Page 65 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 65
p r o let a r i d in t o a t e ţ ă r il e . UNIŢI-VĂ»
a
\
p Manifestări peste hotare
consacrate semicentenarului
Partidului Comunist Român
îs Evoluţia relaţiilor economice 1
ungaro-franceze
■ Rezoluţia adunării generale i
a Societăţii pentru înţelegere
angle-chineză
a Orientul Apropiat
ANUL XXIII. Nr. 5 088 MIERCURI 19 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI i
(relelor oare n-au acţionat in
URGENŢE INDUSTRIALE sistent. la forurile tutelare
sau la furnizorii direcţi, pen Vizita in ţara noastră a preşedintelui
tru asigurarea tuturor sorti
mentelor şi cantităţilor «le
PRIMATUL APROVIZIONĂRII materii şi materiale necesa
re producţiei.
Desfacerea produselor pla
nificate a se fabrica In cel Germaniei, Gustav Heinemann
Şl DESFACERII de-al doilea trimestru al a
nului are premise mult mai
favorabile Din cele 30 «le în
treprinderi republicane şi In cursul dimineţit de
locale analizate, 23 au con Convo rbiri o ficia le marţi, preşedintele Gustav
Funcţionarea optimă a me Perspectiva acestui tri precizat că acesta nu este tractat integral producţia Heinemann şi persoanele ofi
canismului economic al între mestru — în care producţia un lucru întîmplâtor. Urşi marfă planificată, ceea ce ciale care SI însoţesc au luai
prinderilor reclamă din par marfă planificată este mai calendarul arată a doua .ju face ca pc ansamblul indus La Palatul Consiliului dc nistrul comerţului exterior, der, consilier de legaţie, şe cunoştinţă de unele aspecte
tea conducerilor măsuri şi mare decît în trimestrul I cu mătate a lunii inai. conduce triei judeţului gradul de a- Stat au avut loc. marţi dimi Vasile Gliga. adjunct al mi ful referenturii pentru Euro ale industriei bucureşicnc, de
acţiuni perseverente pentru peste 160 milioane Ici — se rea IM. Hunedoara n-a a eoperire eu contracte de des neaţa, convorbirile oficiale nistrului afacerilor externe, pa de Est din Ministerul Fe realizările urbanistice şi edi
ca aprovizionarea şi desface anunţă de asemenea favora coperit din necesarul dc ma facere să se ridice la 99,6 la între preşedintele Consiliului Constantin Oancca, ambasa deral al Afacerilor Externe. litare din Capitală. Un prim
rea să se desfăşoare Ia ace bilă. Necesarul de materii teriale planificat pe acest sută. Este o situaţie evident dc Stat al Republicii Socia dorul României în R F. a Ger In cadrul convorbirilor au popas a fost făcut în moder
laşi nivel de intensivitate şi prime şi materiale este aco an decît 53,4 procente. Acest pozitivă dar nu pe deplin sa liste R o m â n i a , Nicolae maniei, şî Cornel Vladu, di fost discutate probleme pri nul cartier Titan, unde înal
eficacitate ca şi fabricaţia A- perit pe judeţ in proporţie «leficit de responsabilitate în tisfăcătoare. Faţă de produc Ceauşescu, şi preşedintele Re rector în Ministerul Afaceri vind relaţiile dintre Republi ţilor oaspeţi le-au fost date
cordînd primatul cuvenit a- de 93.6 la sută. O seamă de aprovizionare se resimte se ţia marfă trimestrială -planifi publicii Federale a Germaniei. lor Externe. ca Socialistă România şi Re explicaţii privind ritmul con
