Page 61 - Drumul_socialismului_1971_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

I e Berlin. Vernisajul expo-

| ziţiei „P.C.R.—50 de ani

| de activitate44
i
a Încheierea lucrărilor

| Adunării Consiliului _
I Mondial al Păcii !

;!
■ Comunicat comun |

| ungaro-polonez |

{ ■ Cadran, Atlas |

ANUL XXIII. Nr. 5 087 MART» 18 MAI 1971 4 PAGINI - 30 8ANI

Urgenţe industriale

Dotarea Vizita in tara noastră a preşedintelui
„Motorul" productivităţii tehnică

în progres R.[. a Germaniei, Gustai Heinemann
să funcţioneze din plin! La mina Lupenl a început

experimentarea
unui nou
tip de transportor cu ra­ La invitaţia preşedintelui urările : „Bun sosit Excelen­ salută drapelul, se opreşte în
clele cu o capacitate orară Consiliului de Slat al Repu­ ţei Sale preşedintele Repu­ faţn militarilor şi rosteşte In
de transport de 250 tone blicii Socialiste România, blicii Federale a Germanici ' . limba română : „Bună ziua
Accelerarea ritmurilor producţiei pentru îndeplini­ cărbune. Acţionat de 4 mo­ Nieolae Ceauşeseu. şi a so­ ostaşi".
rea exemplară a prevederilor pe acest prim an al cin­ toare electrice, agregatul a­ ţiei sale, Elena Ceauşeseu, „Trăiască prietenia dintre Preşedintelui R F. a Ger­
poporul român şi poporul Re­
cinalului actual şi amplificarea realizărilor suplimen­ sigură posibilitatea eva­ luni a sosit la Bucureşti, in­ publicii Federale a Germa­ maniei îi sînt prezentaţi a­
tare sint hotăritor condiţionate de creşterea neconte­ cuării rapide a cărbunelui tr-o vizilă oficială în ţara niei". poi şefii misiunilor diploma­
nită a forţei productive a muncii. Aceasta impune ca şi sporirea randamentelor noastră, preşedintele Republi­ Ora 11,30. Avionul oficial, tice şi persoane oficiale ro­
.motorul" productivităţii să funcţioneze din plin, cu în abatajele frontale, fiind cii Federale a Germaniei, escortat de la intrarea în mâne venite In întîmpinare.
maximum de randament în fiecare întreprindere. A­ totodată foarte uşor de Gustav Heinemann, şi soţia, spaţiul aerian al României Cei doi preşedinţi se în­
dică sfi se fructifice Intens toate rezervele şi posibili­ montat. Hilda Heinemann. de avioane cu reacţie nle dreaptă apoi spre podiumul
tăţile care determină sporirea productivităţii muncii In întîmpinarea preşedinte­ Forţelor noastre Armate, a- de onoare de unde primesc
In ritmuri şl proporţii superioare prevederilor de De asemenea, la minele lui Republicii Federale a lerizeazâ. defilarea gărzii milit.ire.
