Page 57 - Drumul_socialismului_1971_05

Ş
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

I ■ Conservatorii englezi în

J pierdere de viteză

| (Comentariul zilei)

| B După eşuarea loviturii

! de stat din Argentina
ş
f o Evoluţia stafiei orbitale $

I sovietice „Saliut“
i
B Cadran, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5 086 DUMINICA 16 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI I .

Vizita de lucru a tovarăşului PLENARA CONSILIULUI UNIUNII

JUDEŢENE A C.A.P.

NICOLAE CEA Ieri, la Deva, a avut Ioc Exprimîndu-şi satisfacţia cesităţii creşterii contribuţiei

fiecărei
cooperative agricole,
pe
deosebită faţă de grija
Uniunii
plenara Consiliului
judeţene a cooperativelor a­ care conducerea partidului şi a tuturor cooperatorilor . şi
gricole de producţie la care statului nostru o manifestă producătorilor individuali la
au participat membrii consi­ pentru îmbunătăţirea condiţi­ fructificarea cit mai deplină
a rezervelor de sporire a pro­
ilor de viaţă şi ridicarea ni­
liului. preşedinţii şi inginerii
la Complexul avicol din Titu şefi din cooperativele agrico­ cooperatiste, pentru continua ducţiei pentru satisfacerea în
velului de trai al ţărănimii
condiţii din ce în ce maî bu­
le, cadre de la U J.C.A.P., re­
ne a cererilor de consum ale
prezentanţi ai unor organiza­
tăţilor agricole cooperatiste şi
ţii economice şi instituţii ju­ dezvoltare şr înflorire a uni­ populaţiei şi a nevoilor eco­
deţene. a satelor, participanţii la nomiei naţionale. S-a indicat
La lucrările plenarei a discuţii au evidenţiat însem­ ca pe baza unor planuri con­
In cursul dimineţii de sîm- Alimentare, Silviculturii şi sînt mecanizate şi automati­ cadouri simbolice, angajîn- participat tovarăşul Ioachim natele rezerve existente în crete de acţiune, să se in­
bâtâ, tovarăşul Nicolae Apelor. zate. Recent au intrat în du-se să-şi aducă întreaga privinţa sporirii neîncetate a tensifice preocuparea şi efor­
Ceauşescu, secretarul general SInt de faţă tovarăşul Ni­ funcţiune patru ferme de pro­ contribuţie la dezvoltarea co­ E.M. Paroşeni. - Ele­ Moga, prim-secretar al Comi­ turile în direcţia extinderii
al Partidului Comunist Ro­ colae Tâbîrcâ, prim-secretar ducţie şi au fost livrate pri­ operativelor lor, la creşterea mentele de mecanizare şi au­ tetului judeţean Hunedoara producţiei agricole şi a ve­ activităţilor anexe şi a pres­
mân, preşedintele Consiliului al Comitetului judeţean Dîm­ mele tone de carne de pa­ producţiei şi îmbunătăţirea tomatizare ocupa un impor­ al P.C.R, preşedintele Comi­ niturilor cooperatorilor. Din
de Stat, împreună cu tova­ boviţa al P.C.R., preşedintele săre pentru aprovizionarea activităţii economice, ca semn tant rol in producţie. tetului executiv al Consiliu­ dezbateri au reieşit posibili­ tărilor de servicii — sursă
răşul Manea Mânescu, mem­ Consiliului popular judeţean, populaţiei bucureştene. al recunoştinţei pentru noi­ In loto : Electricianul Ti- lui popular Judeţean. tăţile largi ce există privind importantă de obţinere a u­
bru al Comitetului Executiv, şi alţi reprezentanţi ai orga­ Secretarul general al parti­ le măsuri întreprinse de par­ beriu Grunwald verificâ un Participanţii la plenara folosirea superioară a resur­ nor însemnate venituri su­
al Prezidiului Permanent, se­ nelor locale de partid şi de dului se interesează îndea­ tid şi de stat în vederea creş­ intreruptor tip AG 60, im­ Consiliului U.J.C.AP. au luat selor locale de materii prime plimentare — să se asigure
