Page 6 - Drumul_socialismului_1971_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 074 9 LUNI 3 MAI 1971

Generosul omagiu VALEA JIULUI SUB

al Hunedoarei SÎINDÂRD DE PURPURA

Hunedoara metalului fier­ piepturile acestor oameni a­ Cocsarll, aglomera^orlştli, Nicicînd Intîlul de Mal n-a de tone la cele 20 000 extrase tn vechea uniformă de bâieş
binte, a schelelor îndrăzneţe, flaţi mereu în cele mal îna- furnaliştli şl laminatorii educ fost salutat la Petroşani de în afara planului. Graficul — a adus, drept mărturie a
a oaraysnllor cu gîndul şl fap­ inta'e rîndurl ale eroicei In coloane grafice prin care atlta mulţime, n-a cunoscut o spune prin cifre că minerii muncii lui. „trocul şj lâmpa-
ta înaripate, a venit la marea noastre clase muncitoare au arată că au dobîndit în ma­ mai mare şi mai tumultuoasă Lupeniului şi-au ţinut şi ulti­ şul" iar, alături, tînârul mi­
sărbătoare a muncii cu inima erupt puternic, fierbinte şi rea întrecere cele mai bune revărsare de coloane umane, mul jurâmlnt rostit sub fla­ ner Constantin Băgâianu vor­
ţi braţele larg deschise. Acest clar cele mai scumpe cuvinte realizări. Cu un succes Impre­ de steaguri purpurii şi trico­ mura roşie ; 27 000 tone ex­ beşte, prin ţinută şi uneltele
InMi de Mai muncitoresc a pe care astăzi le rosteşte po­ sionant, de o deosebită rezo­ lore, de portrete ale condu­ trase în plus pînâ în diminea­ cu care lucrează, despre gene­
adus si rfici, ca pretutindeni porul } „P.C.R. — Ceauşescu", nanţă se prezintă oţelarii. Pî- cătorilor dragi, de steme ale ţa Intîiuluj de Mai. Lupeniul raţia de azi şi munca ei nouă.
pe meleagurile patriei, impre­ „Ceauşescu şi poporul". Ca nâ In ajunul sărbătorii inter­ partidului şl patriei, de lo­ se prezintă viguros în coloa­ Această generaţie nouă am
sionanta a?fino8ferâ de entu­ un ecou vibrant, marea oţelâ- naţionale a celor ce muncesc, zinci şi grafice, de eşarfe şi nă. Preparatorii raportează i regăsit-o tn coloana minerilor
ziasm generată de glorioasa rle cu coşurile fumegînde, cu el au realizat, !n cinstea se­ flori ! Flori, de parcă toată „Ne-am angajat să depăşim din Aninoasa, alături de bri­
aniversare a partidului pe ca­ vâpăile el veşnic nestinse micentenarului partidului, cu primăvara, cu lumea-1 de cu­ planul cu 1 215 000 lei. Ne-am gadierul Vaslle Mereuţâ, cu
re întregul popor român se r ă s p u n d e Impresionanţi mult înainte de termen şl în lori, a-a întîlnit, aici, aâ sa­ întrecut pe noi înşine. Am cea mal mare depăşire pe
pregăteşte să o întîmplne cu „Ceauşescu şl poporul". Sus, condiţii calit«‘ive şi de efi­ lute sărbătoarea de Armin­ realizat 2 660 000 lei" Pe un mină — 4 000 tone, tn patru
cele mal bogate roade ale ab­ la mare înălţime, aceste cu­ cienţă superioare, primul mi­ deni care, In acest an, se a- car alegoric, tinere muncitoa­ luni —, In coloana celor de
negaţiei şi dăruirii în muncă, vinte înscrise pe o uriaşă lo­ lion de tone de oţel din acest şeazâ sub semnul gloriosului re torc fir de mătase, plămă­ la Lonea, autorii a 5 000 tone
cu neţărmurită dragoste şl re­ zincă metalică domină întrea­ cincinal. Un milion de tone jubileu al aniversării Parti­ dit din caierul chimicalelor. de cărbune în afara planului,
cunoştinţă faţă de Partidul ga Hunedoarâ. Este ‘abloul de metal — dar fierbinte al dului Comunist Român. Mi­ „Am strîns pe bobine zeci dc printre minerii Dîljei, ai Url-
Comunist Român şi conduce­ măreţ ce exprimă nemărgini­ Hunedoarei pentru înflorirea tingul din Piaţa Victoriei a mii de kilometri de fire de caniului, ei Paroşeniului Con-