plan. Uricanl şi Dilja s-a îmbu­ Germaniei, pe aeroportul in­ La coborlrea din avion, Numeroşi bucureşteni ve­
Asemenea rezerve nevalorificate există din belşug nătăţit dotarea tehnică cu ternaţional Olopeni se aflau preşedintele R. F. a Germa­ niţi pe aeroport fac o primi­
in întreprinderile din Judeţ. Cu toate că pe cele 4 luni nui utilaje, între acestea se preşedintele Consiliului de niei, Gustav Heinemann, şi re călduroasă oaspeţilor, a-
trecute din acest an 6-au obţinut succese de prestigiu numără noile cărucioare de Stat, Nieolae Ceauşeseu, '• şi soţia sa sînt salutaţi cordial plaudâ. flutură sieguleţe. Un
în creşterea producţiei industriale şi productivităţii -­ perforare care se deplasea­ soţia. Elena Ceauşeseu, Ion dc preşedintele Consiliului de grup de tinere în costume
depăşirile se ridică la 110,9 milioane lei la producţia ză pe şină şi combinele Gheorghe Maurer, preşedinte­ Stat, Nieolae Ceauşeseu, şi naţionale oferă oaspeţilor bu­
globală şi 372 lei pe salariat la productivitatea mun­ pentru înaintări. Utilizate le Consiliului de Miniştri, cu soţia sa. chete dc flori
cii — într-o seamă de întreprinderi persistă serioase la lucrările de deschidere soţia, Elena Maurer. Emil P r e ş e d i n t e l e Nieolae P r e ş e d i n t e i * » Nieolae
neajunsuri în utilizarea potenţialului productiv. Da­ şi pregătire, acestea asigu­ Tinerii electricieni Alexandru Feher şi Alexandru Cherli, de la Bodnaraş, Manea Mânescu, Ceauşeseu prezintă oaspeţilor Ceauşeseu şi preşedintele
torită acestui fapt, pe ansamblul judeţului sporul de ră creşterea vitezelor de a­ sectorul reparaţii şi întreţinere al minei Lupeni, contribuie e­ Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi personalităţile române venite Gustav Heinemann iau loc a­
în întîmpinare.
producţie industrială înregistrat s-a obţinut »n pro­ vansare in galerii. fectiv la funcţionarea normală a maşinilor şi utilajelor din sub- ai Consiliului de Stat, Emil poi într-o maşină deschisă,
porţie de 70 la sută ,pe seama depăşirii numărului me- teran. Drâgânescu, vicepreşedinte al In vizita pe care o între­ escortată de motociclişti şi se
dhi scriptic de salariaţi şi numai 30 la sută prin creş­ Consiliului de Miniştri, Du­ prinde în ţara noastră pre­ îndreaptă spre reşedinţa re­
mitru Popa, primarul genera) şedintele Gustav Heinemann zervată oaspeţilor.
terea productivităţii. a] Capitalei. Corncliu Mănes- este însoţit de o delegaţie o- De-a lungul traseului, pa­
Acest fenomen negativ apare deosebit de evidenţia cu, ministrul afacerilor exter­ voazat cu drapelele de stat
fac parte •
ficialâ din care
unităţile miniere şl forestiere. Ia U.M.M.R. şi „Mar­ ne. împreună cu soţiile, mem­ Walter Scheel, vicecancelar ale României şi R F. «*\ Ger­
mura" Simeria, în industria locală. La l.M. Hunedoa­ La C .A .P. Boz bri ai Consiliului de Stat şi şi ministrul federal al aface­ maniei, un mare număr de
ra, de pildă, deşi s-a depăşit planul producţiei glo­ Sesiunea cercurilor ştiinţifice ai guvernului, conducători ai rilor externe. Dietrich Span- bucureşteni salută din nou
bale cu 3,76 milioane lei, sporul sc datorează aproape unor instituţii centrale, gene­ genberg, secretar de stat, şe­ pe oaspeţi.
