Page 63 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 087 © MARJI 18 MAI 1971 3

rilor de cauciuc pentru în­ treia se referă la soţie. Dum­
călzire. Pentru iarna 1971 — neaei are vfrsta de 62 de ani 140 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA
1972 s-a dispus introducerea şi dovedeşte o vechime In
unui sistem de încălzire e­ muncă de 30 de ani. „Clnd se
lectric. poate pensiona, avînd în ve­
S.S. — Crlşcior. Nu vă pu­ dere câ este bolnavă ?* Pen­
tem sugera nici o soluţie la tru limită de vîr9tâ la 56 de ARHIVELOR STATULUI
întrebarea pe care ne-o pu­ ani. In caz de boală, o poa­
neţi. te face şi acum, dacă medi­
Un grup de muncitori din Un grup de locatari din cii din comisia de expertiză
Săcârimb, llocşa şi un grup blocul M 3 din Deva. De la constată acest lucru.
de elevi din Certe]. In urma Consiliul popular al munici­ loan Tlmişan, din Uri eoni, Ideea unei „Arhive gene­ Jiului, ale SocietâţiL Petro­ sfinţeşte confirmarea scriso­
iercetârilor recJamaţilci pri­ piului Deva 6e confirmă doreşte să afle pînă la ce rale* care sâ adune pentru şani, parchetului Tnbunalu- rilor de privilegii ale locui­
vitoare la comportamentul justeţea sesizării dv. şl nl se vîrstâ 11 se acordă copiilor a­ păstrare şl folosire toate ar­ lui judeţean Hunedoara, ale torilor din oraşul Zalău, un
şoferului Dimofte Toan, între­ comunică faptul câ. după în­ locaţia de stat. Pînă la da­ hivele create de către insti­ mai multor primării orăşe­ registru de şedinţe ale Scau­
nului săsesc Sebeş, cuprin-
prinderea de transporturi au­ cheierea verificării aparta­ ta etnd împlinesc vîrsta de tuţiile statului a pornit de neşti, colecţii de documente zînd relatări referitoare la u­
to Deva a constatat eâ cele mentelor de către comisia de la Pavel Kiselef care, încă medievale şi familiale, pre­ nele momente din timpul iz­
din 1829, se străduia sâ re­
semnalate sini adevărate. Mă­ specialitate, se va cere şan­ 14 ani. organizeze serviciile Divanu­ cum şi fonduri agrare, ban­ bucnirii răscoalei din 1784 în
care, şcolare etc.
sura luată — conducerea tierului 1 al T.C.H. să reme­ Aurel Scarlat, din Hune­ lui şi sâ uşureze urmărirea Materialul documentar pe Comitatul Zarand şi Hune­
I.T.A. ne-o comunicat câ şo­ dieze defecţiunile, conform doara. ar vrea să cunoască pricinilor printr-o bună care-1 însumează aceste fon­ doara, precum şi interogato­
ferul Dimofte loan a fost în­ graficului flntocmlt. dacă întreprinderea la care păstrare a arhivelor. duri oferă o bogată sursă de riul luat Iui Avram Mîhoc —
lăturat definitiv din trans­ lucrează, respectiv U.M.MJU, informaţii referitoare la or­ participant activ la aceste e­
portul de călători V.V.A. — Orfiştie. Pentru este obligată sâ-1 acorde înfiinţarea Arhivelor sta­ ganizarea politică şl admi­ venimente. Aici se păstrează
Un grup «le călători din lămurirea problemei relata­ tului în mai 1831, conform nistrativă a Judeţului nostru, ultimatumul adresat de Ho­
Obirşa. întreprinderea de te în scrisoare, vă sfătuim să transferul pentru a merge lo prevederilor Regulamentului activitatea manufacturilor, re­ rea la 11 noiembrie 1784 no­
organic, a constituit un eve­
transporturi auto Deva ne luaţi legătura cu serviciul de o şcoală de calificare. Nu, In coblnete stomatologice modern utilate, minerii Lupe- niment deosebit, noua insti­ laţiilor comerciale, situaţia bilimii din Comitatul Hune­
informează, în urma cercetă­ circulaţie de pe lingă In­ nu este obligată să vă acor­ nlulul se bucură de o asistenţă medicală meritorie. tuţie avînd rolul de a adu­ grea a claselor oprimate şi doara şi o suită de olte do­
rii sesizării dumneavoastră spectoratul judeţean de mili­ de transferul dacă ara ne­ Foto i V. ONOIU na materialele arhivistîce, o- desele lor revolte, răscoala cumente privitoare la revo­