rea sa înţeleaptă. ta dragoste fată de Partidul ţârii, pentru propăşirea pa­ fos* o entuziastă manifestare mătase pe care le măsurăm s'antin Zaharia a venit din
Generaţiile Hunedoarei so­ Comunist Român, legătura de triei socialiste. a solidarităţii minerilor cu In peste 3 tone mai mult de- frontul de pe stratul 15 al
cialiste dominate de aceste oţel dintre partid şl popor, Colectivitatea constructori­ cel ce muncesc de pretutin­ cît ne-am angajat". Paroşenilor, din primul aba­
nobile şl înălţătoare senti­ respectul şi stima profundă lor. cel care au înălţat din te­ deni, în care tovarăşul Gheor- „Şi noi aici ne înscriem iz- taj cu mecanizare complexă
mente au prezentat partidu­ a tuturor celor ce trăiesc şl melii Hunedoara, se înfăţişea­ ghe Feier, Becretar al Comi­ bînzlle — spun Nicolae Tomo- — In care randamentele zil­
lui, ţârii întregi, raportul fier­ muncesc la Hunedoara, faţă ză în coloane cu rodnicia Primâvora patriei. tetului municipal Petroşani al lea, Ion Negru, Ghcorghe şi nice se numără în zeci de to­
binte al izbîrttllor dobîndlte de cel mal Iubit fiu al clasei munci! pe schele, cu sentl- PC.R., a evocat semnificaţia Cons’antin Onofrci, — oame­ ne.
în Infâptolrea sarcinilor pri­ muncitoare, al naţiunii ro­ mcn’e de înaltă recunoştinţă zilei, pe fundalul marilor Iz- nii adîncurilor de la Bârbâ- Sin* mulţi recordmani prin­
mului an efl noului cincinal, mâne, tovarăşul Nicolae fnţă de Partidul Comunist btnzl înscrise de minerii Văii tcnl. Angajamentul luat în tre demonstranţi. Dionisie
a măreţului program elaborat Ceauşescu, care în fruntea Român şi conducătorii săi. a- Jiului In acest an. „tone plus" l-am depăşit, iar Bartha deţine iarăşi locul I
de Congresul al X-lea el parMdulul şl statului veghea­ nlmaţi de hotârîrea unanimă Asfaltul are ecou de paa preţul de cost pe tona de căr­ pe ţară la adînciri de puţurii
PC.R. ză neobosit, cu neţărmurit de­ de n jnfâptui neabătut politi­ bărbătesc, hotârlt. Companii­ bune l-am redus cu 1,5 lei. 94,3 ml/lunâ la săparea şi be-
Mitingul care a avut loc în votament la înălţarea Româ­ ca înţeleaptă a partidului. le trec, şl mersul lor viguros Parcă nicicînd n-n fost tonnrea puţului de la mina
fata tribunei din larga espla­ niei socialiste pe cele mal In rînduri compacte, în faţa dă de veste ţârii că minerii mai viguros şi mni hotârlt Livezeni. E mai tînâr dectt
nadă a bulevardului Dacia, a înalte culmi de bunăstare ş! tribunei îşi fac apariţia mine­ Văii Jiului ştiu să munceas­ pasul minerilor din Vulcan la primul record naţional (În­
reunit valorile umane cele progres social. rii din Tolana Ruscâi. Alături că dar şi să-şi apere glia stră­ ca în acest at 20-lea an de scris tn 1962 i 51 m/lj „Nu
mai reprezentative ale Hune­ Ca întotdeauna, dnr astăzi de siderurgişti şi constructori moşească. Clipa e înaltă, Ini­ existenţă matură a minei. ştiţi că bucuriile muncii În­
doarei de azi. Tn tribune şl-au mal mult ca oricînd, siderur- ci raportează i/bînzile lor din mile ee înfioară iar gîndurile Autorii celor 11000 de tone tineresc omul ?" — ne întrea­
dat întîlnire veteranii comu­ glştll prezintă un bilanţ de o ndîncun, roadele efor'urilor 6e con*opesc In dragostea de extrase în acest an peste sar­ bă Bartha şi rîde larg, dezve-
nişti şl autorii marilor succe­ mare densitate a faptelor re­ lor tenace pentru valorifica­ ţară. cinile de plan treceau prin lindu şi tinereţea de pe chip.
