să Ue utilizat
americane se menţin pe a- plătească' alte împrumuturi, revizuire a ansamblului sis scria : „Ridicarea cursului Londra : tot mai frecvent în lucră
ceaslă poziţie de teama unor s-a ajuns pe piaţa occidenta temului monetar occidental. mărcii va aduce după sine o vizibil după măsurile urgen rile de grădinărie. mai a-
Ies cînd este vorba să nu
te întreprinse în Europa oc
perturbări economice de mari lă să existe o cantitate de Lipsa de încredere în dolar, scumpire a produselor vest- CRIZA A OCOLIT LIRA ; cidentală împotriva dolarului, fie păgubite plantaţiile sau
proporţii pe piaţa internă şi. dolari de 4 ori mai mare de- ca monedă de rezervă, poate germane vîndute pe piaţa semănăturile. O firmă bri-
in special, datorită faptului cît valoarea totală a aurului fi remediată — în optica gu franceză şi, cum 20 la sută DAR PENTRU CIT TIMP ? au determinat ziarele sâ an- . . — - ....... -
piaţă
că nu doresc să provoace o din depozitele de la Fort vernului francez — numai din importurile Franţei pro ticipeze o eventuală campa- i tanică a lansat pe piaţă un un
pe care
<le vehicul pe care i
nie de speculă cu yenul La } astfel
creştere a costului aurului. A- Knox. Cu alte cuvinte, do prin aşezarea aurului la te vin din R F G . aceasta va a Noua răbufnire a crizei acestea pentru Anglia, scrie
au 1 f.0Qtf fî c u t a t ă o instala- i
ghişeele băncilor nipone
tîtn timp cit criza monetară larul se află în prezent într-o melia sistemului valutar occi vea consecinţe asupra nive monetare interoecidentale a ziarul, ar fi enorme", deoa apărut deja oferte considera- \ ţ*e <?c stropire a plantelor.
vest-curopeană nu are reper dental. Ideea „etalonului-aur” lului preturilor". In acelaşi ocolit, cel puţin pînă în pre rece ea se află, cum se ex
cusiuni grave asupra vieţii e situaţie de sem.iconvertibili- vine într-o asemenea măsu sens, „L’Aurorc" arăta că zent. insulele britanice. Lira prima un comentator al bile de dolari pentru a fi ^ eh'^"!ul ,p00lc H
, conomice a S U.A., Statele U- tate, dacă nu chiar de ne- ră în contradicţie cu poziţia sînt de aşteptat noi măsuri sterlină, considerată mai „sla BBC, „între ciocan şi nicova schimbaţi în yeni şi se atir- transporl,'rea '
niic vor cămine în expectati convertibilitatc, pe unele pi altor state occidentale, încit revendicative ale ţărănimii, bă", a fost, în mod paradoxal, lă". Anglia — explica „SUN” mă câ restricţiile bancare \ “
vă. aşa cum au procedat încă eţe. experţii francezi s-au retras precum şi scumpirea preţuri evitată, fiind la adăpost de — a adoptat o atitudine cit nipone, deşi foarte severe, a- CASE DIN IîUCATI
din momentul izbucnirii cri- de Ia dezbaterea în legătură lor la unele produse. fluctuaţiile care au atins doar de cît neutră, câutînd sâ nu proape câ nu vor putea sâ i
CONSTANTIN ALEXANDROAIE cu Uniunea monetară de la monedele forte. Aceasta nu nemulţumească nici Statele controleze goana după yen, în » TAvrabilc in două bucăţi
măsura în r*ire aceasta se va \
Bruxelles. PAUL DIACONESCU scuteşte însă dc emoţii cercu Unite. în virtutea aşa-numi- şi transportabile cu camio
Bonn rile financiare din Londra. telor „relaţii speciale", dar declanşa cu toată forţa. ^ nul, noile case puse în vîn-
Roma : Situaţia din Anglia prezintă nici R.F. a Germaniei sau Se afirmă câ. dacă în 1969. \ zare in Statele Unite sint
.
___
MASURI „OPORTUNE1', DAR SITUAŢIE unele fenomene complexe de Franţa, de sprijinul lor avînd yenul a rezistat presiunilor şi J gata să-şi primească toca-
terminate nu atît de implica
nu a fost reevaluat o dată cu \ tari‘ la trei zile după lu-
nevoie pentru rezolvarea ce
CRITICA „FIECARE VREA SA VISLEASCA ţiile slăbiciunilor pe care le rerii sale de aderare la Pia marca vest-germană. de data i oeperea asamblării. Cele
PE CONT PROPRIU" manifestă în prezent econo ţa comună. aceasta situaţia sa este mai / două părţi care le comnun
In cercurile guvernamenta situaţia existentă cînd, dato mia engleză cît, mai ales, dc Contribuabilul englez, care dificilă întrucît refuzul de ' po* r(>u,iite pe Inc. fără
le se declară câ măsurile a- rită afluxului colosal de do Spre deosebire de opiniile liană şi economişti de pres consecinţele politice ale unor a fost şi aşa destul de lovit reevaluare ar putea avea re- \ n mn' ncocsita operaţii su-
doptatc pe târîm valutar au lari. în băncile vest-germa- exprimate în mod oficial, câ tigiu nu sint cîtuşi de pu eventuale „tulburări financia de reducerea puterii de cum pereusiuni serioase in rapor- t [ ^ ^ r c privind insmtn-
fost şi sînt „raţionale şi lu nc se află depuşi aproape toi „Italia nu este afectată de ţin optimişti „Unitatea Pie părare a lirei ca urmare a turile comerciale cu S.U.A. şî ? t l , dp electricitate şi
ate la timpul oportun'. Ele atîţia dolari cît contravaloa fenomenul financiar specula ţei comune, notează influen re", cum se exprima ziarul creşterii preturilor, se arată „ .. .. . . , . , * ţ cele sanitare, acestea fiind
motivează câ guvernul nu pu rea întregului stoc de aur al tiv" (Ferreri Aggradi, mi tul ziar „Corriere della Sera", „Financial Times". „Conse îngrijorat, deoarece ştie' câ, cu alte ţâri occidentale. incluse de la bun început
tea râmîne impasibil faţă de S.U.A. Situaţia existentă în nistrul tezaurului) presa ita care apare la Milano, eapi- cinţele care ar decurge din de fiecare dată, „eforturile FLOREA JUIU \ in pereţii casei ::zj
- _____
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. (Telefoane nr. X 2317 şl 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafică Oeva