în totalitate creşterii numărului mediu scriptic cu 206 studenţeşti de la I. M. Petroşani Primul cuptor rali şi ofiţeri superiori, pre­ ful Oficiului Prezidenţial Fe­ Cei doi preşedinţi răspund
salariaţi peste limita planificată cum şi numeroşi ziarişti ro­ deral. Conrad Ahlers. secre­ cu cordialitate manifestărilor
Starea de lucruri necorespunzătoare din unităţile Timp de două zile, între şini miniere, mecanică şi j mâni şi străini tar de stat. şeful Oficiului de simpatie făcute de popu­
citate precum şl din alte întreprinderi ridică In faţa 14—15 mai a.c., in cadrul rezistenţă, fizică-chiniie, nia- i de var produce Erau de faţă ambasadorul Federal dc Presă, şi alte per­ laţia Capitalei. Opinia publi­
comitetelor de direcţie necesitatea de a asigura în Institutului de mine din tematică. Prin tematica şi ' României în îl F a Germa­ sonalităţi. că din ţara noastră vede în
cel mai scurt timp ca depăşirea prevederilor la pro­ Petroşani s-a desfăşurat cea modul în care au încercat nici, Constantin Oancea, am­ Comandantul gărzii de o­ vizita preşedintelui Gustav
ducţia industrială să se facă în strînsă corelaţie cu de-a 16-a sesiune a cercu­ să rezolve diverse proble­ In programul de dezvol­ basadorul R F. a Germanici noare, aliniată pe aeroport, Heinemann în România un
numărul de salariaţi existenţi şi sporirea în propor­ rilor ştiinţifice studenţeşti. me pe care le ridică în spe- . tare a activităţilor indus­ la Bucureşti, Erieh Stratling, prezintă onorul. In timp ce aport la dezvoltarea colabo­
ţie corespunzătoare a productivităţii muncii. Creşterea preocupărilor spre cial producţia, lucrările vii- j triale anexe s-a Drevăzut membri ai Ambasadei R. F. a se intonează imnurile de stat
Principala modalitate de a satisface optim această cercetare ale studenţilor a torilor ingineri mineri au \ ca la C A P. Boz să fie con­ Germaniei, şefi ai misiunilor ale color două ţâri, în semn rării dinlrc cele două ţâri, la
cerinţă majoră constă în lichidarea unei vechi carenţe fost pusă in evidenţă in ca­ suscitat interes. Ele repre- j struite şi puse în funcţiune, diplomatice, ataşaţi militari de salut se trag 21 de salve progresul destinderii şi secu­
in organizarea muncii — slaba utilizare a forţei de drul a 4 secţii: secţia I — zintă, fără îndoială, rodul j în cursul acestui an, două şi alţi membri ai corpului di­ de artilerie. rităţii pe continentul nostru
muncă şi a timpului de lucru. Pentru că şi în acest ştiinţe sociale : secţia a Il-a preocupării constante a a- j cuploare pentru producerea plomatic acreditaţi )a Bucu­ Cei doi şefi de stat trec In şi în restul lumii.
domeniu rezervele sînt deosebit de importante, cu — exploatări miniere, lu­ ccstora atît pe linia cerce- ‘ varului. Cooperatorii de reşti revistă garda de onoare. Pre­
toate că pe ansamblul industriei Judeţului indicele de crări miniere, tehnică mi­ tării ştiinţifice aplicative cit aici au trecut Ia înfăptui­ Deasupra clădirii aeropor­ şedintele Gustav Heinemann (Agerprfci)
nieră generală, geologic, to­ şi a celei fundamentale, ! rea a ceea ce şi-au propus. tului erau arborate drapelele
pografie minieră : secţia a concentrarea efortului spre ; Primul cuptor dc var — cu de stat ale Republicii Socia­
IH-a — electrotehnică mi­ analiza dementului nou, dc o capacitate de 3 500 kg pc liste România şi Republicii
(Continuare in pag- « nieră ; secţia a IV-a — ma­ valoare. şarjă — a (ost construit şi Federale a Germaniei, iar pe Vizită protocolară la pre­
pus în funcţiune. Pină in frontispiciul pavilionului cen­
prezent s-au şi produs 25 tral se aflau portretele pre­
tone de var. In curind — şedintelui Consiliului de Stat,
nc spunea tovarăşul Tovică Nieolae Ceauşeseu, şi pre­ şedintele Consiliului de Stat
AaLsfAm a p ro ip « tUnlc U p re­ Llvlu Pctruţ şl mulţi alţi cetă- Manca, preşedintele coope­
m iere In toate domeniile de ac­ împliniri ale satului contemporan Icni inimoşi. şedintelui R. F. a Germaniei,
tivitate. SIntem m artori la d a ­ Noul edificiu, al 225-lea că­ rativei — va fi terminat
rea In foloslni* a noi şl g ra n ­ min cultural construit In Judeţ şi va începe să producă Gustav Heinemann Pe mari Luni după-amiază. pre­ de Stat, Corneliu Mânescu,
dioase obiective industriale, a- In Anii noştri, cuprinde o sală pancarte se puteau citi, in
gricolc sau Aoclal-culluntle, pe de spectacole cu peste 200 de şi al doilea cuptor de var. şedintele Republicii Federale ministru) afacerilor externe,
care oamenii le fAuresc cu m in ­ locuri, bibliotecă, cabină dc limbile română şi germană, a Germaniei, Gustav Heine­ Constantin Oancea. ambasa­
tea şi fnllnlle lor In aceşti «nl La Vălişoara, al 225-lea proiecţie şi alte dependinţe. Prin mann. împreună cu soţia, dorul României în Republica
mAnoşl al socialismului urmliul grija Comitetului Judeţean p en ­
cu încredere poMUca clarvAzd- tru cultură şi a r ii, căm inul cul­ Hilda Heinemann, au făcut o Federală a Germaniei.