referitoare la comportarea ţie Hunedoara. prindu-se astfel In mare m ă­ de sub conducerea Iul Horea, luţia din 1848 în Transilva­
şoferilor Adam loan şi O- Ion Olteanu, din Petroşani, voie de dv, sură distrugerea lor. Aceas­ Cloşca şi Crîşan, revoluţia nia. In cuvinte seci, subcomi­
prean Aurel pe rota Obirşa ne cere să-l răspundem la 3 tă instituţie nu avea sâ râ- burghezo-democreticâ de la sarul cercual din Hălmagiu
— Brad, câ faptele reclamate întrebări i 1) la oe virată mînâ doar un simplu depozit 1848, Unirea Transilvaniei cu relatează superiorilor săi a­
nu corespund realităţii. poate cere transformarea de materiale arhlvistice. Prin România la 1 decembrie 1918, restarea Iul Avram Iancu. fiu
IÎ.T„ din Brad. Cele sesi­ pensiei (te Invaliditate dacă Sărbătoare în sat j menirea ce I se dădea de a documente privind mişcorea iubi® al moţilor. Documentul
zate de dv,, referitoare la are 22 de ani în cîmpul A Ibism pionieresc fl şi „sanctuarul drepturilor muncitorească, activitatea Par­ vorbeşte despre prinderea al­
comportarea tovarăşei Ga- muncii 7 Răspuns i la data Comitetul comunal al j compatrioţilor**, cum o denu­ tidului ComunisB Român şi tul bărbat al acestui neam
vrilâ Viorica, de la Autoba­ cînd va împlini 62 de ani. U«T.C„ din Vorţa, in cola- ; mea Asachl, sau „o avere altele de o incontestabilă va­ de cremene, Horea, vîndut
loare.
za Brad, .fiind Juste, inspec­ In cazul cînd dumnealui do­ borare cu conducerile şco- ! publică care slujeşte de te­ In depozitele Arhivelor pentru cîţiva arginţi călăilor
toratul de control l-a întocmit vedeşte cu acte oficiale 25 de Iilor generale, a organizat j mei legiuirilor şl istoriei tă­ statului din Judeţul nostru care l-au tras pe roată pen­
dosar şi l-a depus Autobazei ani cm armată cu tet. atunci Duminică, peste 300 de gada ştiinţifică a Liceului | o reuşită duminică cultu- j rii". cum apunea Vaslle A- se păstrează unele unicate ce tru cutezanţa de a cere drep­
nr. 2 din Deva a prilejuit
Brad pentru a lua măsuri poate cere transformarea purtători ai cravatelor roţii sătenilor o incursiune prin j ral-sportivă care s-a bucu- j lecsandri, ea a fost un bo­ contribuie ia reconstituirea turile poporului, ca sâ nu
din Deva ţi-au dat Intilni-
disciplinare. pensiei, avînd In vedere câ re pentru a răspunde invi­ lumea ţtiinţei şi a folcloru­ | rat de o largă participare j gat Izvor de informaţii de evenimentelor petrecute pe mal amintim de acele zgu­
G. Rusu — Hunedoara. este trecut de 50 de ani şl lui, iar pionierii au oferit cea mal mare însemnătate aceste meleaguri. Aici se poa­ duitoare documente ce con­
Consiliul popuflar al muni­ are 22 de ani In grupa In- taţiei la drumeţia, organi­ oaspeţilor un bogat pro­ I a tinerilor, Sărbătoarea a i pentru scrierea Istoriei pa­ te vedea, spre exemplu, o di­ stituie mărturii din toamna
zată de unitatea de pionieri
fost deschisă de formaţiile [
cipiului Hunedoara ne Infor­ tll de muncă, ba cea de-a de la liceul nr. 2 din loca­ gram arttjfz'c. Cintece co­ artistice din satele Vorţa ' triei, contribuind la progre­ plomă datată In 1386, prin anului de foc 1918. din tim­
mează câ la chioşcul de re­ doua întrebare nu vă mal litate, fn satele Almaşu Sec rale, versuri cu profund fior şl Visca, care au oferit i sul culturii în ţara noastră. care Maria, fiica fostului rege pul mişcărilor ţărăneşti, dar
parat încălţăminte din Piaţa răspundem întrucît toate ope­ ţi Cozia. patriotic, piese culese din spectatorilor o salbă de ! încă de la înfiinţare, Ar­ Ludovic de Anjou. întăreşte mai ales ale luptei muncito­
pentru li­
rilor hunedoreni
Eliberării a fost interzisă fo­ raţiile din cartea de muncă O r( frumoasă, scăldată melosul nostru popular au cintece şi jocuri populare, i hivele statului au întlmpi- pentru un oarecare Dumitru bertate.