cretar al CC. al P.C.R., pre­ stat. proape de măsurile întreprin­ terii bunăstării ţărănimii co­ portant element de automa­ în dezbatere măsurile ce se şi materiale, creşterea apor­ folosirea raţională a forţei de
şedintele Consiliului Econo­ Oaspeţii sînt invitaţi să vi­ se în vederea creşterii efi­ operatiste. tizare. impun a fi luate In vederea tului gospodăriilor personale muncă existente în toate a-
mic, a făcut o vizită de lu­ ziteze mai întii moderna sta­ cienţei economice şi a asi­ Adresîndu-se cooperatorilor Foto : N. GHENA asigurării traducerii în viaţă la îmbunătăţirea aprovizionă­ nităţile agricole cooperatiste,
cru la Complexul avicol-Titu ţie de incubaţie a complexu­ gurării dezvoltării, concomi­ de faţă, tovarăşul Nicolae a Hotârîrii Comitetului Exe­ rii cu produse agroalimenta- precum şi condiţii de spori­
din judeţul Dîmboviţa. lui, unde se află expoziţii de tent cu producţia de carne, Ceauşescu Ie mulţumeşte cutiv al CC. al P.C.R. cu re a populaţiei, precum şi re a efectivelor de animale,
Secretarul general al parti­ prezentare a celor mai im­ şi a celei de ouă. Râspun- pentru primirea călduroasă privire la îmbunătăţirea con­ hotârîrea de a valorifica cit pe această cale fiind posibi­
dului este Intîmpinat cu deo­ portante realizări din secto­ zlnd, conducerea ministerului făcută, le urează sănătate şi diţiilor de viaţă ale membri­ mai eficient. In lumina mă­ lă valorificarea unor canti­
sebită căldură de un mare rul avicol obţinute la nivelul subliniază, totodată, că In fa­ fericire, noi succese in mun­ lor cooperativelor agricole. surilor stabilite de conduce­ tăţi mai mari de produse la
număr de ţărani cooperatori întregii ţări. Apoi, directorul za finală complexul va pro­ ca pentru obţinerea unor re­ Finala întrecerii De asemenea, în cadrul rea partidului şi statului, po­ fondul centralizat al statului.
din comunele Lunguleţu, Râ- general al Complexului avi­ duce 20 000 tone carne de colte bogate. plenarei s-a prezentat o in­ tenţialul uman şi material de Dovedind mai multă iniţiati­
carj, Poiana, Corbii Mari, col-Titu, Viorel Chiriţă, pre­ pasăre — a zecea parte din Oaspeţii vizitează apoi ha­ formare şi s-au purtat dis­ care dispune fiecare unita­
Brăneşti, Costeşti-Vale, Po- zintă tovarăşului Nicolae producţia marfă prevăzută la lele de creşterea puilor pen­ pe meserii cuţii în legătură cu dezvolta­ te agricolă cooperatistă. vă şi răspundere, organele a­
tlogi, Odobeşti, Titu şi din Ceauşescu şi celorlalţi oas­ sfîrşitul actualului cincinal. tru carne. gricole judeţene şi conduceri­
alte sate din împrejurimi. peţi parametrii noii unităţi Oaspeţilor li se prezintă în Discuţiile ample purtate de Ieri după-ainiazâ, grădi­ rea activităţilor industriale, In încheierea lucrărilor ple­ le unităţilor agricole, cu spri­
Cei prezenţi ovaţionează în­ dată parţial în folosinţă, cu continuare aproximativ 50 tovarăşul Nicolae Ceauşescu, na de vară a Grupului şco­ prestărilor de servicii şi or­ narei a luat cuvîntul tovară­ jinul organizaţiilor de par­
delung pentru partid, pentru un an şi Jumătate mai de­ de utilaje, realizate de uzi­ de ceilalţi conducători de lar C.S. Hunedoara a găz­ ganizarea formaţiilor de con­ şul Ioachim Moga. Subliniind tid. vor avea posibilitatea şi