ccstor două etape esenţiale întreprinderi ca F-C. Orâştie. rios şi în onorarea contrac cată. „Marmura" Simeria are Gustav Hoînemann. Din partea R.F. a Germa publica Federală a Germaniei, strucţiilor. metodele folosite,
ale ciclului productiv, condu „Vîscoza" Lupeni, .Marmura" telor faţă dc beneficiari. Pe contracte dc desfacere numai Din partea română la con niei au luat parte : Walter posibilităţile extinderii aces măsurile adoptate pentru a
cerile întreprinderilor se a Simeria au satisfăcut întregul 4 luni. I M. Hunedoara a ră in proporţie de 92,3 la su vorbiri au participat: Ion Scheel, vicecancelar şi minis tora. S-a relevat că există se asigura cartierului o ridi
chită de una din obligaţiile necesar. Combinatul siderur mas datoare faţă de Combi tă, I.iYt.C. Bircea de 95,4 la Gheorghe Maurer, preşedinte trul federal al afacerilor ex condiţii pentru o mai largă cată funcţionalitate urbanisti
ce Jc revin, contribuind la gic Hunedoara dispune de natul siderurgic Hunedoara sută, iar I.I.L. Deva, Haţeg, le Consiliului de Miniştri, E terne. Dietrich Spangenberg, cooperare economică, pentru că In continuare a fost vizi
bunul mers al activităţii pe cantităţii corespunzătoare de cu cantităţi de concentrat de Petroşani între 91 şi 93 la su mil Bodnaraş, vicepreşedinte secretar de stat, şeful Oficiu- promovarea unor forme noi tată una din cele mai mari şi
ansamblul economiei naţio minereuri, cocs. fier vechi, fier ce se ridică la peste 7 tă. Analîzînd structura pro al Consiliului de Stat. Con tui Prezidenţial Federal, E- de colaborare tehnico-ştiinţi- mai noi întreprinderi din a-
nale. cărbune cocsificabil. ceea ce milioane lei. ducţiei, rezultă că nu sînt a- stantin Stâtescu, secretarul rich Stratling. ambasadorul ficâ reciproc avantajoasă, pen ceastâ parte a oraşului — Fa
Constituie un fapt merito constituie baza desfăşurării Dificultăţile de acest gen sigurale plasamente certe Consiliului de Stat, Corneliu R.F. a Germanici la Bucureşti. tru multiplicarea schimburilor brica dc maşini-uneltc şi a-
riu că şi sub acest raport pri intensive a producţiei de me nu sînt, din păcate, singulare, pentru cantităţi însemnate de Mănescu, ministrul afacerilor Conrad Ahlcrs. secretar de culturale gregatc, cunoscută pentru ca
mele 4 luni ale actualului tal. Asemenea situaţii favora întreprinderea de prefabrica tuburi din azbociment, prefa externe, Cornel Burtică, nii- stat, şeful Oficiului Federal Au fost abordate, dc ase
cincinal au determinat o con bile se înregistrează şi în ca te din beton Bircea dispune bricate din beton, confecţii de Presă, Fritz Caspari. di menea unele aspecte ale si litatea produselor atît în ţa
siderabilă perfecţionare cali drul U.V. Câlan, „Vidra" O- de contracte şi comenzi pentru metalice, mobilă, diverse al rector ministerial, adjunct al tuaţiei internaţionale actuale, ră cît şi în peste 20 de ţâri
tativă în domeniul aprovizio râ.şlie, I I.L. Brad. 77,8 la sută din necesarul de te produse. şefului Oficiului Prezidenţial probleme privind îmbunătăţi ale lumii, printre care şi RF.
nării şi desfacerii Acţionind Dincolo de situaţia valori materii prime şi materiale pe Desfăşurarea intensivă şi Federal. Dcrnd von Staden. rea climatului pc continentul a Germanici. Dupâ-ainiază.