losirea cărbunilor şi deşeu­ sînt corecte. întrebarea a In lumina primăverii, le-a dat spectacolului — prin montaje literar-m uzi cale do j nat multe greutăţi de-a lun­ şi fraţii săi moşia primită de
Pătrunşi de importanţa ce
fost tovarăş bun de drume­ glasul sutelor de interpreţi o ţinută artistică meritorie. ; gul anilor. Dacă au existat la tatăl lor, Volcu Valahul, o prezintă arhivele pentru
ţie. Cintece, jocuri distrac­ — o finufă artistică merito­ Grupuri vocale, solişti vo- j istorici şl oameni de cultură de la acelaşi rege, ca şl per­ cercetarea ştiinţifică în gene­
tive, veselia caracteristică rie, program primit cu în­ caii şi Instrumentişti eu I care s-au frâmîntat pentru a gamente poroase cu masive ral şi pentru cea istorică în
aduna şl îmbogăţi acest te­
delungi şi calde aplauze de
peceţi atîrnate, al căror scris
vîrsteî, amplificată de fru­
UR6ENTE INDUSTRIALE museţea decorului, l-au în­ către localnici. oferit publicului cele mal 1 zaur al poporului, vechea o- în limba latină, aşezat cu a­ special, însufleţiţi de dragos­
îndrăgite piese ate m ei o- Ş
tea de care au dat dovadă
ctrmuire burghezo-moşlereas-
proape 6 secole în urmă, ne
traseului
soţit de-a lungul
Părinţii, ai căror fii înva­
străbătut pe jos. Drumul ţă la liceul din Deva, au a­ sulul popular local, iar j câ considera această lnstitoţie ajută sâ întrezărim stările de personalităţi de seamă ale
culturii noastre faţă de aces­
echipele de dansuri au a- ;
Ie-a prilejuit numeroase po­ vut prilejul să se inttlneas- dus pe scenă un şirag de I ca fiind de ultim rang. Aşa lucruri din acele timpuri de tea şi bucurîndu-ne de noi­
(Urmare din, pag. 1) pasuri pe care copiii le-au că cu profesorii, să dezba­ jocuri desprinse din fol- 1 se face câ de-a lungul vre­ cumpănă şl urgii Poate fi le condiţii pe care partidul şi
de asemenea consultat un alt
mii au fost distruse sau de­
fructificat strîngtnd plante, tă împreună probleme şco­ clorul atit de bogat al zo- j statul ni le-eu creat, acum
lare şi familiale. In aceeaşi gradate lent, din cauza con­ document din 1458, prin care cînd se împlinesc 140 de ani
insecte, pentru colecţiile din : nelor hunedorene. diţiilor necorespunzâtoare de Mathlas, regele Ungariei, de
utilizare a fondului de timp a crescut ta primei© 4 ierbare ţi insectare. In pă­ zi, satul Cozia a fost gazda Sărbătoarea din sat a > păstrare, nenumărate fon­ origine romăn, întăreşte do- de la înfiinţarea Arhivelor
luni la 94,8 la sută. unei drumeţiî de studiu de [ fost întregită de entuzias- i duri de arhive, dintre care naţiunea regelui Ludovic de statului munca noastră este
Creşterea este însemnată, dar trebuie avut In vede­ durea Bejan au făcut cunoş­ unele de excepţionali valoa­ Anjou făcută românului Voi- îndreptată şl mai mult spre
re că ea nu oglindeşte efortul tuturor întreprinderi­ tinţă cu flora acestui admi­ unde cel 30 de elevt de la 1 te întreceri sportive la ca- J re. cu şi fiilor sâi, permiţîndu-le sădirea în sufletul maselor a
lor. Dacă la unităţile apartinlnd Centralei industria­ rabil loc de agrement, cu liceul nr. 2, însoţiţi de pro­ j re şi-au dat concursul e- i să-şi construiască o biseri­ interesului şi dragostei pen­
Abia după victoria insurec­
le Hunedoara. Ia I.I.C. Deva, F.C. Orăştie, Sl­ odihnitoarele lui frumuseţi fesorul Francisc lanoşl, au i chipele de fotbal ale şco- ; ţiei armate din august 1944 cuţă în locul celei vechi, ar­ tru acest tezaur, pentru for­
in cri a indicele de utilizare a timpului de lucru a ur­ naturale. Dar poate clipele cules piese arheologice pen­ î Iilor generale din Vorţa şl ; s-a trecut la o concepţie să­ gument al luptei strămoşilor marea conştiinţei socialiste,
| Visca (cîştigătorl: gazdele, i
cat la 90—98 Ia sută, intr-un mare număr de intre* tru viitorul muze o al şcolii, nătoasă cu privire Ja impor­ noştri pentru dreptul de a de respect şi grijă faţă dc
\ cu scorul de 2-1), cele ale j
prinderi timpul destinat producţiei continuă &â fio cele mal frumoase ale dru­ A fost o drumeţie cu un ; tinerilor din satele Vorţa i tanta arhivelor şi la admi­ stâpîni pâmînturile pe care valorile documentare ale
irosit cu largheţe. meţiei le-au constituit cele : şl Sîrbl (scor, tot în favoo- j nistrarea lor. Noua legislaţie s-au născut şl pe care nu poporului nostru.