toare şl InfctenptA a partidului tural n fost dotat cu ap arat dc vizită protocolară preşedinte­ La sosirea oaspetelui şi a
nostru. Po toate acestea le p r i­ proiecţie, televizor, radio cu pi- lui Consiliului de Stat al Re­ persoanelor care-) însoţesc la
m im cu em o(la şl m indrla fău­ nou cămin cultural cup, o cortină pluşată şl alic încheierea campaniei de împăduriri
rarului, a m eşterului care a m ateriale dc practică culturală. publicii Socialiste România. Palatul Consiliului de Stat, o
îm p ru m u tat o pârtlcIcA dl a sine După festivitatea Inaugurării, Nieolae Ceauşeseu, şi soţiei gardă militară a prezentat
Silvicultorii din Judeţul nostru au încheiat Înainte de
construcţiei pe care a- rldJcat-o. pe scenă an ap ăru t artişti a- term en cam p an ia impAduririlor de prlmAvarA. Patrim oniul sale, Elena Ceauşeseu. onorul.
şl el bucuria unei prem iere lo­ construit în judeţul nostru Marc. S-a prezentai un sp e cta­ „aurului v erd e' d lr Paring şl Retezat ca şl din Munţii Au participat Ion Gheorghe In cadrul vizitei protocol»
m aiori din Vălişoara şi Dcalu
DumlnicA, âup&-amlnzA, cetă­
ţenii com unei VAilşoara au trftlt col reuşit, tn care aceştia şl-nu Apu&enl şl Poiana RuscAI a câpAtat şl de data aceasta noi Maurer, preşedintele Consi­ re. preşedintele Consiliului (
cale — darea In fol09lnfA a etalat întreaga măiestrie, şi-au dimensiuni. liului de Miniştri, şi soţia,
taraful
eoncursul
dat
alcătuit
noului cAmln cultural —, lAcaş din 14 persoane, soliştii vocali Au fost plantate eu diverse specii de râşlnoase şl fo­ Elena Maurer, Emil Bodna-
de contlnuA ImbogApre a cun o ş­ unei continue ascensiuni In sfe­ de cetăţeni, deputaţii consiliu­ Gratiana LazAr, Hozalia Alun- loase peste 1 800 ha, cu aproape 100 ha mal m ult deci! era
tinţelor culturale şl recreere, ce ra nivelului de trai şt a em an ­ lui popular com unal sub Îndru­ tcan, Petru Popa (clarinet), V a­ planificat. Pc o suprafafA de S00 ha s-au creat culturi sp e­ i aş, vicepreşedinte al Consi­ (Conlinuorfc.'to pag. q <4-a)
Întregeşte arm onios n oua ln/A- cipării culturale. m area şl sprijinul direct al o r­ lorii G hcrm an, Marla LazAr ciale de lemn de celuloză, din specii repede crcscAloare şl liului de Stat, Constantin Stâ-
tipare a localităţii cu o con­ Ora 14. Sola spapoasA a no u ­ ganizaţiei de partid. Io primul ş.a., precum şl grupul vocal fe­ de m are valoare economică. Se evidenţiază In m od deose­ tescu, secrelarul Consiliului
strucţie lmpunAtoare, cu care lui cămin devenise neincApAtoa- rlnd m erită să-l am intim p e n ­ minin. In continuare, form aţia bit colectivele ocoalelor silvice H unedoara. OrAştie şl Si­
M pot m tndrl pe drept cuvlnt. re. Au venit toţi oamenii sa tu ­ tru m unca neobosită depusă pc «le dAnsurl a prezentat o reu ­ m eria, care au realizat In această cam panie planul de Îm ­
Spunem noua InfAtlşare pentru lui, pentru că toţi şi-au adus m em brii comitetului de co n ­ şită sultă de dansuri populare. păduriri pe întreg anul.