se realizate pe platformele marcabile din simfonia mun­ rea resurselor minerale nle Copiii, mii şi ml!, şi-au îm­ faţa Vibunei — se numeau — Cu oameni ca ei, şi cu
coloşilor de metal, pe schele cii. Ei raportează partidului subsolului, exprimlndu-şi ho- pletit din flori notele bune, Ghcorghe Enache sau Dumi­ cei pe care-i vedeţi în coloa­
şi în adîncurl, toţi acela care şl ţârii că în cins'ea glorio­ târlrca de a munci cu elan au adus cu el manualele pri­ tru Milea sau Vespasian Câ- ne, mina Livezeni va intra
prin munca lor neobosită, te­ sului semicentenar au dat su­ nestăvilit, pentru e-şi aduce mite în dar, şî-au cusut eşar­ tanâ sau... Sute şi sute de nu­ în producţie aşa cum s a ho­
nace au ridicat mereu pulsul, plimentar economiei naţiona­ contribuţia la Înflorirea mul­ fe roşii, galbene şl tricolore, me cu rezonanţă dc curaj şi târlt In doeumen'elc de par­
dinamismul şi vigoarea acestui le î 600 de tone de cocs. 33 000 tilaterală « României socia­ au învăţat cîntece şl jocuri şi bărbăţie, de hărnicie şi dem- tid Precizarea o face ing. Pe­
angrena) de bază al econo­ de tone de aglomerat. î I 300 liste. Cu realizări deosebite, au venit să-şi manifeste prin nitote minerească. tru Munteanu, directorul mi­
miei naţionale. In prezenţa de tone de oţel, fi 000 de tone cu aceleaşi sentimente de ele bucuria zilelor în care — Colectivul pe care-1 con­ nei.
reprezentanţilor organelor lo­ de laminnte şl alte produse dragoste, recunoştinţă şl ata­ cresc. Un cor vorbit se înalţă duceţi n chemat la întrecere Coloanele vorbesc prin gra­
cale de partid şl de stat, a echlvalînd ni un spor de pro­ şament faţă de partid şl con- din sute de piepturi în faţa iul cifrelor mari înscrise pe
cadrelor de conducere de la ducţie Industrială de 52 mi­ ducâ’orii săi 6-au prezentat tribunei. Sînt versuri desprin­ minerii din întreaga vale. Sîn- grafice — sinteză a hărniciei
îeţi mulţumiţi de faptele cu
combinatul şl Centrala Indus­ lioane lei. tonte celelalte colective mun­ se din dragostea lor neţărmu­ care au răspuns chemării ? — şi inteligenţei oamenilor. Citc
trială Hunedoara, I C S H , citoreşti din municipiu, me­ rită pen‘ru Partidul — tată, l-am întrebat pe inc. Dumitru minţi, cfte braţe, cîte inimi
I M. Hunedoara, a celorlalte Creatorii acestui deosebit dicii, profesorii, studenţii, pentru Patria — mamfl. Opriş, directorul E. M. Pe- nu se ascund în spatele lor !
întreprinderi şi Instituţii, a de fructuos bilanţ al hărni­ sportivii De «ni în şir minerii Lupe- Frezorii, sudorii, rectificatorii,
numeroşi muncitori şl Intelec­ ciei, talentului şî pasiunii niului deschid coloana de­ trila. lăcătuşii, ajugtorii, turnătorii
tuali fruntaşi din municipiu, sînt furnallş‘11 Nirolae Mâr- Fluviul uman care A stră­ monstranţilor. Cîştigâ acest — Cum să nu fim ? Fiecare şi modetorii dc la U.U.M P.