Minele din cadrul Centralei cărbunelui Petroşonl petrecute fn satul Almaţu bogat conţinut educativ şi rea gazdelor: 4-1) precum j cu privire la arhive a stăvi­ trăit din vremurile fără de
primează din acest punct de vedere. Aici, indicele de Sec, unde localnicii au fost recreativ. şi Iubitorii voleiului. j lit, în cea mai mare parte, început ale istorie!, ori o di­ Prol. ION FRAJIIA
utilizare atinge abia 93,1 la sută, tn timp ce pe tota­ adevărate oarde acţiunea de distrugere a a­ plomă eliberată In anul 1800 directorul Filialei judeţene a
lul celor 4 luni s-au prestat suplimentar peste Prol. )OAN FILIP Prol. Al. SUBA i cestora, care luase proporţii Arhivelor statului
222 0(in ore-om, Indici reduşi se consemnează La unită­ ba căminul cuttural, bri­ Deva VI tea îngrijorătoare, fiind salvate de MIhal Viteazul ce con­ HuncdoaraDeva
ţile Centralei minereurilor neferoase Deva, „Viscoza" mii de fonduri arhlvistice,
Lupenî, „Vidra" Orăştie, I.I.C. Deva, unde numai azi îngrijite şl tot mal mult
89-94 la sută din timpul productiv maxim disponibil 'valorificate In interesul şti­
a fost folqsit efectiv pentru producţie. inţei şi culturii noastre. Ur­ A N U N Ţ
Cauzele care determină o atare situatls critică sînt mară a grijii partidului şl
binecunoscute. Cu toate acestea, factorii răspunzători statului nostru faţă de creş­
de organizarea şi conducerea producţiei continuă să le cercetări de numismatică terea reţelei unităţilor arhi-
fotografieze pasiv, fără a Interveni efectiv pentru în­ vistlce, în 1051 se realizează
lăturarea lor. Numai in întreprinderile republicane un vechi deziderat al Istori­ Combinatul siderurgic Hunedoara
absentele nemotivate sl învoirile se cifrează pe 4 luni In Edltora Aoademlel a mentatele studii de ansam­ tive, contribuind la cunoaş­ cilor hunedoreni, înfiinţarea
la peste 4fi0 000 ore-om. Este o cifră care Ilustrează apărut volumul V din „Stu­ blu sau contribuţiile de de­ terea mal bună a acestora. Filialei Arhivelor statului din str. Dr, Petru G roza nr. 8
nostru.
Judeţul
Obiectivul
risipa exagerata de timp în unele unităţi, mai cu dii şl cercetări de numis­ taliu, semnate de cercetă­ Atenţia cercetătorilor se principal urmărit de Arhive­
seamă la exploatările miniere, care, de altfel, deţin 70 matică", tn cere sînt pre­ tori de la diferite Institute indreaptâ atlţ asupra mo­ le statului din Judeţul Hu­ Angajează de urgenţă
la şută din totalul nemotivatelor şl învoirilor pe Ju­ zentate cele mal Importante şl muzee din ţară, reuşesc nedelor emise pe teritorial nedoara, îndată după înfiin­
deţ Aceasta atestă că deşt conducerile unităţilor au descoperiri monetare făcu­ să Integreze materialul !n României de astăzi, cit şl ţare, a fost preluarea în de­ ZIDARI ŞAMOTORI
fost de nenumărate ori atenţionate asupra întăririi te pînă în prezent. Docu­ perioadele Istorice reapoe- asupra acelora care au cir­ pozitele Instituţiei a celor
disciplinei dc producţie, continuă să Ignore această culat în perioada orîndulrll mal Importante materiale do­ Se asigură :
cerinţă elementară a activităţii industriale. Care este sclavagiste şl următoare. cumentare de pe teritoriul — salarizare conform H. C. M. nr:
preţul acestui neajuns rezultă limpede dlntr-un cal­ M onedă v e c h e In mod special reţine a- JudeţuluiMn vederea asigură­
cul care arată că reducerea la Jumătate a nemotivate­ tenţla studiul asupra circu­ rii condiţiilor corespunzătoa­ 914/1968
lor şi învoirilor ar fl ridicat procentul de utillzorca laţiei monedelor emise de re de păstrare, prelucrare şl — cazare pentru nefamilişti
timpului de lucru In industria judeţului la 95,2 la su­ Cu puţin timp tn urmă, Asemenea piese numisma­ Histria, respectiv a celor punerea lor fn circuitul şti­ — masă contra cost
tă. determinînd concomitent un spor de producţie !n- ps vatra municipiului Deva tice au mai fost descoperite geto-dacice, în regiunile în­ inţific. Au fost preluate,
duslriolâ de peste lfi milioane lei. a fost găsită o Interesantă în pădurea Bejan la începu­ vecinate cu ţara noastră. printre altele, arhivele fostei Relaţii suplimentare se pot cere prin te­
Defecţiunile semnalate, analizate tn contextul sar­ monedă de argint (drahmă) tul secolului XX şi atestă Merită menţionat şl studiul Prefecturi a Judeţului Hune­ lefon nr. 1450 interior 114.