in spiriful noii legislaţii eco că globală, exprimată pro trimestru şi numai pentru european, destinderea şi pacea
nomice. consiliile de adminis centual, analiza mersului ac 44,5 Ia sută din necesarul a eficientă a activităţii indus director ministerial, şeful Dc în lume. preşedintele Heinemann şi
triale — cerinţă
imperioasă
traţie şi comitetele «le «lircc- tivităţii de aprovizi«inare dez nual. Situaţii necorespunzV a primului an al noului cin pai tamentului Politic din Mi Convorbirile s-au desfăşu persoanele care îl însoţesc an
ţie din centralele industriale văluie numeroase defecţiuni. toarc se semnalează şi la nisterul Federal al Afacerilor rat Intr-o atmosferă cordială, vizitat Muzeul satului din Ca
şi întreprinderile hunedore- Deşi ne aflăm în «lecada a do Centrala cărbunelui Petro cinal — necesită ■ înlăturarea Externe. Renate Finke Osian- de înţelegere reciprocă. pitală
din producţie a tuturor riscu
ne au asigurat din timp ma ua a lunii mai, multe între şani, Centrala minereurilor
teriile prime şi materialele, in prinderi se prezintă cu seri neferoase Deva. precum şi rilor şl incertitudinilor In
volumul, calitatea şi sorti oase goluri in cuntraclarea ia unităţile industriei locale aprovizionare şi desfacere. Dineu în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat,
mentul cerule dc structura materiilor prime şi materia Tocmai de aceea se cer depu
producţiei marfă, concomitent lelor necesare trimestrului în de la Deva, Haţeg şi Hune se eforturi stăruitoare. mă
cu impulsionarea desfacerii curs, Din punct de vedere va doara. Desigur, neasigbrarea suri. acţiuni şi intervenţii e- Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu
produselor pe piaţa internă şi loric. IM. Hunedoara, de totală n necesarului de ma nergicc pentru ca fiecare u
nu
terii prime şi materiale
externă Faptul că pe 4 luni exemplu, are acoperit cu nitate industrială să benefici Marţi seara. în saloane Mizil, Virgil Trofin, Uic Ver- terne, împreună cu soţia, şi
in imliistriD judeţului s-ati contracte şi comenzi doar poate fi pusă exclusiv pe sea eze «Ic totalitatea condiţiilor le hotelului „Intercontinental" deţ, Dumitru Popa, .Ştefan celelalte persoane oficiale ca
înregistrat depăşiri «le 128.3 66,2 la sută din necesarul dc ma conducerilor centralelor şi materiale de producţie, să Bucureşti, preşedintele Repu Voilec, losif Banc. precum şi ic îl însoţesc pe preşedintele
milioane lei la pnxlucţia aprovizionat pe trimestru, întreprinderilor Este adevă respecte cu stricteţe prevede blicii Federale a Germaniei. Ştefan Pelerfi, v-icepreşedintc Republicii Federale a Ger
marfă vimlulă şi încasată şi procent foarte redus. care rat. există unele materiale rile contractelor economice, Gustav Heinemann, împreună al Consiliului de Stat, Con maniei în România
deficitare, dar trebuie remar
dc peste C,R milioane tei va pune serioase semne de între cat ră, pentru multe poziţii primind şt furnizind la timp eu soţia, Hilda Heinemann, stantin Slătescu, secrelai ul S-au intonat imnurile de
lută Ia* export ilustrează con bare in legătură cu modul in şi de calilnte produsele pe Reparoţiile executate de au oferit un dineu. în onoa Consiliului dc Stat, Corneliu stat ale celor două ţări.
vingător «limensiunilc şi mai • care conducerea acestei între neacoperite din planul de a- arterele economiei naţionale. [ mecanicul specialist Nagy la- rea preşedintelui Consiliului Mănescu. ministrul afacerilor In timpul dineului, care s-a
ales eficacitatea acestor pre prinderi s-a ocupat de apro pmvizionarc, vina o poartă dc Stat al Republicii Socia externe. împreună cu soţiile, desfăşurat într-o atmosferă
ocupări. vizionare. De altfel, trebuie con»lucerile unităţilor şi cen- AL. VALERIU » noş, de )a E.M, Lupeni, ie liste R o m â n i a . Nicolae membri ai Consiliului de Stal
disting prin calitatea lor i?e Ceauşescu, şi a soţiei sale, şi ai guvernului, alte perso caldă, cordială, preşedintele
proşabilo. Elena Ceauşescu. nalităţi ale vieţii politice, so Republicii Federale a Germa
m niei, Gustav Heinemann, şi
Au participat Ion Gheorghe ciale şi culturale.
Maurer, cu soţia, Elena Au luat parte Walter preşedintele Consiliului de
Pe marginea şedinţei Comitetului execu Maurer, Emil Hodnaraş. Ma Scheel, vicecancelar şi minis Stat, Nicolae Ceauşescu. au
trul federal al afacerilor ex
rostit toasturi.
nea Mănescu, Paul Niculcscu-
La Hunedoara se finalizează
tiv al Consiliului popular judeţean Recepţie oferită de preşedintele Gustav Heinemann
o iniţiativă valoroasă în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu
Planul economic si bugetul local-realizate A Preşedintele Republicii Fe- ‘ deţ. Maxim Berghianu, Flo- ai cultelor, ziarişti români şl
î 5100 tone de cocs derale a Germaniei. Gustav rian Dânâlache. Janos Faze străini.