conducătorul partidului şi vreme, obiectiv de seamă In nele mecanice ale agricultu­ partid şi de stat cu specia­ duit — în prezenta unui strucţii. Totodată s-au dezbă­ faptul că hotârirîle adoptate trebuie să asigure o contri­
statului. realizarea sarcinilor ce stau rii, care au contribuit la me­ lişti, cu cadre de răspundere numeros public — faza fi­ tut măsurile ce trebuie luate în ultima vreme se înscriu buţie substanţială la finali­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu în faţa zootehniei, precum şi canizarea proceselor de pro­ din Ministerul Agriculturii, nală a concursului pe me­ în scopul asigurării înfăptui­ organic în contextul măsuri­ zarea sarcinilor ce le revin
este salutat la sosirea sa la preocupările specialiştilor de ducţie In toate fermele avi­ Industriei Alimentare, Silvi­ serii şi specialităţi, orga­ rii legilor adoptate de Marea lor iniţiate de conducerea în legătură cu aplicarea ho-
Complexul avicol din Titu aici de a înfăptui în mod e­ cole din ţară. culturii şi Apelor, indicaţiile nizat în şcolile profesiona­ Adunare Naţională referitoa­ partidului şi statului în sco­ târîrilor ce ao fost dezbătu­
de tovarăşii losif Banc, mem­ xemplar sarcinile trasate de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarului Reneral al parti­ le şi liceele de specialita­ re la organizarea şi dezvol­ pul materializării obiectivelor
bru supleant al Comitetului partid şi de stat. ceilalţi oaspeţi sînt salutaţi dului date şi cu acest prilej tarea activităţilor industriale, stabilite de Congresul al te, fiind în interesul fiecărei
Executiv al CC. al P.C.R., Organizat pe principiul de preşedinţii mai multor co­ pentru dezvoltarea mai rapi­ te ale Ministerului Indus­ de prelucrare a produselor X-lea al partidului privind cooperative agricole, al coo-
vicepreşedinte al Consiliului producţiei industriale, com­ operative agricole de produc­ dă a sectorului avicol au triei Metalurgice. agricole, construcţii şi pres­ progresul rapid al agricultu­
de Miniştri, ministrul agri­ plexul de la Titu are nouă ţie din apropiere, care. In nu­ constituit un nou imbold în Noua ediţie a întrecerii tări de servicii, precum şi la rii şi ridicarea nivelului de
culturii, industriei alimenta­ ferme specializate în produ­ mele ţăranilor cooperatori activitatea oamenilor muncii pe meserii s-a dovedit, pe stimularea creşterii animale­ trai a! ţărănimii, primul se­ (Continuare in poq o 3-a)
re, silvicultorii ş'P* apelor, cerea de ouă, pentru creşte­ din comunele lor, exprimă a- de pe ogoare, în înfăptuirea parcursul fazelor care au
Matei Gliigiu, ministrul con­ rea păsărilor de producţie, dlnca mulţumire de a avea măreţelor sarcini trasate de precedat etapa finală, un lor. cretar a insistat asupra ne­
incubatoare, fabrică de nu­ ca oaspete pe secretarul ge­ Congresul al X-lea al parti­ mijloc eficient de antre­
strucţiilor industriale, de
treţuri. combinate şi abator neral al partidului. Ei înmî- dului pentru dezvoltarea creş­ nare a elevilor în tainele
membri ai conducerii Minis­ propriu. El cuprinde 147 hale nează tovarăşului Nicolae terii păsărilor în ţara noas­ meseriei alese, un îndemn
Finala competiţiei, desfăşu­ Industrializarea construcţiilor,
terului Agriculturii, Industriei spaţioase, în care procesele Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi. tră. Ia perfecţionare, la cunoaş­
terea frumuseţii
muncii.