cinilor mobilizatoare ce revin întreprinderilor în cel aparţinlnd oraşului antic asupra tezaurului de mo­ doara, Câpîtânatului minier
de-al doilea trimestru şi in continuare pînă la finele Dyrrhachlum, port la Marea schimbul de valori şl le­ nede romane de la Jieţ-Popi Z2atna, Tribunalului minier
onului, pledează stăruitor pentru ca In toate între­ Adriatlcă. Moneda datează găturile comerciale active ale din Judeţul Hunedoara. De
prinderile „motorul" productivităţii muncii să din secolul II î.e.n. societăţii dacice locale. fapt, 4n cuprinsul volumu­ Zletna, Topitoriei Certej, In­
funcţioneze fără deranjamente, la cei mai înalţi para­ lui se fac dese referiri la spectoratului general al mi­
metri Obligaţia revine comitetelor de direcţie, tutu­ Importantele descoperiri mo­ nelor de cărbuni din Valea
ror organizatorilor şi conducătorilor compartimente­ întreprinderea de indus­
lor productive care împreună cu organizaţiile de netare din epoca dacică sau
partid, trebuie să asigure întregul complex de măsuri Revers Avers romană, făcute pe teritoriul
pentru utilizarea cu maximum de randament a în­ Judeţului nostru. trializare a laptelui Sinteria
tregului potcn(ial productiv.
L VISK1 OH. LAZIN CINEMA
A N G A J E A Z A d e URGENŢA
DEVA : Secretul din 6 An ta
Vlttorla („P atria* ); Ara doua
m arne şl doi U(1 („Arta") | — conducători auto cu răspundere
SIMERIA: CAIugArlţA din Mon-
za („Mureşul*); HUNEDOARA: gestionară, colectare lapte de pe teren.
Din cele trei mese oblşnnlte salată beuf şt orientală, di­ ziua respectivă 7 Ouă în 6 fe­ şl mat râu. Ml «-a dat mal Ultima relicvA („Slderurgls-
aii* zilei, una — micul de­ ferite preparate din corne luri cu preţuri începînd de înainte o listă cu mal multe lul"); Alfa Romeo şl Jullela Condiţii de angajare: vîrsta 21 ani, stu­
(„C onstructorul"); Lolth („A r­
jun — de regulă n-o servim Trebuie sâ recunoaştem câ la 3,35 lei porţia, salată beuf, produse pe care sâ le livre­ ia*); CALAN: CUpa de liber­ dii 7 clase elementare, fără antecedente
acasă. Atunci, unde o ser­ aceasta e o varietate. ceai, cafea, cacao, lapte, ia­ ze laboratorul T.A.P.L. şi sâ tate („11 fu nie"); TELIUC :
vim. sau. moi exact, unde am Ne-am mutat cu .masa" la urt şl sana. ie vindem noi. Nu putem Noaptea nunţii In ploaie („Ml* penale care sâ implice munca de gestiune.