Heinemann, împreună cu so le as, Petre Lupu, Dumitru Au luat parte Walter Sche
Ştefan
Popa, Leonte Râu tu,
ţia, Hilda Heinemann, au o
el. vicecancelar şi
mod exemplar, cu maximă eficientă economisit în onoarea preşedintelui Con Voitec, losif Bane. Miron Con- federal al afacerilor ministrul
ferit marţi scara o recepţie
externe,
slantincscu, Mîhai Dalea, Ion
şi celelalte persoane
oficiale
Iniţiativa furnaliştilor hune*loreni «Ic a produce cu siliului de Stat al Republicii Iliescu, Ion loniţâ. Vasile Pa caic îl însoţesc pe preşedinte
cocs economisit întreaga cantitate de fontă realizată Socialiste România. Nicolae t i li neţ. Ion Slânescu. Ştefan le Republicii Federale a Ger
A cl ionînd cu consecvenţă tea muncii n crescut cu 1.9 că, centrul dc librării — şi-au Ceauşescu, şi a soţiei sale, Pctcrfi, vicepreşedinte al Con maniei in România
şi răspundere pentru înfăp la sută faţă dc prevederi Au depăşit sarcinile aferente pri peste plan se materializează cu rezultate «leosebite. In Elena Ceauşescu. în saloanele siliului dc Stat, împreună cu Au fost prezenţi şefi ai mi
tuirea sarcinilor ce-i revin, fost asimilate noi sortimente melor 4 luni din acest an. fiecare secţie s-au finalizat măsuri îndreptate spre re hotelului „Intercontinental" — soţiile, vicepreşedinţi ai Marii
Comitetul executiv a) Consi şi s-au produs peste plan Este de remarcat şi faptul ducerea consumului specific prin gospodărirea mai Bucureşti. Adunări Naţionale, membri ai siunilor diplomatice acreditaţi
liului popular judeţean a i 337 000 buc cărămizi, 1116 că din planul anual de inves bună a cocsului şi «lo/.area corespunzătoare a fiecărei Consiliului de Stat şi ai gu la Bucureşti.
niţiat şj organizat o serie dc mc prefabricate din beton. tiţii s-a realizat în aceste 4 şarje, precum şi prin creşterea temperaturii aerului Au luat parte Ion Gheor înainte de începerea recep
acţiuni, a elaborat masuri ca 1 908 mp flşii pentru plan.şcu luni* pc total. 35.7 la sută, iar insuflat. ghe Maurer. cu soţia. Elena vernului. conducători dc in ţiei au fost intonate imnurile
re să polarizeze şi să canali ş.a. La beneficii s-a realizat In conslmcţii-montnj 37,2 la De la începutul anului, încărcătorii şi topitorii ca Maurer. Emil Bodnaraş. Ma stituţii centrale, academicieni dc stat ale celor două ţâri.
zeze eforturile direcţiilor şi peste prevederi în primul tri sută Au fost construite şi re «leservesc furnalele combinatului hunedorcao au c- nca Mănescu, Paul Niculescu- şi alţi oameni de ştiinţă şi Recepţia s-a desfăşurat în
serviciilor de specialitate, co mestru 1 095 000 lei. date in folosinţă 643 aparta conomisit mai mult de 5 3(10 tone de cocs metalurgic. Mizil, Virgil Trofin, Iile Ver- cultură, generali, reprezentanţi tr-o atmosferă caldă, cordială.