Confruntare pe teren Ministrul relaţiilor externe rată la Hunedoara, a de­ element hotarîtor în sporirea
butat vineri cu proba prac­
tică la care şi-au dovedit
al Republicii Chile, tuturor şcolilor metalurgi­
iscusinla reprezentanţi ai
„PROBLEMELE" Clodomiro Âimeyda, va ce din ţară. Ieri, elevii eficienţei economice
zi­
otelavi, electricieni şi
dari şamotori, ciştigători ai
etapei interjudeţene, au
susţinut proba
teoretică.
CARTIERULUI DACIA face o vizita oficială Şi-au confruntat cunoştin­ a investiţiilor
* ţele reprezentanţii şcolilor
profesionale şi ai liceelor
_w in România de specialitate din Bucu­
CER REZOLVARE IMEDIATA afacerilor externe. Corneliu va face o vizită oficială în reşti. Galaţi, Reşiţa. Oţelu1 un înalt nivel de eficientă Ing. STELIAN POPESCU cu o capacitate anuală de 800
Realizarea integrală şi la
ministrului
La invitaţia
Roşu, Ctrnpia Turzîi.
Bu­
1970
apartamente, Dacă In
Mânescu. ministrul relaţii­ Republica Socialistă Româ­ zău, Aiud, Alba lulia. Că- economică a grandiosului pro­ vicepreşedinte s-au realizat 714 apartamen­
nia în perioada 20-23 mai
lor externe al Republicii lan şi oraşul gazdă a eta­ gram de investiţii stabilit al Comitetului executiv te din panouri mari, în acest
Numeroasele sesizări expe­ 16) şi al lipsei capacelor, In Chile, Clodomiro Almeyda, 1971. pei finale — Hunedoara. pentru actualul cincinal este al Consiliului popular prim an al cincinalului nu­
diau pe adresa redacţiei din ce ne priveşte, astăzi (13 mai condiţionată de perfecţiona­ judeţean mărul lor se ridică la 1 164,
cel maî tînâr cartier al Devei n.n.), angajaţii noştri vor sosi rea continuă a activităţii tu­ ceea ce echivalează cu 37,4
— „Dada" — ne-au determi­ cu cisternele şi vor vidanja turor factorilor răspunzători. la sută din totalul aparta­
nat să poposim şi printre blo­ căminele înfundate. Dar ce­ In proiectarea, planificarea mentelor ce se vor preda în
curile ridicate aici, să con­ rem mai multă atenţie con­ şi execuţia investiţiilor este pentru un apartament in bloc folosinţă. Intrebuinţînd şi alte
fruntăm sesizările cu realita­ structorilor şi locatarilor ! necesar să se promoveze so­ cu structură in panouri mari, procedee tehnice ne-am pro­
se consumă 920 om-ore faţă
tea şi să căutăm soluţii. Am — Nu le-am numărat, to­ luţii mai economice şi rapi­ de 1 890 om-ore la structura pus ca în cursul anului
invitat în raidul nostru pe varăşe inginer Cărăbaş, dar de, introducerea şi generali­ clasică şi 1 645 om-ore la 1971 gradul de industrializa­
zarea tehnologiilor şi mate­
tovarăşii ing. Gheorghe Câ- foarte multe guri de control rialelor noi, a metodelor de structura realizată prin me­ re în execuţia locuinţelor să
ajungă la 43,7 Ia sută.