a vorbit tovarăşul Ioan A­ culescu şt Alexandru Hnşdâ- bătut cea mal impunătoare şî drept prin bărbăţia faptelor, colectiv şi-a majorat angaja­ ar putea spune i „şi noi
vram, secretar al comitetu­ ţeanu, oţelarll Ştefan Trinşa, reprezentativă arteră a ora­ prin luciditatea angajării în mentul şi şi l-a îndeplinit. Şi semnăm sub cele 2 milioane
lui municipal de partid, de­ Ioan Cismaş, Constantin Ro- şului, prin raportul său fier­ marele efort pentru înflorirea noi ni l-am cinstit cum sc cu­ Ici economii la preţul de cos1,
spre semnificaţia acestui î răscu, lnminntorii Vasile Zâ- binte dat din inimă par'idu- ţârii. Ernest Habina poartă vine. In locul celor 2 000 to­ ne numărăm printre autorii
Mai premergător gloriosului vfllaş, Dumitru Ionescu. ingi­ lul şi ţării, a făcut 6â răsune cu fală drapelul de între­ ne, cît ne-am angajat să ex­ preselor de 50 tone forţă pen­
semicentenar al partidului. nerii Oleg Bublic, Mirrcn Pe- vibrant generosul omagiu pe prindere fruntaşă pe ramură. tragem în plus pînâ la sărbă­ tru confecţionarea de plasă
Cei care au deschis demon­ nescu, loslf Pîrvu, Ioan Niţâ, (are bunedorenii, alături de In urma Iul, cinci mineri duc toarea partidului, raportăm, metalică, necesară bandajelor
straţia au fost membrii for­ tonte CAdrcIc Hc muncitori, întregul popor, îl aduc astăzi cinci diplome de unRate frun­ nzi, 6 700 tone. Mai mult de lucrărilor miniere în subte­
maţiunilor de gărzi patriotice. molştrl, tehnicieni, ingineri, taşă pe ramură. Sînt mîndri. (jumătate din acest succes — ran. prin care s-a renunţat la
Intr-o ordine desâvîrşltă, cu economişti cnre prin expe­ Partidului Comunist Român, •Şi ei se numără printre auto­ 3 800 tone — l-a înscris co­ import, şi noi, şi noi" ..
pasul ferm, cadenţat, cu chi­ rienţa. competenţa şi rrsoon- dc zum glorioasei aniversări rii succeselor. Cu numai două lectivul sectorului III, condus Cîţi asemenea „noi" n-am
pul hotârlt, muncitorii hune- sabilitatca lor fac ca Hune­ a semicentenarului. săptâmîni în urmă, cînd au de comunistul Ştefan Tencz- întîlnit în coloanei ..Clţi din­
doreni, alături de întreaga doara siderurgică să sc în­ recîştigat drapelul, s-au anga­ ier. Un car alegoric s’rînge tre noi, constructorii, n-ar pu­
noastră clasă muncitoare, au scrie dinamic în rlndul color L VISKI Foto : J. L1CIU jat aâ adauge, pînâ la sărbă­ tea spune ca mine — ne măr­
demonstrat că sînt gata ori- mal prestigioase citadele in­ Trec minerii Văii Jiului. ropote de aplauze Minerul turiseşte maistrul Constantin
cînd sâ-şl apere munca şl li­ dustriale ale României. N. PANAITESCU toarea de la 8 Mai, încă 5 000 pensionar Cornel Cenuşă — Albu. Am bâ'ut primul ţăruş
bertatea, căminul şl patria, tn ‘52, la naşterea Uri-.iniu-
tot ceea ce a-a făurit mai de lui, am zidit Institutul dt mi­
preţ în anii socialismului pe ne din Petroşani în care
pâmîntul românesc sub con­ mi au învăţat feciorii, am ri­
ducerea partidului. dicat casa de cultură, cartie­
Explozie de bucurie, voioşie re în Lupeni şi Petroşani,
şi < in'ec. Pe marele bulevard acum predăm blocurile D2 I;
îşi fac Apariţia copiii Hune­ II3-1 a cîte 60 de apartamen­
doarei. Tînârn generaţie, de te fiecare şi cîte fiu "ne- fiş-t
la copiii de 6 ani plnâ la li­ leaplâ să împlinim chipul şl
ceeni. a adus eu ca acea at­ viaţa Văii Jiului !'.