mitetelor dc direcţie ale uni In sectorul gospodăriei co mente Dc asemenea, prin ac Prin această performanţă care subliniază din nou pri
tăţilor subordonate şi colecti munale şi locative, prevede ţiunile iniţiate şi organizate ceperea şi hărnicia furnaliştilor s-a reuşit ca cele Dejun oferit de preşedintele Consiliului de Miniştri,
velor de muncă ale acestora rile dc plan au fost îndepli de comitetele executive ale 7 6nn (<»ne de fontă produse peste preveilerile «le plan
In direcţia înfăptuirii în mod nite şi depăşite (111.5 la consiliilor populare, cu spri la zi de la începutul anului să fie fabricate cu cocs
exemplar a planului econo sulă la pi odiirţie-pi estaţii jinul deputaţilor, al organiza economisit1. Este un succes care împlineşte aceash Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer
mic şi a bugetului local, a şi la gospodăria comuna ţiilor dc masă şi obşteşti, s-ou valoroasă iniţiativă pornită dc furnalişlii hunc»lnrcni,
angajamentelor asumate în lă 112.1 la sută), realizîn- realizai lucrări pentru gospo iniţiativă care are implicaţii pozitive asupra reduce Preşedintele Consiliului de prim-vicepreşedinte al Consi In timprtl dejunului. care
Întrecerea socialistă şi pa du-se in primele 3 luni ale dări rea şi înfrumuseţarea Io rii preţului de cosi pc fiecare tonă «le fontă produsă Miniştri al Republicii Socia liului de Miniştri. Corneliu s-a desfăşurat înlr-o atmosfe
triotică. anului 615.000 Ici beneficii calităţilor pi in munci patrio In mod deosebit se evidenţiază colectivele dc în liste România Ion Gheorghe Mănescu, ministrul afacerilor ră caldă, cordială, preşedin
Încheierea cu rezultate po peste plan. Trustul local de tice în valoare dc peste 68 Maurer. împreună cu soţia. externe, şi soţiile acestora,
zitive a bilanţului pe prime construiţii şî-a depăşit pla milioane lei. Angajamentele cărcători, cauperişti şi topilor» care deservesc furna Elena Manrer, au oferit marţi membri ai Consiliului de Stat. tele Consiliului de Miniştri,
le 4 Imn ale acestui an ates nul pc 4 luni la producţia in luate in acest domeniu, cît lele de mare capacitate din secţia a «loua. Aici. con un dejun în onoarea preşedin ai guvernului şi alic persoane Ion Gheorghe Maurer. şi pre
tă că strădaniile şi eforturile dustrială cu 10,9 la sută, iar şi în celelalte sectoare de ac sumul specific a fost redus in primele 4 luni care au şedintele Republicii Federale
depuse au fost încununate productivitatea muncii a cres tivitate în cinstea semicente trecut «lin acest an cu 9 kilograme «le cocs pc tona «le telui Republicii Federale a oficiale. a Germaniei, Gustav Heine-
de succes. Planul producţiei cut faţă de planificai cu pe narului partidului au fost în fontă fabricată. Rezultatele de pînâ acum constituie o Germaniei. Gustav Heinemann. Au luat parte Walter Scheel, mann. au toastat pentru dez
globale industriale şi jnarfă ste 10 la sută. Planul de des deplinite şi depăşite garanţie sigură că furnalişlii hunedoreni vor realiza şi a soţiei sale, Hilda Heinc- vicecancelar Şi ministrul fe voltarea în continuare a rela
pe judeţ a fost depăşit cu 8 facere a mărfurilor s-a depă Trebuie însă să subliniem in acest an angajamentul de a obţine cel mai scăzut mann. deral al afacerilor externe, şi ţiilor de colaborare dintre cele
$i respectiv 9 milioane lei. şit cu 4.6 la sută, ceea ce re ră cu toate rezultatele poziti consum «le cocs cunoscut la furnalele combinatului. Au luat parte Emil Bodna membri ai delegaţiei oficiale două state.
Sînt revelatoare în această prezintă valoric mai mult dr ve obţinute — aşa cum s-a raş, vicepreşedinte al Consi care însoţeşte pe preşedintele
privinţă şi cîteva cifre pri 28 milioane Ici. Acest sector remarcat în şedinţa comite liului de Stat, Itie Verdeţ, R.F. a,Germaniei. (Agerpres)
vind îndeplinirea sarcinilor s-a încadrat în cheltuielile de tului executiv — în activita
de plan Sn unele din princi circulaţie planificate şi a rea tea direcţiilor dc specialitate
palele domenii de activitate. lizat în trimestrul I 810 000 şi a unităţilor se manifestă
In industria locală! de pildă, lei beneficii suplimentare. $i
planul producţiei globale şi celelalte unilăţi judeţene — IMPERATIVUL ZILEI ÎN AGRICULTURĂ
marfă a fost realizat în pro institutul de proiectări. între
porţie de 105,3 şi respectiv prinderea cinematografică. în (Continuare in pag. a Z aj
108 la sută, iar productivita treprinderea balneoclimateri
Participare masiva, cu toate forţele,
la întreţinerea culturilor!