n e tu l" ) ; PETROŞANI: îngerii
prefera s-o servim şi cum ? Gospodina. Aici, însă, nu se — Recunosc. s-ar putea vinde aşa ceva fiindcă lista 10,00-11,00 Tcteocoalâ; negri — seriile I - II („7 No­ Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
In prima unitate de alimen­ serveşte .pe loc". prepara la noi la cerere ru­ aceea cuprindea şi sarmale 18,00 Deschidere* emisiunii. Pa- iembrie*) ; Ultima vaeanţA
(„Republica*); LUPENÎ:
A*
taţie publică. într-un maga­ — Ar fi foarte Incomod, ne louri cu şnncâ presată, sand­ semipreparate pentru vînza- ooramlo «Ulnttlic : In- m lntlrl bucitreştene („Cultu­
zin Gospodina sau în orice 9pune tovarâşa Cornelia Crls- vişuri şi altele. O sâ încer­ re acasă Aşa ceva se vinde cursluno In Inedit ; ral"); Fraţii K aram azov — se­
(„Muncitoresc*);
alimentară cu consum pe loc tescu, responsabila unităţii. căm şi cu acestea. la Gospodina. 18,90 Tonte pinzele sus — «• ria a IU-A TAceroa bărbaţilor
LONEA:
— am încercat noi sâ dăm Avem 2 localuri, unul In — Ne-aţl calculat nişte Dar, de fapt. ce se poate m isiune p entru pionieri; („M inerul"); PETR1LA: 100 de
răspunsul la prima vedere. care preparăm dar nu putem meniuri convenabile dar din servi la micul dejun In a- 19.20 1 001 de ieri i carabine („M uncitoresc*); VUL­
Intllnlrea
(„M uncito­
CAN :
19,30 T elejurnalul de aeai&.
Fi. bine. nu-i chiar aşa de ceastâ unitate cu consum pe Sport s resc"); BARBATENI: C om e­
simplu. Iată un scurt sondaj, loc ? Lapte dulce şi bătut, 20,10 Reflector ; dianţii — seriile M I („6 A u­ Cooperativa de consum
gust"); ORĂŞTIE: VarA de al-
al preferinţelor şl pretenţii­ sana, frucola, brînzâ Fâgâ- 20,2$ M om ente din Istoria tea­ lAdatA („Flacăra0) ; GEOAG1U-
lor mai multor consumatori, Micul dejun satis taş, smîntînâ. salam. Aproa­ trului universal — Com e­ BAI: O părere deosebită; HA­
ce spune (10 funcţionari dau pe Invariabil de cînd s-a dia dell’arte „N ebunia iul ŢEG : Acuzatul („P o p u lar”) i
cam acest răspuns): .am Pre­ „născut" această unitate cu Pantalone* | BRAD: BMeţl buni, băieţi răi Balsa
fera sâ servim micul dejun, consum pe loc. 21,55 ConcertuJ orchestrei de („Steaua roşie*); GURABAR- o
fie într-un bufet de Incintă, face preferinţele Cam acestea s-au putut Jaz?, din MUnchen condu- z a : Răzbunarea SflntuJul
fie la o altă unitate de ali­ constota în raidul nostru de nâ de DU9ko Goykovleh; („Minerul*) ; ILIA : Să ucizi
mentaţie publică apropiată, miercuri, 12 mai, zi în care o p asăre clntfltoare („Lum i­ ANGAJEAZA DE URGENŢA
unde sâ ne putem înscrie în la 'Deva este piaţă. T.A.P.b. 22,43 T elejurnalul de noapte. na").
suma de 4-5 lei şl sâ avem Deva şi O.C.b. alimentara au
şi o oarecare varietate" Din consumatorilor? depus strâdonli pentru pre­ ® UN GESTIONAR ŞI VINZATOR
cinci cooperator! meşteşugari, pararea micului dejun, aceas­
doi răspund câ prefenâ să ta nu se poate contesta. Dar ştiri; 9,35 Vechi melodii populare; pentru magazinul universal; comuna Bal-
10.00 Fragmente din opera ,.N1-
servească micul dejan din am pus problema unei mese na“ de Palsiello; 10.30 MclodlJ
pachetul adus de acasă. Sar 3 ce aveţi azi în unitate am care sâ permită şi organiza­ lansate de Denise Constantlnes-
fac de obicei apel Ia servi­ servi pe loc, aJtul în care fi putut alcătui un astfel de rea economicoasă şi convena- cu. Kalinka şl Dino, li.00 Prelu­ şa. Salarizare conform H.C.M. 914/1968.