c i num ai In anii cincinalului contribuita la construirea lui. strucţie : Gheprghe Bota, Lau- Publicul n fost darnic In a- Mal trebuie precizat că unităţile ap arţinătoare Inspec­
trecut aici au mal fost constru­ Valoarea devizului «-a ridicat la rlan Huh, Iile M untean, Tralatt pianze. Spectacolul prezentat toratului silvic Judeţean şl-au îndeplinit şl depăşit conco­ Dineu oficial
ite 75 de cose ; la SAIIştloara, 270 000 lei. Sum a n fost asig u ra­ Muntean, loan Groza, Ghcorglie cn acest prilej dovedeşte că la mitent şl ceilalţi Indicatori principali de plan ce le-au r e ­
sat aparflnAtor, se dAdeau In fo- tă prin contribuţia bănească a V. M unlean, Gheorghe A. M un­ nivelul com unei există vaste venit pentru perioada care a trecut din acest an. S-au e ­
loalnfA In anul 1970 un cămin cetăţenilor, la care s-a adăugat tean, iile LazAr, Nlcotae Resl- potenţe artistice, interpreţi a- fectuat peste 16 km plantAţll dc aliniam ente cu plopi pe
cultural «I o şeoalA generalA de valoarea muncii voluntar-patrlo- ga. Nlcolae Ju n ea, Remus Luca. m atorl talentaţi. m arglnen unor vâi şi rluri. Pe m m i suprafeţe de păduri Preşedintele Consiliului de Ceauşeseu, au oferit luni, la
4 ani. In casele oam enlioq sint tlce prestate In decurs de a­ Lor II s-au adăugat deputaţii s-au executat lucrări de îngrijire şl com baterea d ău n ăto ri­ Stat al Republicii Socialiste Palatul Consiliului de Stat,
ptnA acum 41 de televizoare, 123 proape 3 ani dc către tinerii din LazAr Huh. Visalon Reslga, An- M. BODEA lor. _ România, Nieolae Ceauşeseu, un dineu oficial in Onoarea
de radiouri, sem no evidente ale organizaţia U.T.C., comitetele gliţA M untean, Aurel Avram,
i ..... împreună cu soţia, Elena preşedintelui Republicii Fe­
derale a Germaniei, Gustav
Heinemann, şi a soţiei sale,
Hilda Heinemann.
Au participat Ion Gheorghe
cu
Maurer,
Elena
soţia,
IN PAGINA A ll-A ÎN ACESTE ZILE PE OGOARE Maurer, Emil Bodnaraş, Ma­
nea Mânescu, Paul Nieulcscu
Mizil, Gheorghe Pană, Virgil
Trofin, 11 ie Verdeţ, Emil Drâ­
Sâ se acorde maxima atenţie lucrărilor gânescu, Dumitru Popa. Şte­
fan Voitec, Iosif Banc, Ştefan
FOTBAL Peterfi, vicepreşedinte al
Consiliului de Stat, Corncliu
Mânescu, ministrul afacerilor
h Jiul are încă şanse pentru a de întreţinere a culturilor! externe, împreună cu soţiile,
membri ai Consiliului
de
Stat şi ai guvernului şi alte
evita retrogradarea m Mureşul Deva Executarea lucrărilor dc intreţincrca culturilor — pri- în unitatea noastră — ne tele unităţii — s-au terminat culturile de păioase, s-au pră­ personalităţi ale vieţii politi­
ce, sociale şi culturale.