Este
râbaş, şeful şantierului 1 al sînt descoperite, putînd pro­ lucru avansate, care să asi­ toda cofrajelor glisante. demn de menţionat că şi la a ­
Trustului de construcţii Deva, voca accidente, deteriorări ale gure o industrializare maxi­ In vederea realizării volu­ partamentele prevăzute a se
executantul cartierului, Va- instalaţiilor, înfundări. Care e mă a producţiei de construc- mului sporit dc construcţii în realiza cu structură, din zi­
sile Prodea, inginer şef la în ­ explicaţia şi modalitatea de tii-montaj. soluţie industrializată la ni­ dărie portantă, se vor folosi
treprinderea de gospodărie rezolvare ? In judeţul nostru, ca de velul judeţului s-a întocmit o serie de elemente construc­
comunală şi locativâ Deva, altfel în întreaga ţară, la în anul 1970 un studiu pri­ tive prefabricate j planşee,
— Toate căminele de vizi­
proprietarul şi gospodarul î- tare au fost date în folosinţă construcţiile social-culturale vind posibilitatea executării plăcuţe de canale, parţial
mobilelor, Ioan Sibişan. in­ complete, acoperite cu capace sc folosesc atît procedee in­ clădirilor de locuit din pa­ scările, precum şi unele ele­
spector cu spaţiul locativ la de fontă. Practici detestabile dustrializate — panouri mari, nouri mari şi alte sisteme mente nestrucţurale şi de
Consiliul popular al munici­ au făcut ca în repetate rîn- structuri mixte, cofraje gli­ constructive, care să asigure instalaţii.
piului Deva, şi Ştefan Marcu, duri acestea să ia drumul... sante — cît şi procedee tra­ la nivelul anului 1975 un Desigur, acestea sînt sarci­
preşedintele asociaţiei de I.C.M.-ului (La I.C.M. nu s-a diţionale : zidărie cu planşee grad de industrializare de nile minime şi de primă ur­
locatari din cartier, reprezen­ văzut că e material nou, fie prefabricate şf beton mono­ cel puţin f>5 la sută din vo­ genţă. Indicaţiile concrete
tantul beneficiarilor. Cu alte el şi spart ?). Noi nu mai a­ lit în cofraje de lemn. Din lumul total de locuinţe In din documentele de partid şi
cuvinte, persoanele competen­ vem cu oe le înlocui a nu ştiu studiile şi analizele făcute acest sens au fost construite de stat. sarcinile precise din
te în a lua măsuri imediate, cîta oară. Aici la blocul 14, rezultă că prin folosirea pa­ poligoanele de panouri mari planurile economice insistă
in a decide pe loc asupra unde două cămine au defec­ nourilor mari se realizează o la Hunedoara, Deva şi Live- asupra extinderii rapide a
reducere a necesarului
de
a ceea ce trebuie făcut. ţiuni de construcţie, Ie vom manoperă de aproximativ 40 “ zeni cu o capacitate anuală utilizării prefabricatelor. In
Am pornit din centrul „Da-, reface. La scara 4, în schimb, de 1 200 apartamente fizice, acest context ne preocupă
la sută faţă de clădirile exe­
ciei" de la blocurile 14. 16 unde maşina poştei, intrînd I.A-S. Simeria. Mecanizatorul Viorel Bărbat lucrează de zor la prâşitul mecanic al po­ cutate cu zidărie portantă şi iar pină la finele acestui an pentru viitorii ani In mod
deosebit
într-o
extinderea