mosferă tonifiantă, de pros­ „Citi ?", ne întreba C. Al­
peţime, de viaţă bogată In bii, „Cîţi" — ne întrebam noi,
bucurii. Braţele lor încărcate cei care am urmări’ revărsa­
do flori şi steguleţe, chipurile rea dc entuziasm şi urale
luminoase emanau fericirea dc-a lungul a trei orc. Iar în
dc a se fi născut, de e băi clipa oînd. prin limbajul „In­
şi a Învăţa sub soarele gene­ ternaţionalei", zeci de mii de
ros al socialismului. oameni ai Văii Jiului dialo-
O mare de steaguri roşii şl gau cu ţara, cu cei ce mun­
tricolore inundă bulevardul. cesc de pretutindeni, ei îşi a­
Spre tribune înaintează un firmau, de fapt, demnitatea
cai- alegoric omagial. care muncii cîştigate sub stindard
simbolixrazâ Ziua solidarităţii de purpură. îşî rosteau legâ-
inlcrnuţionnle a celor ce mun- mîntul de a împlini. literă cu
ros<, remarcabilele succese literă, destinul înscris în car­
repurtate în marea întrecere Coloana furnalişlilor hun edoreni aduce in ioţa tribunei or bilanţul muncii rodnice în- ia n norului ţârii.
închinată semicentenarului Foto : N. GHENA Acest tineret învoţâ, construieşte, îşi oţeleşte braţele şl voinţa.
par idului. Aşa a Început de­ chinote semicentenarului partidului. LUCIA L1CIU
monstraţia siderurgiştilor. Din

REVĂRSARE A CELOR MAI NUBILE SEN TIM EN TE

cronica de aur a zilei de şindu-se cu 15 milioane kWh ale oamenilor muncii din ţionare în tranzit cu mane­
mline, încruslînd în • istoria angajamentul luat pînâ la fi municipiul Deva. Uzina vră cu 1,4 la sută ; lucrăto­
viitorului tradiţia de muncă Mai. „Victoria" din Câlan a săr­ rii de la revizia de vagoane
şi talent a poporului nostru. ...Demonstrează de ziua bătorit, anul trecut, un se­ au realizat un spor de 6 Ia
Trec stegarii Tineri pu­ muncii o parte a detaşa­ col de existenţă. Niciodată, sută ta producţia globală şi
jubileu al partidului şi ziua ternici poartă intr-o alinie­ mentului care dă a’ributul in lunga sa existenţă, uzina de 10 la sută la productivi­
de 1 Mai. re perfectă drapelele parti­ epocii noastre — epoca con­ din Câlan n-a cunoscut rit­ tatea muncii.
Ca in fiecare an. demon­ dului şi patriei. Sub undui­ strucţiei grandioase. In de­ muri de dezvoltare asemă­ (Rezultatele obţinute de
straţia oamenilor muncii rea acestor flamuri au lup'nt taşamentul constructorilor nătoare cu cele din ultimul muncitorii, inginerii şl teh­
este deschisă de parada găr­ cindva strămoşii pentru n- ţârii, constructorii de locuin­ cincinal. Pe graficul pe ca­ nicienii de la „Marmura" tn
zilor pa’rioticc — braţul părnrea fruntariilor patriei, ţe din municipiu] Deva se re-1 duc manifes’anţii stau întrecerea socialistă desfă­
înarmat al clasei noastre sub unduirea lor au luptat bucură de un binemeritat înscrise cifrele care ilustrea­ şurată tn cinstea semicen*e-
muncitoare, al întregii na­ părinţii în August 23. iar prestigiu. Opera lor — că­ ză hărnicia siderurgiştilor narului partidului şi a săr­
ţiuni. pavăză a cuceririlor astăzi, în impresionanta lor minele noastre. Prin munca din Câlan în primele 4 luni bătorii muncii vorbesc e­
revoluţionare ale poporului înainlnrc, vedem simbolul constructorilor de locuinţe din acest an. S-a dat peste locvent despre hărnicia lor.
nostru. Continuîml demn mersului înainte al patriei, din Deva s-au ridicat car­ plan, în cinstea semicente­ Producţia globală pe 4 luni
tradiţia şi fermitatea rclor sub conducerea partidului tierele Gojdu si Dacia, fie­ narului, o producţie marfă a /ost depăşită cu 4 la sută,
Cu pasul ferm, trec gărzile patriotice. cc acum 27 dc ani au apă­ comunist, spre culmile civi­ care dintre ele cumulîncl suplimentară în valoare de producţia marfă vîndutâ şl
rat fiinţa poporului român, lizaţiei şi progresului. populaţia unui oraş de mă­ 8 691 000 Iei. Productivitatea încasată cu 9 la autâ.