crări de folclor; 11.20 Concert de
ciile alimentaţiei publice. Trei desfacem dar nu putem pre­ meniu ? bilâ a posibilităţilor fiecărui estradă; 11.53 Stllnia )a z\; 12 00
produ­
para. Transportarea
cetăţeni sosiţi în delegaţie __ 7 consumator. Aceasta nu se PROGRAMUL T : fi.00 De la G Buletin de ştiri; 12.03 Avanpre­
mieră cotidiană; 12.15 Piese In­
n-au preferinţe aparte dar ar selor preparate e greoaie. E — Ce informaţii îi dă uni­ poate realiza dccit prin di­ Ia 9.,1 0; 9.:;o Alias cultural ; 10.Oi) strumentale; 12.30 Emisiune mu­
drept, consumul pe loc ar fi
dori sâ ee înscrie ca costul în avantajul nostru. tatea cetăţeanului în compu­ versitate, prin ieşirea sub Buletin de ştiri; 10,05 Flori de pe zicală de la Moscova; 13,00 Ra­
Arce? — niuzlcâ populfvrA; 10.50
mesei pe zi în diurna de Gospodina are totuşi cal­ nerea unul meniu convenabil, orice formă în întîmpinnrea Selectiuni din opereta „Contesa diojurnal: 13,15 Concert de prtnz;
14.00 Buletin de ştiri; 14.05 Muzi­
deplasare de 16-20 lei. Son­ culate preturi pentru sandvi­ aşa cum aţi calculat dv. şi consumatorului şi nu oştep- Marltza" de Kalman : 11.00 Bule­ că populară: 14.30 Memoria pă-
tin de $tlil; 11,05 Melodiile lumi
dajul. recunoaştem, nu e atîţ ce spuneţi că aţi putea pu­ tîndu-1 „la noi acasă", cu mal — muzică uşoară; 11.15 Re­ mtntului românesc; 15,00 Melodii
dc Gelu Mlhâilâ şl Jolt Keres-
de cuprinzător dar poate ser­ şuri, cu salam, cu brînzn. ne Ia dispoziţia lui ? ceea ce putem încropi )a re­ vista economici; n.tn Partid, pă­ tely; 15,20 Muzică populară In­
costind între 1-1,30 lei buca­
vi ca bază de plecare într-un ta Dar pentru câ nu poale — Ceea ce-i s p u n e ospăta­ pezeală. rinte ol bucuriei — cintece; 12,00 terpretată la caval şi ţlbuleâ ; Combinatul siderurgic
Orchestra Paul Ghentzcr;
12.10
raid pe această temă. Am în­ rul. ION CIOCLEI Recitai de operâ Emil Rotundu : 15.30 Radlo-şcoalâ; 16 00 Radiojur­
nal; 16,15 Melodii compuse şl In­
treprins raidul în municipiul servi pe loc, nu le poote vin­ I2.no Tntîlnlre cu melodia popu- terpretate dc Erlc Charden; 16.30
de. Nu poate ? Noi credem
Deva câ. întrucît unitatea a primit — Dar astfel de -for­ NOTA REDACŢIEI larâ şl Interpretul preferat ; 13,00 Cronica sâptâmtnl! muzicale; 16.S5
13,15 AvappremieM
Radiojurnal:
Sfatul medicului; 17.00 Buledn de
L-am rugat pe tovarăşul mule" de meniu, orientative cotidlanâ; 13 2? Cîntecul1? e pretu­ ştiri; 17,05 Drag ml-e clntecul şl Galaţi
Grlgore Cucu, responsabilul un spaţiu nou în care des­ ca preţ şi compoziţie pentru Sigur, problema micului tindeni; M.oo Compozitorul sâp- jocul — muzică populară ; 17.30
tAmlnli: Henry Purceii; 14.40 Mu*
lactobamlul de pe str. Dr. face produse pentru acasă, ar consumator, aveţi ? dejun interesează o masă lar­ zlcA popularâ: 15.00 Buletin de Tezaure Masâ rotundă : Cerceta­ A N G A J E A Z A
rea ştiinţifică In muzeu: 17.SO La
Petru Groza, sâ ne alcătuias­ putea să-l foloseascâ foarte — N-avem E drept câ ar gă de salariaţi. Pentru a în­ ştiri: 15.05 Duete din operele : microfon formatlA Omega ; 18.00 pînă la data de 25 mai a.c.^ muncitori
bine şi pentru consumul pe
15.20 Muzica instrumental*; 15 43
18.20 Muzica
Publicitate radio:
că mat multe meniuri, cit fi bine sâ avem ceea ce lesni servirea lui operativă şi Pasini vocale şl orchestrale din de-a lungul veacurilor; 18,00 Bu­
mal variate şi care sâ nu de­ loc. Cit despre vechiul local, spuneţi dar astn trebuie sA convenabilă s-au făcut efor­ muzica de estrada; 16,00 Radio­ letin dc ştiri: 13,05 Estrada me­ necalificaţi, absolvenţi ai şcolii generale