mâ praşilA ]a sfeclă, cartofi, porumb, legume, precum şi spunea loan Igna, inginerul de plivit 240 ha păioase din şit mecanic 50 ha sfeclă de Au luat parte persoanele
plivitu) pAioaselor — continuă să fie Ia Ioc dc frunte pe şef al C.A.P. Turdaş — lu­ 272 şi s-au Insâmînţat culturi zahăr şi 70 ha porumb, iar oficiale din suita preşedinte­
îşi consolidează poziţia m Cronici, agenda cooperatorilor şi ine canizatorilor. Cunoscînd im- crările de întreţinere se în­ vlcci — pe 110 ha. După ce la grădina de legume 10 ha lui R F. a Germaniei.
intercalate — fasole şi do-
ceapă, 6 ha varză şi gulioa-
cadrează în graficele stabili­
portanţa şi necesitatea reali zArii intr-o perioadă de timp
Au fost intonate imnurile
cit mai scurtă şi de calitate a acestor acţiuni, se consfa- te Astfel plivitul pâioaselor s-a făcut grâpatul cartofilor, re, iar 4 ha de cartofi timpu­ de stat ale celor două ţâri.
rezultate, clasamente tA cA In marea majoritate a unilăţilor agricole socialiste s-a efectuat pe întreaga su­ s-n -trecut la prâşitul mecanic rii s-au prăşit dc două ori. In timpul dineului, care s-a
şi manual, lucrare care pină
Fără a diminua cu nimic e­
prafaţă de 140 ha, s-a înche­
multă
folosin-
se munceşte intens şi cu
răspundere,
du-ae cu randament sporit timpul favorabil şi mijloace- iat prima praşilă mecanică ieri se realizase pe 10 şi res­ forturile depuse şi rezultate­ desfăşurat într-o atmosferă
le de care dispun. şi manuală la cartofi şi sfe­ pectiv 5 ha din cele 30 ha le obţinute, se cere totuşi ca caldă, cordială, preşedintele
cla furajeră, se acţionează in­ cultivate Se poate aminti şi prâşitul manual la sfecla de Consiliului de Stat, Nieolae
tens pentru însămînţarea în faptul că prima praşilă me­ zahăr — lucrare care s-a rea­
Climatul favorabil de mun­ (urile sînt concentrate la pră­ culturi intercalate a dovle- canică s-a făcut pe 60 ha lizat numai pe jumătate de Ceauşeseu, şi preşedintele
că determinat de introduce­ şit La cultura cartofului pri­ cilor şi fasolei Sînt asigurate porumb şi 5 ha sfeclă fura­ suprafaţă — sâ fie intensifi­ R F. a Germaniei, Gustav
rea retribuţiei muncii pe ba­ ma praşilă mecanică şi ma­ condiţii ca toate lucrările — jeră, evidenţiindu-se aportul cat şi să se depună eforturi Heinemann, au rostit toasturi.
za acordului global, de asigu nuală se apropie de sflr.şit — inclusiv prâşitul porumbului mecanizatorilor Petru Tomo- ca lucrarea sâ se termine la
rarea cîştigului lunar minim din 15 ha mai sint de Între­ — să «e facă în condiţii op­ taş, Lazâr Tâmâşloni şi La- timp şi In condiţii agrotehni­ (Agerprcs)
garantat şi de măsurile luate ţinut două In sâptămîna tre­ time disiau Rozoti. ce corespunzătoare.