detaşamentele de oameni în ...începe demonstraţia co­ rimea Simeriej sau Haţegu­ muncii a crescut cu 1 949 lei ...In revărsarea de auria a
uniformă sc prezintă tot mai lectivelor de muncă. Sc a­ lui. Practic, jumâ'nfe din pe salariat Oamenii uzinei culorilor prinse pe costume­
bine pregătiţi, de la an propie de tribună coloana populaţia municipiului lo­ centenare au venit la sărbă­ le tradiţionale, păşesc pe
la an. temerarilor adîncurilor — cuieşte în apartamente sau toarea zilei muncii cu hotâ­ marea acenă a bulevardului
In urma lor păşesc deta­ minerii din Deva şi Man­ case construite în ultimul rîrea nestrăm utat de a ri­ artiştii amatori Sînt de fapt
şamentele tinere ului din cei. Coloana minerilor poar­ cincinal. dica parametrii activităţii muncitori, ţărani, cărturari
cadrul pregătirii pentru «- tă pc braţe portretele mari­ Sînt multe flori şi multă lor Ia nivelul impus de ce­ ori funcţionari, care, după
pârarca patriei Sînt tineri lor dăscăli ai marxism-Icni- culoare în coloana construc­ rinţele prezentului. o zi de muncă, Işl părăsesc
dc pc şantierele dc construc­ nismului, portretele condu­ torilor. Florile şî culoarea .. Municipiul Deva este cel uneltele, laboratoarele, cla­
ţii, din fabrici şi uzine, din cătorilor iubiţi ai partidului dau farmecul unei aşezări mai reprcz.entativ centru al sele şl urcă tn lumina re­
şcoli In hotârîrea lor se ci- nostru. Un medalion pc ca­ omeneşti. Pe unde au trecut, industriei materialelor de flectoarelor. Au venit la de­
toş'.o dorinţa nestrămutată re e înscrisă cifra „50" vor­ ci au plantat în solul oraşu­ construcţii din judeţ. Cele monstraţie coriştii din Do-
dc a-şi apăra viitorul lumi­ beşte despre faptul că de­ lui flori de beton şi slictâ. două întreprinderi — de bra, dansatorii Clubului sin­
nos deschis In 23 August monstraţia de azi n oame­ .. împreună cu cons'ructo- materiale de construcţii şl dicatelor din Deva, aj licee­
1944 dc către partid. Cu pri­ nilor muncii se desfăşoară rii, defilează schimbul de de prefabricate din beton — lor din Deva. Continuatorii ,
virile îndrepate spre ori­ sub semnul sărbătoririi unei mîine : elevii din liceele in­ ale căror colective ‘rec prin celor ce au făurit Mioriţa,
zontul însorit a) României jumâtâţi dc veac de exis­ dustriale ale municipiului faţa tribunei, au obţinut sînt astăzi laureaţi ai festi­
socialiste, animaţi de un pu­ tenţă a gloriosului nostru — minier, de construcţii —, succese deosebite. Pe primul valurilor naţionale şl Inter­
ternic spirit patriotic, ritmul partid Realizările mineri­ ai grupului şcolar energetic. trimestru, I.M.C. Bireea a naţionale — arta lor Adu-
paşilor lor răsună la uni­ lor, sondorilor şi geologilor Efortul deosebit care s-n de­ realizat un spor suplimen­ nîndu-şi necontenit măies­
son cu ţara ! înscrise pc grafice sînt co­ pus peniru asigurarea bazei tar la producţia globală de trie, respect şl cinstire.