şi 18. Locatarii se plîng că ,pe planşeul de beton din rumbului pe tarlalele fermei nr. $ din Orâştie. Foto : V. ONOIU planşee prefabricate. Astfel, se vor pune în funcţiune alte proporţie mult mai mare a
nu au apă caldă Care e mo­ faţa scării, l-a spart pe o por­ poligoane la Deva şi Lîvezeni soluţiilor industrializate, lăr­
tivul ? ţiune aşa mare, nu mai răs­ girea gamei de lucrări ce
— Centrala termică 12, ca­ pundem. Sâ-1 repare vinova­ pot ti rezolvate cu elemente
re deserveşte aceste blocuri, tul I IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE produse în fabrici, U2ine şi
este în curs de extindere — poligoane. Factorul principal
ne informează tovarăşul Gh. — Deci pentru capacele care trebuie să conducă la
Cârâbaş — urmînd să furni­ „zburătoare" am rămas fără găsirea şi introducerea solu­
zeze căldură şi apă caldă u­ soluţie. Orioîte ar veni, tot se ţiilor avansate este proiec­
nui număr mai mare de blo­ duc. Şi totuşi nu este nici o Intensă activitate la întreţinerea culturilor tarea. Institutele şi birourile
curi ce se vor construi în soluţie pentru ca instalaţiile de proiectare trebuie să pună
cartier. In acest timp, fireşte, să fie protejate ? Aşteptăm la îndemîna executanţilor
nu e în stare de funcţionare. să ni se comunice răspunsul. proiecte care să prevadă fo­
— Şi cînd vor avea loca­ — In jurul gardului şcolii In toate unităţile agricole ticipă la muncă ne-a dat po­ dări. Pînă la 25 mai vom li-/ narea la timp a acestor lu­ cartofi. La porumb s-au apli­ losirea celor mai avansate
via şi primele cantităţi de
tarii apă caldă ? sînt mormane de moloz şi socialiste din judeţul nostru sibilitatea să organizăm ac­ gulioare şi varaâ de vară. A­ crări de importanţă majoră cat ierbicide pe o suprafaţă concepţii de alcătuire a struc­
— Ultimul termen 30 iunie, pâmînt. Ce origine au ? — profitindu-se de timpul tivitatea în condiţii cores­ pentru soarta recoltei. de 50 ha, s-au prăşit mecanic turilor, metode şi tehnologii
La C.A.P. din Vaidei
dar sperăm că şi mai repede. — Sînt de la curăţirea şi prielnic — s-a trecut şi se punzătoare. să executăm in­ mintim şi faptul că am re­ după cum ne relata — 60 ha şi manual 10 ha. Ioan de execuţie, precum şi mate­
coltat şi Insilozat secara fu­
— Tot la aceste blocuri darea în folosinţă a şcolii.. lucrează intens, cu toate for­ tegral şi la timp toate lucră­ Aurel Băluşa şi Vasile Pienar, me­ riale noi, astfel Incit activi­
s-au produs mai multe înfun- — De un an, deci Şi cine ţele şi mijloacele la întreţi­ rile agricole de sezon. Toc­ rajeră de pe 10 hectare, re- Ghibu, inginerul şef al uni- canizatori, Tina Popa, Dafi- tatea pe şantiere să se rezu­
dări ale canalului de scurge­ ar trebui să le ridice ? nerea culturilor. Sub îndru­ mai aceasta ne dă garanţia zultînd o cantitate de 80 to­ lăţii — s-nu plivit 200 ha na Crişan, Jeni Bâda şi Fu- me în principal la procese
grîu, iar pe 50 ha grîu şi G0
re. Cine e de vină ? marea atentă a specialiştilor, că vom putea să obţinem ne. zi Ursu sînt cîţiva din cei de montaj.