păşească 4,50 lei. Ne-a .pre­ unde se şi prepara, se şi vin­ facă oei de la birou. turi diferite. Nu s-a realizat jurnal; lfi. 15 Clntecul sOptâminii: lodiilor: 19,30 Ediţie radiofonici. de 7—8 ani, cu stagiul militar satisfăcut
lfi.30 Muzica uşnai-A: 16,50 Publi­
parat" 4 meniuri, dnr tonie dea. ci bine, o cameră numai Micul dejun se mai poate încă deplin ceea ce se chea­ citate radio; 17,00 Radloenciclopc- Ce-U doresc eu tle, dulce Româ­
peste 5 lei. compuse din cîte bună pentru scopul dc care servi în Deva şi la unitatea mă a veni în intîmpinarea dlc pentru tineret; 17,30 Concert nie; 10.50 Noapte bună, copii : pentru calificare în meseriile :
operă ;
de
20.00 Mic dicţionar
dc miuicâ populară; 10.00 Orele
2-3 elemente ca : cea! cu 1A- vorbim era plină cu amba­ nr. 68. franzelârie cerinţelor consumatorului. De scrii ; 20.00 Tableta de seara : 2(1-00 Radiosimpozion: 20 50 CJntâ
mîie. ouă ochiuri, cafea cu laje. — Dumneavoastră, am în­ aceea, in această problemă 20,05 7.cce melodii preferate: 20,-ui SHlnmdc; 21.00 Buletin de ştiri : — COCSAR
21.05 Concertul pentru orchcstrâ
Din inregistr/irile Măriei Tunase:
lapte, dulceaţă, iaurt. cnş. ro­ — N-au venit să le ridi­ treba t'-o pe responsabila Pn- noi aşteptăm să-şi spună în 20 55 $t!in|a la zi; 21,00 riituerii dc coarde dc Tudor Ciortea :
şii, chiftcluţe Şi altele. ce dc aproape o lună. raschiva Minu, în ce fel v ă continuare părerea salariaţi, nuv.ienle : 21,30 Revista rMft^fiirc- 21.30 Atenţiune, părinţi !: 21.50 — FINISATOR LAMINATE
— Ce aveţi astăzi in uni­ Tovarăşa I l e a n a llănătcan. străduiţi sâ le asiguraţi co­ gospodine, facturi de răspun­ Inr ; 22 00 Radiojurnal, 2: ,:o Om- Sclecţiuni din operete; 22.00 Vir­
tuozi pi ]az7.-uJui : Dulte Ellinp.-
tate pentru micul dejun 0 de curînil numită responsabi­ lor cc servesc obişnuit micul dere din comerţ, responsabili rcrl do searâ; 22,55 Moment poe­ inu; 22.00 Evocări literare. Tudor In timpul şcolarizării se asigură cazare
tic; 23.no Concert dc scări (conti-
(miercuri 12 mm) la Inctovcuelarianului dc pe dejun la dv. mai mari poM •le re m ine- resturimnf sau dc nnare) ; 24,00 Buletin dc ştiri : Arghozl şl revista „Bilete de pa- gratuită.
pngalM: 22 50 Pe strune de vioa­
— Sann. iaurt, cafea cu slr. Lemn. ne-a alcătuit me­ bilitâţi de a alege ? bufete de incintă Toate a- j 0,03—0.00 Estrada nocturna. ră — muzică uşoară; 23.00 Bule­
laple ceai. ochiuri, dulceţuri, niuri dc mic dejun oscilînd — La noi şi aşa e pron a- cesic opinii pe care Ir aştep­ PROGRAMUL II: 6 C0-f’0 Pr«- tin de şti ii; 23.03 sim compozi­ Informaţii suplimentare la serviciul în-
între 2/15 — 4,115 lei din glomeratâ unilaton Dară am tăm pot şi vor deveni suges- | ,şram muzicni de dimincv.5 ; x-io tor : Richard Wugner; 23.45 Piesc
şuncă presată, salam, omlete tii penlru comerţ, pentru pre- I Tot înainte: r.2'i Mori interprcii: insirumcntale şl vocale: o nr, Mu­ vâţămînt, telefon 1 83 00, interior 231.
ceai. cafea. unt. ouă. icre de mai desface şi alto produse Dinu Lipani; 0 55 l’nsini corale zică tle estradă; 0.32 Simfonia *nr.
de ţoale felurile, mâmăiigu- poşte, sandvişuri. Ge servise decît cele care se săsesc in pararea şi servirea unui mic de Co.stp.chc l'oi.-'ie: 9.1 o Curs dc 3 de Kail Blrger Ulomdah); 0 55­
ţâ cu hrinzâ. cu smîntînâ. Tn unitate la micul dejun u mod obişnuit, s-ar aglomera dejun convenabil limb* france?, fi: 9.50 Buletin de 1 00 Buletin de ştiri.