municări lapidare ale unor materiale a învăţămlntului, 355 000 lei, la productivita­
Ce) care plantează cu flori din beton şl sticlă solul municipiului Deva. .. Purtătorii cravatelor pur­ rozul laic demne de toi res­ cerut de explozia demogra­ tea muncii de 6fl4 Ici/sala- ...Coloane, coloane, cu ze­
purii — primăvara genera­ pectul. riat, îar întreprinderea de cile, multicolore, încărcate
ţiilor — înaintează spre tri­ . Un nou car alegoric : fică, de necesităţile contem­ prpfabricnte din beton ~ de fapte i din Industria lo- ■
ale
porane
diversificării
bună în sunetul viu al trom­ Dezvoltarea impetuoasă a e- creaţie o trecutului cincinal cală şi alimentară, transpor- !
petelor şi-n ritmul sprinten norgcticii hunedorene Kncr- ştiinţei si producţiei, eonsti- turi, cooperaţie, comerţ, sis­
al tobelor O marc dc flori geticicnii — beneficiari, con- mie o remarcabilă realizare — n înregistrat pînâ la 1 temul bancar, sănătate, in­
Mai o depăşire de 5 563 000
şi drapele, contopită cu en­ s ructori sau montări ai a orînduîrii noastre socialis­ Iei la producţia globală stituţii, lucrători de pe e-
tuziasmul marilor idealuri, „stelei dc pe Mureş" — al­ te Aslâzi, ca urmare a gri­ goare, sportivi. Slnt coloa­
se revarsă pe bulevard In­ cătuiesc o impresionantă co­ jii partidului şi stabilul ...Trece coloana simerîenl- nele creatorilor bunurilor
tr-un şuvoi neîntrerupt. Pri­ loană. Aceste colective, în- pentru educaţia sî pregăti­ Inr — continuatori al unor materiale şi spirituale — ro­
nosul lor dc recunoştinţă, a­ tr-0 pcrfcclă simbioză, mun­ rea cadrelor viitoare de sne- glorioase tradiţii de luptă, mâni, maghiari, germani şl
dus celui re le veghează ne­ cesc pentru realizarea ace­ cinliştî. benpfieiind de labo­ ceferiştii din staţia Sîme- de alte naţionalităţi — care
contenit copilăria lor ferici­ luiaşi ţel — atingerea capa­ ratoare moderne, ateliere bi­ ria-eâlâtorî şî trial, de la raportează In această fru­
tă, este consemnat în rezul­ cităţii finale proiectate a ne utilate. oâmîne internat depoul de locomotive, revi­ moasă zi şi se angajează In
tatele In învăţătură şi prac­ Termocentralei de la Mintia. şi cantine, studiază în şco­ zia de vagoane. Sînt, de a- faţa Partidului Comunist
tică. în activitali cxlruşco- lile Devei aproape de patru semenen, prezenţi salariaţii Român să dăltuiascâ noi
Inrc, în cercuri dc speciali­ Realizări deosebite rapor­ ori mnî muRi elevi drrîf în de la TI M.M R , „Marmura" valori patriei comune, să
tate dc pe lîngâ casele pio­ tează encrgcticienii în do­ 19.50 Cincinalul recent în­ şi industria laptelui. aducă o contribuţie plenară
nierilor, în perseverenţa de meniul exploatării instala­ cheiat |e a oferit 104 săli Coleefivu) uzinei mecani­ dc edificare societăţii socia­
a fi In înălţimea harnicilor ţiilor deja puse în funcţiu­ noi dc clasă. Prin faţa ’ri- ce dc material rulant a de­ liste multilateral dezvolto'e
lor părinţi ne Darea în exploatare a buneî trre învăţătorii si pro­ păşit planul producţiei glo­ pe pâmîntul scump al Româ­
crupului 111 eu 11 zile mai fesorii din şcolile munîeî-
Ri. accş i pionieri şi şco­ devreme a permis realizarea niuîui — mesagerii ştiinţei bale pe 4 luni cu 5 la sulă: niei.
lari cc păşesc acum într o unei produ'-iu dc 40 milioa­ şi culturii. cel al depoului de locomo­
impresionantă erupţie dc ne kilovraţi oră fie energie tive ranorlenzâ economii la IOAN M1RZA
Carele alegorice - simbol ol tumultuoasei activităţi creative, cl împlinirilor prezente flori şi entuziasm, vor scrie .. Sidcnirgişliî din Câtan prehil de cos', cri al tria­
şi viitoare. electrică peste plan, depâ- ŞÎ £... unit coloanele cu cele jului a redus media de s a CAROl DROZD