In complexul de măsuri a ţinerea acestora nu se face baterea buruienilor, Ha cultu lei să se încadreze în grafice din Deva (director Aurel Chi-
grotehnice ce se aplică în ve in condiţii corespunzătoare, ra inului s-au aplicat ierbî- le stabilite. rilâ) să înceapă executarea
derea sporirii producţiei agri cu operativitatea şi răspunderea cide pe 380 hectare din cele Firesc este ca o asemenea praşilei mecanice. Dnpâ mul
cole la hectar, lucrările dc cuvenite, soarta producţiei es 400 planificate, în următoare atmosferă dc lucru să se în- te insistenţe, în zioa de 17
întreţinere â culturilor — res le periclitată le zile lucrarea putîndu-se tilnească în toate unităţile a* mai a.c. s-a trimis wn culti
pectiv plivitul şi praşilelc — Pentru a evita pierderile încheia pe întreaga suprafaţă gricole. Contrar aşteptărilor vator la Arhia dar (culmea I),
ocupă un loc de maximă im din recoltă, zi dc zi se cere stabilită De asemenea, cul însă, sc înlîlncsc şi situaţii nu sc poate începe prâşîtul
portanţă. Este un adevăr care ca din zoii şi pînâ scara pc tura cartofilor a fost icrbici- cînd sc ignorează îi> mod cu deoarece la unitate nei s-a lă
nu are nevoie dc nici o dc ogoare să se lucreze intens datâ în întregime, după care totul nepcrnus acest dezide sat nici un tractor (?). Aşa se
monstraţie faptul că. pe dc cu toate forţele şi mijloacele s-a făcut bilonatul. In vede rat, târâgânîndu-se de pc o zi pierd zile preţioase, buruie
o parte, necombaterca la timp la îngrijirea culturilor. Mâlc rea combaterii manei s-a tre pe alta întreţinerea culturilor, nile cresc văzind cu ochii, iar
şi eficace a buruienilor din rializârii acestui deziderat ii cut la stropitul culturii. Re lin exemplu concret ni s-a o soarta recoltei este pusă sub
lanurile de pâionse sau prâşî- sînt subordonate toaie efor zultate meritorii sînt de con ferit la C.A.P. Arhia. Din dis semnul întrebării. Dacă S.M.A
toare, iar pe de alta. nein turile lucrătorilor din cadrul semnat şi la întreţinerea cul cuţia purtată cu inginerul şef nu-şi îndeplineşte obligaţiile
tervenţia la momentul upor- I A S. Simeria. Directorul în turii de porumb, prima pra- al C A P., Vasile Băbuţă, am ce-i revin, nu este lipsit de
tun cu lucrări care sn împie treprinderii, ing. Mihai Var şilâ mecanică efectuîndu-se. reţinut că deşi starea culturii importanţă ca. dacă starea
dice evaporarea apei din sol varichi, ne-a declarat că in pînâ ieri. pe mai mult de 800 de porumb reclamă cu acu: culturii impune, să se treacă
constituie cauzele principale cadrul fermelor s-au luat a hectare. Cu cele il cultivatoa tate începerea praşilei meca ncîntîrziat la aplicarea pra
ale diminuării producţiei de semenea măsuri incit toate re echipate cu piesele nece nice şi manuale, pînă ieri nu şilei manuale. Oricum, inter
gnu, porumb, sfeclă, cartofi culturile să aibă asigurate sare executării prăşituhu sau s-a schiţat nici un gest în venţia cu măsuri energice
Pe tarlalele cooperatorilor din Sâloşu de Jos, mecanizatorul Petru Mihuţ este prezent la ele. Chiar şi in cazul însâ- combaterii dăunătorilor se această privinţă. Cauza ? Co pentru rezolvarea situaţiei e
proţiJo cartofilor. Foto : V. ONOIU mînţării în condiţii ireproşa coniliţii optime de dezvoltare. reuşeşte ca întreg volumul dc operativa a solicitat Staţiunii xistente In C A P. Arhia se
bile a culturilor, dacă între In acest scop, pentru com lucrări aflate la ordinea zi do mecanizare a agriculturii pune cu maximă acuitate.