de .partid şi de stat penlru cută aici s-a început şi pra- Şi la noi — ne preciza Au­ - 'Pentru a obţine recolte spo­
îmbunătăţirea condiţiilor de şila mecanică şi manuală la rel Mariş, preşedintele C.A.P, La C AP. Toteşti, unitate rite la toate culturile şi a
viaţă ale ţărănimii coopera­ porumb, lucrare care s-a je- din satul Aurel Vlaicu — e- unde cultura cartofului ocu­ răspunde în acest fel cu fap­
pă o suprafaţă de 105 ha, se
tiste se reflectă în participa­ xecutat pe 10 ha şi este în xistâ o bună atmosferă şi acordă o atenţie sporită în­ te grijii pe care partidul şi
rea masivă la întreţinerea plină desfăşurare. Printre mobilizare ia muncă Ca ur­ statul o acordă creşterii bu­
culturilor, a tuturor celorlal­ primii cooperatori care au ie­ mare, s-a terminat dc plivit treţinerii acestei culturi. Pe năstării ţărănimii cooperatis­ Lucrări de
te lucrări de sezon, în răs­ şit la prâşitul manual al po­ întreaga suprafaţă de 240 ha întreaga suprafaţă s-a execu­ te, este necesar ca în fieca­
tat prima praşilă
mecanică
punderea şi grija ce se m a­ rumbului se numără Petru păioase şi s-au prăşit meca­ şi acum se execută cea ma­ re unitate agricolă sâ se de­
nifestă faţă de soarta recol­ Ursa, Alexa Lucaci, Lucreţia nic şi manual 10 ha cartofi, pună eforturi susţinute în ve­ electrificare
tei, în rezultatele ce se ob­ Hui, Maria Sorea şi alţii. O 5 ha sfeclă furajeră, precum nuală. Se impune totuşi ca In derea executării în cele mai
continuare sâ se concentreze
ţin zi de zi în activitatea de contribuţie deosebilâ şi-o a­
pe ogoare duce mecanizatorul Nieolae şi culturile legumicole. In a­ forţele la prâşitul manual al bune condiţii a lucrărilor de Dc curind au început
cartofilor (lucrarea este rea­
întreţinere a culturilor — e-
ceastă săplămînâ vom conti­
In legătură cu mersul a­ Pclrusa care munceşte cu nua executarea praşilei me­ lizată pe mai puţin de 50 la tapâ hotărîtoare in lupta pen­ lucrările dc electrificare a
satelor £ăcămaş, Dumbră­
cestor lucrări loan Hui, pre­ răspundere la întreţinerea canice la porumb — lucrare sută din suprafaţa planifica­ tru realizarea şi depăşirea vile .şi Poieni.
şedintele C.A.P. Bretea Mu- mecanică a cu lunilor. In executată pînâ acum de me­ tă), acţiune care trebuie în­ planului de producţie, precum Datorită sprijinului sus­
reşană, ne relata că pe ogoa­ ritm intens se desfăşoară ac­ canizatorul Sabin Cibian pe cheiată în cel mai scurt timp şi a angajamentelor asumate ţinut al cetăţenilor, pină
rele unităţii respective lu­ tivitatea şi la grădina de le­ 10 ha, precum şi a praşilei posibil in întrecere de către fiecare la sfirşilul acestui trimes­
crează zilnic zeci dc oameni gume unde s-au prăşit 2 ha manuale. O activitate Intensă se de­ cooperativă agricolă. tru in casele localnicilor
şi acum, după cc s-a termi­ varză, 1 ha roşii, precum şi In cooperativa agricolă din pune şi pe ogoarele coopera­ I . din satele amintite mai
nat de plivit întreaga supra­ importante suprafeţe ocupate Boşorod — după cum ne in­ tivei din Simeria. Aici, în 8- „ N. 8ADIU sus se va aprinde lumina
faţă de 230 ha păioase, efor- cu « te culturi. forma loan Fulea, preşedin­ fară de (Autul eâ t-tu plivit N. TIRCOB electrică.