— Cei ce folosesc instala­ — Şcoala, răspunde, evident mecanizatorii şi cooperatorii producţii superioare celor pla­ In cooperativa agricolă din ha orzoaicâ s-au apli cat ierbi- care s-au evidenţiat în exe­ Este adevărat că în con­
ţiile sanitare în alte scopuri contrariat, constructorul. execută în condiţii agroteh­ nificate la toate culturile. Rapoltu Mare, după cum ne cide. Prima praşilă cu sapn cutarea lucrărilor de între­ strucţia de locuinţe prin fo­
decît cele cărora le-au fost Dar oare şcoala nu trebuie nice superioare piivitul se­ Dar să exemplificăm : din relata inginerul şef al aces­ rotativă s-a făcut pe o supra­ ţinere a culturilor. losirea panourilor mari în ju­
destinate. La vidanjâri — ne predată curată ? mănăturilor şi prăşitul cultu­ cele 240 ha grîu şi 20 ha orz, teia, Gheorghe Filip, lucrări­ faţă de 120 ha porumb. De La cooperativa agricolă deţul nostru s-au făcut paşi
spune tov. V. Prodea, au fost — Azi, 13 mai, a fost o zi rilor. s-au plivit 200 ha, 100 ha po­ le de întreţinere sînt in gra­ asemenea, s-au prăşit mecanic din Geoagiu — ne informa simţitori pe calea industria­
lizării. Cum însă viitorul con­
găsiţi pantofi, oase. o.,, şa însorită. Cînd plouă, însă, cn Anul acesta — ne spuneau rumb au fost ierbicidate, iar fic. întreaga suprafaţă de 50 şi manual 5 ha sfeclă fura­ tovarăşul Aurel Pera, pre­ strucţiilor trebuie conceput
de bicicletă, bucăţi de lemn, toată căldura, locatarii car­ tovarăşii Marin Şurcă, pre­ alte G0 s-au prăşit mecanic ; ha sfeclă de zahăr, 10 ha sfe­ jeră şi 5 ha chimion. Şi la şedinte — întreaga suprafaţă prin prefabricate considerăm
diverse obiecte care. normal, tierului sînt nevoiţi să apele­ şedintele C.A.P. Orâştie, şi întreaga suprafaţă de 26 ha clă furajeră şi 21 ha cartofi noi — ne spuneau tovarăşii de 390 ha păioase a fost pli­ că ceea ce s-a realizat consti­
înfundă instalaţia. E situa­ ze la... şoşoni, cizme de cau­ loan Avram, inginer şef — cartofi, 20 ha sfeclă de zahăr s-a prăşit mecanic şi mânu- Mircea Onea, inginer şef la vită, iar o suprafaţă de 50 tuie doar începuturi timide
ţia întîlnitâ la blocul G 2. Or, ciuc. Vina. zic ei, o are şan­ avem o participare foarte şi 5 ha sfeclă furajeră s-a al. La porumb s-a aplicat C.A.P. Sîntandrei, şi Mihai ha a fost ierbicidată. Toate şi limitate. Este necesar ca
să ne fie iertat, nu aşa se tierul care lasă $â circule bună la muncă, datorită mă­ prăşit mecanic şi manual. La prima prăşi 1 ă mecanică pe 50 Huieţ, preşedinte — s-a pli­ cele 50 ha cu sfeclă de zahăr proiectanţii să prevadă în
foloseşte o instalaţie ! Mai maşinile cu materiale pe toa- surilor luate de partid şi de sfecla de zahăr s-a început din cele 160 ha cultivate. vit întreaga suprafaţă culti­ au fost prăşite mecanic de documentaţiile tehnice folosi-
este un motiv, cel al cămine­ stat pentru stimularea şi co­ şi cea de-a doua prăşilâ me­ Mecanizatorii Ioan Filimon, vată cu păioase — 365 ha,
lor de control, superficial con­ interesarea materială a ţă­ canică. De asemenea, la gră­ la sfeclă, şi Virgil Crişan, la din care 18 ha au fost ier­
struite. peste care trec ma­ (Continuare In P«>9 ® ranilor cooperatori, pentru îm­ dina de legume lucrările de porumb, au făcut lucrări de bicidate. S-au prăşit mecanic şi (Continuare In pag. a l*o) (Continuore jr» pag. a 3*o)
şini. le acoperă cu pâmînt, le bunătăţirea condiţiilor lor de întreţinere sînt la zi. Aici, foarte bună calitate, adueîn- manual 40 ha sfeclă de za­
dă rimă (situaţia de la blocul viaţă. Faptul oă oamenii par­ «-au făcut şi primei* două d«-ţi contribuţia la termi­ hăr din 50, precum şi 5 ha